Ce vorbiti cu copiii vostri?
Raspunsuri - Pagina 4
columbiana spune:
quote:
Originally posted by simaliquote:
Poate ca ar trebui sa-i dai o mica pauza, in sensul ca poate ar trebui sa nu mai incerci sa il ajuti, sau nu asa pe fata, incearca sa fii putin mai discreta, poate il inhibi, poate se simte prea 'impins de la spate'.
quote:
Daca copilul nu pare interesat de comunicare (nici macar de cea fireasca de zi cu zi) ultimul lucru pe care trebuie sa-l faca parintele este sa se relaxze. Am vazut nu de mult la Oprah o emisiune despre autism.
Una dintre invitate era medic. Avea 2 copii amandoi autisti si se specializase de nevoie pe autism:
- La primul copil s-a relaxat cand alti specialisti i-au spus pe la 2 ani ca nu e nici o problema, ca trece, etc. Cand copilul a primit oficial diagnosticul de autism avea 7 ani si era deja prea tarziu.
- La al doilea copil a fost foarte vigilenta; si-a dat seama ca are problema de la 1 an si jumatate (nu o baga in seama cand intra in camera, nu gangurea nimic, etc.) si a inceput sa-l stimuleze. Acum, la 7 ani copilul este aproape integrat.
Tipa avea in casa o camera speciala (cam ca o clasa de gradinita) si acolo, cateva ore pe zi, dupa ceas, facea terapie cu copii ei (uneori ajutata de specialisti, alte ori singura).
Apoi au mai vorbit cateva mame si TOATE au spus acelasi lucru:
- medicii le-au spus la inceput (la 2-3ani)ca nu este nici o probleme cu copiii lor; apoi, cand era prea tarziu si-au corectat diagnosticul. Toate au transmis acelasi mesaj: parintii sa nu se relaxeze daca SIMT ca ceva e in neregula cu copilul lor. Sa inceapa stimularea imediat. Si daca se dovedeste ca de fapt copilul nu are probleme terapia nu are la ce sa-i strice. Erau foarte nervoase pe toti cei care, la inceput, ca sa le consoleze, le spusesera sa nu-si faca griji.
Ce m-a mirat foarte mult a fost ca unii copii au fost OK pana la 2 ani (spuneau unele cuvinte, aveau ochii vioi) iar apoi BRUSC si inexplicabil au cazut ca intr-un abis. Nu au mai vorbit, s-au inchis in lumea lor, au inceput sa dezvolte stereotipii, etc. Mamele spuneau ca a fost ca si cum cineva, brusc, le-a luat sufletul copilului si l-a dus departe. Se pare ca dupa aceasta "cadere" pe care nimeni nu stie exact ce o produce legaturile din creier incep sa moara rapid. Daca parintele se misca repede obliga creierul sa faca alte legaturi, sa lupte, salvandu-se astfel ceea ce mai poate fi salvat. De aceea timpul este vital.
Eu as incepe de maine terapia cu Marc, dupa un program riguros de stimulare. Si daca s-ar dovedi ca nu are nimic... paguba-n ciuperci.
alice
simali
,as mai adauga doar ca terapia respectiva (ABA) chiar face minuni; daca as putea sa-l pun pe fiul meu pe forum
ati intelege; are sapte ani, e inteligent, vesel, prietenos, sportiv, cu simtul umorului, comunicativ, plin de viata, cu rezultate foarte bune la scoala,cu multi prieteni...un copil perfect si fericit; au ramas citeva rigiditati (si astea se corecteaza daca noi stim sa ne comportam adecvat: sa-i explicam inainte schimbarile de program, etc), lipsa intelegerii partii abstracte a vietii la fel cu alti copii (moarte, sexualitate, basme, inteligenta sociala: minciuna, ipocrizie, etc); de la 4 ani incoace (cind am inceput terapia comportamentala-cu un copil nevorbitor) a crescut si creste ca zmeul din poveste, 2 ani intr-unul....http://www.floriinro.ro/
flaviutza spune:
Ana o rugaminte...mi-ai putea trimite si mie manualul ABA? incepem din nou lucrul cu un baietel de 4 ani..al prieteni mele.
te rog din suflet.
