copil agresiv
Raspunsuri - Pagina 2
flaviutza spune:
Danat..poate a fost o greseala inclusiv dormitul singur..
de ce spun asta: pentru ca sunt copii care accepta si le face placere sa doarma singuri,inca din prima zi de viata si e ok pentru toata lumea,copilul nu dezvolta dependenta. Insa bebe tau pare-se e cu copil cu o mai mare nevoie de afectiune,am inteles ca incerca sa fie primit in patul tau...el a cerut afectiune,nu a primit-o,nu e capabil sa inteleaga de ce, in concluzie a devenit dependent de tine.
am dat exemplul cu dormitul...mai sunt si altele? s-a intamplat sa ceara frecvent in brate, etc si sa nu fie luat?
la varste mici,satisfacerea acestor nevoi primare aduce independenta fata de mama.copiii care au fost securizati afectiv, care nu au simtit carente in afectivitate devin mult mai rapid independenti,se dezlipesc mult mai usor de sanul mamei.
In primul rand, rezolva-i total aceasta nevoie de afectivitate,cel putin pentru o perioada.ia-l in pat,macar inainte de somn, ia-l in brate,pupaceste-l si alinta-l fara motiv.
eu pot sa spun ca am fost la extrema cealalta.are 3 ani si doarme cu noi(doarme si singura daca e nevoie,nu striga daca nu ma vede in pat),nu am lasat-o sa planga,lasam mancarea pe foc si saream la ea, nici acum nu o las sa planga, am plimbat-o in brate pana la 2,5 ani chiar si acum la 3 o iau si o car in brate daca e obosita,daca vrea neaparat sa se alinte "ca bebelusii mici",cum spune ea.si ma jur ca e de o independenta crasa,de la imbracat,incaltat,mancat singura pana la rezolvarea conflictelor cu forte proprii,foarte rar vine la mine sa ceara ajutorul(la locul de joaca).eu stau in parc pe banca si ea se plimba pe la leagane,topogane,eu doar o urmaresc.intra in vorba cu adultii,cere insistent daca are nevoie de ceva,intr-un cuvant se descurca. nu plange daca o las la tara, nu plange daca o las cu vecina sa ma duc sa iau paine, atat timp cat ii explic unde merg si o asigur ca ma intorc dupa ea.
Alexia 02.05.2004(filmulete)
mami si Ale
danat spune:
quote:
Originally posted by flaviutza
Danat..poate a fost o greseala inclusiv dormitul singur..
de ce spun asta: pentru ca sunt copii care accepta si le face placere sa doarma singuri,inca din prima zi de viata si e ok pentru toata lumea,copilul nu dezvolta dependenta. Insa bebe tau pare-se e cu copil cu o mai mare nevoie de afectiune,am inteles ca incerca sa fie primit in patul tau...el a cerut afectiune,nu a primit-o,nu e capabil sa inteleaga de ce, in concluzie a devenit dependent de tine.
am dat exemplul cu dormitul...mai sunt si altele? s-a intamplat sa ceara frecvent in brate, etc si sa nu fie luat?
la varste mici,satisfacerea acestor nevoi primare aduce independenta fata de mama.copiii care au fost securizati afectiv, care nu au simtit carente in afectivitate devin mult mai rapid independenti,se dezlipesc mult mai usor de sanul mamei.
In primul rand, rezolva-i total aceasta nevoie de afectivitate,cel putin pentru o perioada.ia-l in pat,macar inainte de somn, ia-l in brate,pupaceste-l si alinta-l fara motiv.
eu pot sa spun ca am fost la extrema cealalta.are 3 ani si doarme cu noi(doarme si singura daca e nevoie,nu striga daca nu ma vede in pat),nu am lasat-o sa planga,lasam mancarea pe foc si saream la ea, nici acum nu o las sa planga, am plimbat-o in brate pana la 2,5 ani chiar si acum la 3 o iau si o car in brate daca e obosita,daca vrea neaparat sa se alinte "ca bebelusii mici",cum spune ea.si ma jur ca e de o independenta crasa,de la imbracat,incaltat,mancat singura pana la rezolvarea conflictelor cu forte proprii,foarte rar vine la mine sa ceara ajutorul(la locul de joaca).eu stau in parc pe banca si ea se plimba pe la leagane,topogane,eu doar o urmaresc.intra in vorba cu adultii,cere insistent daca are nevoie de ceva,intr-un cuvant se descurca. nu plange daca o las la tara, nu plange daca o las cu vecina sa ma duc sa iau paine, atat timp cat ii explic unde merg si o asigur ca ma intorc dupa ea.