Alexia 02.05.2004(filmulete)
mami si Ale
flaviutza spune:
Mamico Dulce..aparitiile tale o data la cateva luni sunt previzibile..trebuie sa faci ceva,altceva decat sa constati pur si simplu.
Ok ti s-a spus de catre specialisti ca nu are nici o treaba cu nici o forma de autism? poate o sa ti se para ciudat,dar exista copii autisti care vorbesc mult mai bine decat baietelul tau...
nu trebuie sa aiba toate simptomele ca sa fie autist..e de ajuns unul,doua ca sa fie borba de note autiste.
te rog eu,citeste si bifeaza cu da sau nu ce scriu eu aici:
-a folosit tarziu pronumele "eu"
-incurca rau pronumele si timpii verbali
-nu initiaza conversatia. deci nu incepe el,decat atunci cand are nevoie de ceva.strict o nevoie.dar nu incepe sa vorbeasca despre robotei,despre trenulete si masini din proprie initiativa
-traieste un prezent continuu.nu povesteste de ieri,nu intreaba ce va fi maine. vorbeste exclusiv despre realitatea imediata,din jurul lui:cana pe care o vrea,banana de pe dulap.niciodata nu intreba 2ma duci maine la zoo?"
-nu pune intrebari . sau se limiteaza la "ce-i asta". nu intreaba "de ce" "cum functioneaza" "cine a venit la noi" "ce papam la cina"
-nu poate povesti ce vede intr-o imagine cat de cat complexa.nu poate povesti pe imagini. nu reda o povestioara scurta.
-are un timbru vocal mai ciudat,inflexiuni ciudate ale vocii.de exemplu nu-si moduleaza vocea cand exprima bucuria,tristetea.
-nu spune niciodata "sunt trist/suparat/obosit".nu poate vorbi despre sentimentele sale.
-nu povesteste ce a facut ,ce va face, nu face planuri de viitor.
-nu poate sustine dialogul. ca sa intelegi,intr-un dialog normal,replicile se inlantuie una dupa alta ,dau exemplu:
-marc , adu-mi te rog rosiile din frigi
-uite mami rosiile.nu vrei si castraveti? mama..am gasit si o praji in frigider
-praji e pentru dupa masa
-pot sa gust? te rooog
-daca papi tot
-pap tot..pot sa gust ?(gusta praji)
-mami ce e in cutia asta? inca o praji?
-nu e maioneza
-de ce e galbena maioneza?
aici e un dialog normal, se pleaca de la ceva si se ajunge la altceva.ambii membri comunica,doresc sa comunice.dialogul poate curge bine mersi minute intregi.
acest tip de dialog,cat de stalcit si cu greseli de pronuntie,si cu verbe puse la timpi gresiti,e normal si are loc zilnic in orice familie cu copil peste 3 ani.
la polul opus, dialogul poate suna asa:
-Marc, adu-mi te rog rosiile .
-uite rosiile.(copilul cotrobaie si vede prajitura)vreau prajitura.
-dupa ce mananci.
-vreau te rog prajitura.(primeste putin) copilul mai priveste oleaca prin frigi si il inchide.
dialogul moare. copilul a vazut destule interesante acolo,insa nu are pornirea de a impartasi cu adultul gandurile sale.
Alexia 02.05.2004(filmulete)
mami si Ale
flaviutza spune:
continui cu alte cateva aspecte importante_:
-a folosit sau foloseste ecolalia.imediata(repeta intrebarea adultului) sau intarziata(repete fraze intregi din filme,reclame,etc)
-limbajul pare compus din replici invatate pe de rost. nu exista imaginatie in limbaj. de exemplu:
-foloseste cam aceleasi formulari pentru a exprima ceva .mereu "vreau si eu" nu alterneaza cu "da-mi" "adu-mi si mie" .sau :mereu "fac pisu" ,nu alterneaza cu "fac pe mine" "adu-mi olita" "vreau la baie"
asta e rigiditatea limbajului.si mai evidenta in cadrului jocului de rol.
poti face un experiment. ii propui un joc de rol tu esti elefantul el e leul. vezi daca foloseste mereu cam aceleasi propozitii,cam aceleasi situatii. si mai mult,VEZI DACA NU SUNT PRELUATE DUPA DESENE,MOT A MOT.
un sfat: nu-i propune jocuri de rol ce copiaza scene din povesti,desene,personaje din desene.pentru ca aici intervine memoria si "frazele copiate" si dau falsa impresie a cursivitatii discursului.