Alexia 02.05.2004(filmulete)
mami si Ale
Flaviutza nu inteleg la ce te referi??? Esti sigura ca despre mine e vorba?
Ca daca e vorba de afectiune, eheheeeiii, Raducu are din plin! Pupaceli, harjoneli, discutii "filozofice" inainte de culcarica, secrete ale noastre (pe care tati - cica - nu le stie..).
La dormit separat am facut referire in sensul ca al meu nu e dependent de noi, i-a convenit de minune, si-i place chiar sa doarma la el in camera. Chiar imi spune seara dupa ce-l culc, il invelesc, facem rugaciune si zice "hai mami, du-te si culca-te la tine in domitoi"
.De aceea repet, nu inteleg daca la cazul meu te referi, sau poate nu ai inteles bine despre ce e vorba la noi. Eu faceam doar o paralela cu asemanari/ deosebiri intre cazuri, copiii avand varste f aproapiate.
"Prietenii sunt aceia care te iubesc chiar si atunci cand te cunosc"
Dana
mama lu'
Radu Stefan (Fecioras de 2003)
Radu mamii (intre 0-2 ani) si Raduc de la 2 anisori :-)
teresa spune:
Dana, Flaviutza a crezut probabil ca tu ai postat subiectul si ca tie ti s-ar parea o problema ca copilul este dependent de tine, cand de fapt eu am specificat acest lucru. Si ca sa raspund la problema...da, mereu a fost foarte atasat de mine. Si eu am facut exact cum spui tu, tinut in brate daca plange, tot timpul a beneficiat de atentia mea, nu l-am privat absolut deloc de afectiunea pe care mi-a cerut-o etc. L-am alaptat pana la 1 an si 7 luni, pana atunci a avut patutul lui dar dormea si cu noi pentru ca ma obosea cumplit noaptea, cerea la san, se trezea des...deci pot sa spun ca a avut patutul lui pana cand l-am intarcat la bunica (a stat 2 saptamani). Cand s-a intorc i-am desfiintat patul deoarece stateam in camin (Regie), si nu mai aveam loc, ne-am chinuit toti trei intr-un pat. In toamna, deci la 3 ani, ne-am mutat in apartament dar nu am schimbat nimic in privinta dormitului pentru a nu-l supune unui stres mai mare decat era deja datorita schimbarilor de casa si cresa. Speram ca pana la 4 ani sa rezolvam aceasta problema. Cand spun ca este dependent de mine nu inseamna ca are nevoie de mine pentru orice. Si el se dezbraca, imbraca singur (cu putin ajutor la bluza), de descaltat-incaltat la fel, foloseste singur wc-ul (pentru pipi), de multe ori imi zice sa-l las singur ca faca un lucru (gen catarat pe bara afara la joaca, construit ceva, uns paine cu unt etc.). Dependenta lui e mai degraba afectiva, are nevoie de prezenta mea, vrea sa ma stie langa el, sa-mi arate ce face, sa vorbeasca cu mine, nu vrea sa se joaca singur cuc, ca sa spun asa. Totusi acest atasament nu mi se pare o problema, toti copiii sunt foarte atasati de mame, dar e putin greu sa stabilesti limita patologicului.
Am fost azi la psiholog...mi-a dat niste sfaturi despre cum sa il dezvat de obiceiul de a lovi copiii, asta e cea mai mare problema a noastra. Doar ca de asta am nevoie sa-l duc in colectivitate si sa colaborez foarte bine cu cadrele de la cresa/gradinita, si sunt destul de pesimista in aceasta privinta. Mi-a spus ca este un copil normal care are nevoie de mai multa atentie decat in mod obisnuit, ca trebuie sa-mi impun regulile fara exceptii si sa perseverez in a le aplica zi de zi. Mi-a zis ca in 2 saptmani isi poate forma deprinderi noi si in 2 luni o sa am un copil de nu-l mai recunosc. Problema noasta nu e grava, dar daca este lasata asa, mai tarziu ne va domina complet si nu ne vom mai intelege cu el. Nu mi-a zis nimic de terapie, oricum noi stam in Militari si tb sa gasim ceva aproape. Ma inarmez cu rabdare si incepem sa fim mai stricti de azi. In esenta nu mi-a spus nimic nou, dar m-a motivat sa fiu mai perseverenta si sa nu-mi pierd speranta, pentru ca rezultatele se vor vedea. Chiar azi mergem in parc dupa somn, sa vad cum se poarta cu copiii si daca loveste vreunul plecam imediat, si asa vom face mereu pana se dezobisnuieste. Problema este ca in parc nu sunt aceleasi conditii ca la gradinita, sa vad cum rezolv ca macar 2, 3 ore pe zi sa-l duc undeva ca sa stea efectiv in colectivitate. O sa va mai povestesc mai tarziu..daca mai vreti detalii. Ma bucur ca am fost, ma simt mult mai linistita si mai optimista. Va multumesc pentru raspunsuri si pentru sustinere.
flaviutza spune:
nuuuuu teresa. ma refeream la mesajul Danei...nu la al tau. citeste si o sa vezi de ce.
Alexia 02.05.2004(filmulete)
mami si Ale
flaviutza spune:
quote:
Originally posted by danat
Teresa el a fost mereu atasat de tine, mai binezis dependent?
Sa-ti spun de ce intreb: pt ca noi l-am separat pe Raducu de noi de la 2 luni jumate, adica, doarme in camera separata, in patutul lui, niciodata nu i-am incurajat pornirea de a dormi cu noi in pat (cu toate ca imi curgeau balele sa il tin in brate, dar mi-am dat seama ca e mic si ar putea deveni foarte usor dependent, incercam (mai mult eu) sa-i cladim o incredere f puternica in el, ca e destept, ca numai copiii obraznici fac asa si pe dincolo, etc.
"Prietenii sunt aceia care te iubesc chiar si atunci cand te cunosc"
Dana
Sorry Dana..asta am inteles eu din randurile astea...ca baietelul doreste ,a dorit in anumite momente afectiune si nu a primit-o pentru ca ti-a fost frica sa nu devina dependent...si tot a devenit.
am explicat, si nu e opinia mea, ca un copil care primeste afectiune exact cat cere va deveni mai repede independent...
acum nu a spus nimeni ca bebe tau nu e iubit,pupacit si asa mai departe..doar ca aceasta dependenta de mama poate veni si din privarea de afectiune.in cazul unui copil care are o nevoie mai mare de asta.ca nu toti sunt la fel.
Alexia 02.05.2004(filmulete)
mami si Ale
danat spune:
Flaviutza probabil nu m-am facut eu bine inteleasa, insa ceea ce am vrut sa spun este ca, am incercat sa nu il fac dependent de mine, asa cum spui tu, ca l-ai tinut tot timpul in brate, etc, pentru ca am vrut sa "creez" un om independent atit cat e posibil in copilarie. Si nu este deloc dependent, in sensul de a ma cere linga el tot timpul, sau sa se agatze de mine cand mergem la gradinita dimineata. Mi-ar fi fost foarte greu sa fie asa, mi se rupea sufletul sa-l refuz. Sigur, si el face cu placere anumite lucruri singur, chiar vrea sa imi arate acum ca poate minca supa singur, de exemplu, sau ca se incalta/ descalta. Afectiunea aceea de mama si-a primit-o si inca cu varf si indesat. Cred ca de-aia uneori intinde coarda si se joaca provocandu-ne cu prostioarele pe care le face...e copil, asta e distractia lor, reactiile noastre!
"Prietenii sunt aceia care te iubesc chiar si atunci cand te cunosc"
Dana mama lu'Radu Stefan (Fecioras de 2003)Radu mamii (intre 0-2 ani) si Raduc de la 2 anisori :-)
vilma spune:
quote:
acum nu a spus nimeni ca bebe tau nu e iubit,pupacit si asa mai departe..doar ca aceasta dependenta de mama poate veni si din privarea de afectiune.in cazul unui copil care are o nevoie mai mare de asta.ca nu toti sunt la fel.
Eu am inteles ce a zis Flaviutza, caci asta chiar mi s-a intamplat in cazul Ancutei. Si cred ca cu cat i-am refuzat mai multe momente de lugu-lugu la nani, cu atat mai rau am facut. Oricum, asta e, nu stiu cine ar fi putut sa stea ore intregi, dupa dorinta bebelusei de atunci, sa o scarpine intre sprancene (simteam ca imi cade mana), si tot nu adormea. Da, unii-s mai "escroci" de mici, si oricum, seamana ea cu cineva
.