- nu cauta privirea interlocutorului cand vorbeste,nu incearca sa priveasca in ochi,sa mentina contactul vizual
-nu raspunde deseori la comenzi,trebuie sa il faci atent,sa repeti intrebarea.
Alexia 02.05.2004(filmulete)
mami si Ale
speed spune:
mamica dulce,eu de firea mea nu sunt prea vorbareata si faceam eforturi supraomenesti cit stateam acasa cu micuta (eram doar noi doua majoritatea timpului) sa vorbesc cit mai mult cu ea.se pare ca eforturile mele n-au reusit pe deplin fiindca pina am dat-o la cresa (la aproape 2 ani) nu vorbea nici prea mult si nici prea bine.dupa ce a inceput cresa si-a dat drumul si de atunci n-am mai putut-o opri.ce vreau sa zic cu asta,poate e bine sa insisti cu investigatiile,du baietelul si la alti specialisti.parerea mea personala e ca nu ai de ce sa te invinovatesti deloc,faci doar atit cit poti.
flaviutza spune:
Exact speed..sa cauti sa te gasesti pe tine vinovata e cel mai rau lucru pe care il poti face..
Sunt convinsa ca mami dulce vorbeste cu copilul.ca e iubit si inteles si cel mai cel.
Ceea ce vreau sa-ti spun eu tie,mamica dulce.si ar fi bine sa rumegi putin urmatoarele randuri.
Tu vi periodic si expui problema.de cand Marc avea 2 ani si ceva,daca imi aduc aminte.primesti mesaje incurajatoare,iesi din depresie si dispari brusc pentru o perioada...apoi revii.cu aceleasi temeri.
Daca vrei ca acesta sa fie ultimul topic in gen,urmatorul sa fie "copilul meu a progresat enorm" uite ce trebuie sa faci:
-in primul rand fa o diferenta clara intre "nu e vorbaret" si "ii lipseste intentia comunicarii"
ti-am dat niste repere.daca le bifezi ca adevarate, SI NU FACI NIMIC, decat sa-l duci la logoped si sa umbli din doctor in doctor eu iti GARANTEZ ca vei scrie la fel si la 7 ani ai copilului.
si e mare pacat,pentru ca baietelul e pare(am spus pare,nu il cunosc,nu sunt de profesie sa decid) sa aiba o problema MINORA.pe care o rezolvi relativ repede.
Alexia 02.05.2004(filmulete)
mami si Ale
daniela_b spune:
quote:
Originally posted by mamica dulce
Unde nu vorbeste bine si,cum am spus in alta postare nu stam bine la dialog.Adica nu intreaba de ce ploua sau ce facem maine sau unde a fost ieri sau de unde vine mos craciun sau prietenie sau alte chestii de astea abstracte.Sau poate nu chiar abstracte,dar daca nu tin de sfera imediata a preocuparilor nu mai merge dialogul.Desi prietenia o intelege...cred,ca spune ca cutare e prieten si cutare nu.Dar nu dezvolta sa pricep si eu de ce si cum.La fel sentimentele..absolut normal,e foarte afectuos si dulce si sensibil.
Dar raspunde normal(desi foarte concret-de unde si dialog slab) la ce-l intreb din viata de zi cu zi:ce vrei,unde mergem,ce-ti place,ce vrei sa cumperi,e cutare prietenul tau,vrei acolo/asta ,fa aia,adu ailalta etc .Aici nu sunt probleme,numai ca nu vorbeste mult si clar doar scurt si la obiect.Acum ceva vreme cand eram mult mai disperata ca acum ajunsesem sa vorbesc cu el doar ce stiam ca raspunde bine,nu mai suportam sa nu mearga,dar am depasit faza asta si acum vorbeste Marc mult mai bine.Tot prost,dar mai mult mai bine!!
Dar nu a inteles inca pronumele ,chestie pe care copiii la varsta lui o fac automat,chiar daca vorbesc mai stalcit.Adica in afara de "eu" si "al meu" restul sunt varza,in afara de cateva propozitii standard pe care le-a invatat pe de rost.La fel cu timpurile verbale,in frazele standard stie,ca sunt invatate pe de rost,dar in rest nu.Si cu faptul ca vorbeste prost si ce zice corect..iese o varza cand vorbeste.EU inteleg in majoritate,daca stau cu urechea ciulita bina,dar altii straini nu inteleg decat cuvinte disparate.
Si nu sta sa asculte,sa vorbim,sa discutam,sa-i explic..deloc-deloc.Vorbeste clar cat e legat de interesul lui imediat,dar cand povesteste ceva ce se vede ca ii face placere ...e tot post,parca nu se concentreaza sa vorbeasca.
Nu stiu cum sa mai detaliez...
DAR cand spune el,cand porneste de la el,atunci spune multe,desi cu pronuntia proasta si tot nu foarte complex,desi eu am senzatia tot timpul ca daca ar putea vorbi mai bine ar fi totul normal.Am spus in prima postare ca nu am sentimentul ca e tacut,doar ca nu se straduie sa spuna mai mult si mai clar.Dar vorbeste,cand cere ceva,cand vrea el musai ceva e foarte hotarat atunci e chiar clar si bine si raman cu gura cascata,de unde tot o trag eu cu lipsa de interes spre vorbire la ce tine de altceva decat de nevoile si poftele lui.Dar cand povesteste ceva-atunci iar nu mai e bine deloc,parca are prea multe in cap si iese o balmajeala de nu inteleg decat cuvinte din loc in loc si ideea in general,practic nu se chinuie,nu-i vin in cap cuvintele sa faca o poveste clara ,dar o traieste la maxim.Si asta e intrebarea -de ce nu foloseste cuvintele pe care le stie perfect si scoate balmajala aia??Faza ca daca il rog sa repede el scoate aceeasi balmajala,dar identica!!!!deci el stie ce spune,numai ca nu se straduie sa zica corect.Ii fac eu propozitia,il pun sa o repete daca are kef.
Life is not measured by the number of breaths we take,but by the
moments that take our breath away.
Anca
carnaval
Marc
Nu stiu cit ti-e de folos experienta mea, totusi o scriu aici.
Am amintiri despre situatii in care desi puteam vorbi (rosti si insira cuvinte) perfect, ma incapatinam sa folosesc cuvinte stilcite, era un joc al meu.
Nimic legat de alintaturi, nicidecum.
Pur si implu mi se parea ca locuiesc intr-o tara imaginara in care eu eram "stapinul cuvintelor"
( ca inele nu aveam pe vremea aia) cu care puteam face orice as fi dorit sa fac. Si mama mea imi spunea ca vorbesc prea putin cu ea si ca nu puneam intrebari. Adevarul adevarat este ca imi placea sa-mi explic singura totul, sa trec prin filtrul "meu" tot ce cunosteam cu ajutorul altor simturi si stimuli exteriori, si (aici mi-e rusine dar n-am ce face) ma plictisea sa vorbesc, sa raspund la intrebari. De pilda, ca sa ma folosesc de exemplul cu Mos Craciun, cind era vorba despre asta, eu ma gindeam multa vreme la el si imi tot puneam intrebari mie insami si tot eu raspundeam, cine-o fi, de unde vine, de ce ne aduce cadouri, de ce trebuie sa fiu cuminte ca sa primesc un cadou si mi-am facut imaginea dupa cum m-a dus capul fara sa o mai intreb pe mama. Am cautat in jurul meu tot ce mi-a trebuit sa stiu, mi-a placut sa nu fiu ajutata, sa descopar singura.O fi bine, o fi rau? Nu stiu, inca mai am intrebari la care nu am gasit raspuns.
Insa in niciun caz nu cred ca e anormal. Cred ca e doar un alt fel de-a fi al unui copil.
Si mai cred si ca acest copil despre care vorbim are o viata interioara foarte bogata si poarta un dialog interior care se pare ca suplineste discutiile cu ceilalti.
Qi
columbiana spune:
quote:
Originally posted by flaviutza
Ana o rugaminte...mi-ai putea trimite si mie manualul ABA? incepem din nou lucrul cu un baietel de 4 ani..al prieteni mele.
te rog din suflet.
Alexia 02.05.2004(filmulete)
mami si Ale
flaviuta,
eu nu am avut niciodata manualul ABA; coordonatoarea terapiei lui Tudor, care a lucrat cu el in 2004-2005 venea tot timpul cu foi imprimate pentru fetele cu care lucra, pentru fiecare etapa (ea isi adapta tot timpul materialele la progresele copilului, la nevoile lui); noi nu mai facem ABA de aproape doi ani, imi pare rau.
Ana
http://www.floriinro.ro/
mamica dulce spune:
Flaviutza,de doua zile tot citesc ce ai scris si mi-e si frica sa mai scriu.Adevarul e ca la prima citire a mesajelor tale m-am ingrozit..Daca multe din reperele date sunt adevarate-atunci ce inseamna?Ca e autist? Spui sa nu stau degeaba ca o sa scriu la fel si peste cativa ani...sigur ca mi-e frica de nu mai pot,dar tocmai asta este,ca nu stau cu mana in san si ma plang ca nu-mi vorbeste copilul.De asta l-m dus la specialisti,si nu numai la logoped,ci si la psiholog si alti specialisti. Si TOTI au spus ca autismul e departe de el,nici o sansa sa aiba.Ca e doar intarziere in limbaj carora nu-i pot determina cauza,dar ca nu e autism!!!. Eu nu inventez acum,spun ce mi-au zis toti la care am fost si ce vad eu.Spui sa nu stau degeaba,sa incep terapia sa ma duc la specialist.Dar la CARE? Ma duc luni la pediatru sa-mi dea trimitere la psiholog,dar probabil ma scuipa.O sa fac tot posibilul sa-mi dea trimitere,nu are ce sa-i strice.
Nu e ca nu fac nimic si ma plang-nu stiu CE sa mai fac.Copilul asta e super analizat.Categoric are intarziere in limbaj,dar altceva cica nu...Maine ma duc cu lista(raspunsurile la reperele tale)la pediatru si sa-mi spuna si el inca o data.Marti ma duc cu lista la logopeda lui,care e foarte multumita de evolutia lui.Cica vorbeste toata ora,coopereaza foarte bine,intelege tot..
Sa le iau la rand:
-pronumele EU-intr-adevar,l-a folosit relativ tarzior,dar bine. Pe restul nu le stapaneste,la fel ca si timpii verbali,dar acolo e mai bine,adica stie prezentul si trecutul.Dar nu viitorul.La fel cu prepozitiile,nu le stapaneste bine(unde,sub,la,pe,langa etc)dar intelege ce-i spun,numai el nu pune in practica. Ex: Ma intreaba :Unde e masina? Eu:Marc,vezi ca masina e sub masa-se duce si o ia fara ezitari.Dar daca il intreb unde e masinutza mi-o arata,spune acolo,se face clar inteles unde e,dar nu spune e sub masa,desi stie fiecare cuvintel ce inseamna.
-e adevarat ca traieste in prezent si reactioneaza bine la ce-i legat de asta si nu se arata interesat de trecut si viitor.Adica e foarte fericit ca-i fac tort sau ca vine Mosul maine sau in viitor,dar daca nu facem chestia aia nu intreaba de ea.
In schimb,in timpul prezent initiaza conversatii,are idei, comunica bine ce are de spus,de asta multi imi spun ca sunt nebuna,copilul vorbeste doar..ca sa nu mai zic ca minte de ingheata apele,il duce mintea,are si argumente cand tine musai la ceva:Ex ieri:Mami hai sa mergem la magazin ,vreau actimel.Eu: Nu acum,ca ploua El:luam umbrela sa nu ne ploua in cap! Dar NUMAI cand il intereseaza pe el neaparat,atunci ,poate,dupa cum vedeti.
-cu intrebarile...intreaba ce-i asta,ce ai cumparat,si inca cateva dar nu des.
-cu povestitul...ce sa zic,nu povesteste ca alti copii sa nu le taca gura si datorita pronuntiei e greu sa se faca inteles,dar spune:descrie ce a desenat,ce a mancat la gradi,cu ce/cine s-a jucat,de ce l-a certat tati,de ce e trist..dar cum am spus nu foarte mult sau complex,nu cceva sa construieti un dialog serios,dar ..spune!
- cu timbrul vocal suspect nu are nici o legatura,e foarte expresiv,pe fata lui se citesc toate sentimentele ca la orice copil,isi exprima foarte bine sentimentele,e afectuos,iubitor,rade cu pofta,plange, e sensibil,spune in cuvinte cand e fericit,trist,obosit,incantat,bucuros....aici e normal din punctul meu de vedere.Imi arata tot timpul pe carti care e fericit,care trist,care rade,care plange,care are buba....mi se pare normal,numai cat nu dezvolta foarte mult(fie ca nu vorbeste bine,fie ca nu simte nevoia,el a spus ce a avut de spus si basta: adica Mami,uite iepurasul plange,e trist.Dar nu intreaba de ce e trist,ce-a patit?))
-cu povestitul am descris de mai multe ori cum face,are de spus dar nu iese asa bine si nici mult.
-
-la exemplul de dialog dat stam cam in al doilea exemplu,unde dialogul nu merge bine,dar e totusi logic si face tot ce ii spun,are idei,numai ca nu spune multe.
-cu ecolalia-a avut.a fost foarte greu dar a scapat de ea de vreo jumatate de an,practic de pe o zi pe alta spre surprinderea tuturor.A fost foarte greu,am fost tare speriata-disperata chiar,a durat mult dar apoi a incetat subit.Ultimul subiect postat de mine a fost "dezvoltarea vorbirii" tot aici la cabinetul psi,anul trecut prin septembrie cred si la scurt timp dupa aceea a incetat cu ecolalia.L-a tinut vreun an cred,adica repeta intrebarea ca papagalul,dar cand pornea de la el,spunea macar intr-un cuvant ce vrea.Acum e mult mai bine,face propozitii scurte si nu mai repeta.
-cu uitatul in ochi e iar mult mai bine.A fost foarte prost anul trecut,in perioada cu ecolalia,dar acum e mai bine.Nu perfect,inca ii spun zilnic sa se uite in ochii mei,dar definitiv mult mai bine
-cu limbajul..da,sunt multe chestii pe care le foloseste tot timpul,pe care le-a invatat de la mine,dar asta poate fi si din cauza mea.Ex daca vede la reclame ciocolata si spunea ceva cu pronuntie gresita,spuneam eu ooo..vreau si eu bomboane!cu intonatie ,clar si rotunjit.Si acum spune si el asa,sau cand termina de mancat si spunea ceva de genul ca nu mai vrea,dar prost,il "corectam" rugandu-l sa spuna de cate ori era necesar pana zicea corect M-am saturat,sau daca miorlaia la sticla cu suc il puneam sa zica Da-mi te rog sucul,mi-e sete! Si acum vorbeste foarte politicos,cu te rog,multumesc,cu placere .. Sau cu pipi sau cu Hai sa mergem sau inca o mie de alte exemple.
Dar toate chestiile astea le foloseste corect,la momentul oportun,firesc. Dar,cum ai spus,rigid si concret.Bine ca mai variaza,mai ales ca eu ii vorbesc tot timpul pe romaneste si el raspunde pe germana in 80% din cazuri.
CAm tot ce povestesc ca face e in stilul asta.Acum nu stiu daca repeta ce spun eu pentru ca asa stie ca se face inteles,ca am insistat eu sa spuna macar asa decat o miorlaiala,sau ca nu-i vin alte cuvinte in cap...habar nu am.Dar acum din ce in ce mai des foloseste propozitiile astea lungi preformulate de mine,pana acum i le repetam la fiecare pas,insa acum...misca ceva.Eu sper ca in curand o sa foloseasca si formulari proprii,mai ales ca e chestia asta cu limbile.Eu spun pe romaneste,el raspunde germana dar ,dupa cum am spus a inceput sa zica pe romaneste frazele astea de la mine.
-la jocurile de rol nu face nimic din ce ai spus,are idei tare trazniste,se joaca frumos,prinde ideea din mers,mai si improvizeaza,mi se pare absolut normal.Ce e prost e ca nu dezvolta foarte mult ideile,dar nici nu uita nici unul din jocuri,si cand jucam iar peste o saptamana vine cu elemente din primul joc de ex.
-la comenzi face tot ce il rog,chiar daca ii mai spun de 4 ori sa aduca chiloti curati din dulap...nu pentru ca nu pricepe ci pentru ca se alinta,se joaca,ba ca nu vrea,ba ca nu poate,ba o ia la fuga in directie opusa dar asta e normnal cred eu ca putini copii se executa pe loc tot timpul.Eu zic ca e tare cuminte si ascultator si de inteles.
-Nu are fixatiile alea specifice autismului cu obiciurile,locurile noi,ritualuri si alte miscari repetitive,absolut deloc,pot sa ma duc cu el pe luna sau sa facem orice,oricand,e vesel,se adapteaza normal,intelege ce-i explic daca plec eu undeva..total normal.
Tragand linie,la foarte multe din reperele tale face cum ai zis tu ca e suspect,dar la multe nu,mai ales partile cu sentimentele,exprimarea lor,,cu imaginatia unde nu se aplica deloc.Nu stiu ce sa zic,nu stiu daca are cineva rabdare sa citeasca tot ,dar eu ma bucur ca am facut (inca) o sinteza,pentru mine.Imi spui ca NU FAC NIMIC-ce ar TREBUI sa mai fac si unde sa ma duc? Da,nu vorbeste bine,nu comunica mult,prefera sa taca decat sa vorbeasca daca nu e cazul, dar eu stiu ca ii crapa capul de informatii,de chestii pe care le stie,le intelege,are o memorie de elefant..si asta de cand era mic.Si e foarte practic,in tot ce face se vede cat de concret gandeste.
mai inaite a desenat o masina cu roboti si mi-a povestit ce a facut(prost,dar am inteles niste chestii complexe,cu o scara ,niste butoane si fum),ssoarele cu cerul,un baietel care facea pipi,un copac cu cirese...apoi s-a apucat si mi-a facut pentru prima data siglele la masini(mercedes,opel,renault,audi,toyota),dar perfect,la detaliu,le am pe perete acum(el cunoaste toate masinile,le-a prins acu vreo jumatate de an intr-o jumatate de ora intr-o parcare,dar acum e prima data cand i-am zis sa le deseneze,ca sa am timp sa postez:),mi-a zis unde vrea sa mearga,ce vrea sa pape,ne-am jucat de-a gradinita de papusi si ne-am distrat grozav....da,toate la prezent ,dar bine CU dialog simplissim,fara inflorituri si derivatii,dar ne simtim bine,se distreaza,traieste jocul si incearca sa spuna ceva! Daca are autism totusi e ceva de domeniul fenomenalului,dar ce are totusi nu stiu.
Life is not measured by the number of breaths we take,but by the
moments that take our breath away.
Anca
carnaval
flaviutza spune:
quote:
Originally posted by mamica dulce
Si TOTI au spus ca autismul e departe de el,nici o sansa sa aiba.
ATUNCI NU ARE NIMIC..:) si totusi ar fi bine sa pui manuta personala,sa citesti despre comunicarea copilului autist.sunt multe pagini,caut si iti dau.promit.chiar acum iti pregatesc un material scurtut despre ce poti face acasa.doar tu cu el.
daca tu tot nelinistita esti si toti specialistii au vazut ca e o problema.
nu are ce sa strice,mamidulce..chiar nu are.
Deci ca sa il ajuti...trebuie sa mananci pe paine tot ceea ce inseamna aparitia si dezvoltarea limbajului, problemele de limbaj.nu il ajuti intrand periodic in depresii.
iar materiale pe tema asta si explicatii le gasesti tot pe site-urile despre autism.
este chiar si testul portage,foarte important in evaluarea generala a copilului.
Alexia 02.05.2004(filmulete)
mami si Ale