Malnutritie protein calorica
Raspunsuri - Pagina 3
GGina spune:
Este vorba despre fetita sorei mele care deobicei este o fire calma.E suparata ,obosita si fara speranta.
I-am spus de institut ,a zis ca o sa caute pe internt nr .de telefon .
Multumesc mult .Sper sa se rezolve.
flisa spune:
Spitalul Clinic "Emilia Irza"
Adresa: Bdul Lacul Tei 120
Telefon: 0212422713
flisa spune:
GGina, imi pare f rau de nepotica ta si de sora ta. Si eu am un baietel de 5 luni si doar daca are o i mai proasta si mi se pare mai marait intru in panica. E groaznic prin ce trece sora ta si asa cum spuneau si fetele cel mai bine este sa consultati mai multi doctori.
Ce va putem ura noi este foarte multa sanatate si sa aveti grija atat de fetita cat si de sora ta.
geniest spune:
Gina am si nr. de mobil a dnei dr Nanu de la IOMC insa nu ai nicio adresa de mail , nici PM si nu ti-l pot trimite.
Doctorita este deosebita si sunt sigura ca o va ajuta chiar si cu vorba, daca nu cu altceva. Merita sa incerce sora ta.
GGina spune:
Am activat PM-ul.
GGina spune:
quote:
Originally posted by flisa
Spitalul Clinic "Emilia Irza"
Adresa: Bdul Lacul Tei 120
Telefon: 0212422713
Multumesc ,Flisa.
ancutzzzza spune:
Analiza de citomegalovirus este obligatorie si gratuita pt gravide.
Problemele de sanatate ale lui bb par a fi de la acest Citomegalovirus (CMV).
Este posibil ca medicii din Ro sa recomande doar tratament pt ameliorarea simptomelor, nu sunt f sigura ca exista un tratament al infectiei congenitale cu CMV aplicabil la bb.
Daca vreti mai multe detalii sau un doctor, PM.
Manifestari clinice ale infectiei CMV la nastere 1. Infectia CMV simptomatica la nastere (boala cu incluziuni citomegalice a nou-nascutului) este rara, 1/10.000 de nasteri. Se manifesta clinic prin: # prematuritate si hipotrofie (35-50% dintre cazuri); # hepatosplenomegalie (70-80% dintre cazuri) cu sau fara icter; # purpura trombocitopenica (70-80% dintre cazuri); # afectarea SNC: convulsii, paralizii, encefalita, microcefalie (50% dintre cazuri), hidrocefalie, anomalii imagistice (calcificari intracerebrale, polimicrogiria, pseudo-lisencefal, hipoplazie cerebeloasa, intarzierea mielinizarii); # pneumonie interstitiala; # corioretinita (15% dintre cazuri). Prognosticul vital si functional este grav din cauza mortalitatii mari in primele luni de viata (30%, mai mare in caz de afectare neurologica) si sechelelor neuro-senzoriale importante (80-100% - surditate progresiva, corioretinita, retard mintal, microcefalie, atingere neuromusculara). Copiii vor excreta CMV luni sau ani buni, prin saliva sau urina. 2. Infectia CMV asimpto-matica la nastere - 90-95% din totalul infectiilor congenitale CMV raman nediagnosticate. Acesti copii au un retard de crestere intrauterin. Surditatea uni sau bilaterala, progresiva este handicapul cel mai frecvent intalnit. Nou-nascutii asimptomatici la nastere, dar care excreta CMV prin urina, trebuie supusi unor controale repetate, in scopul depistarii precoce a surditatii. Retardul psihomotor, corioretinita, distrofiile de smalt dentar sunt alte sechele care pot aparea la acesti copii. Dintre acesti copii, se recruteaza o parte din encefalopatiile infantile cu retard psihomotor. Diagnosticul prenatal Exista controverse in ceea ce priveste diagnosticul prenatal. Principalele motive pentru care unii sunt impotriva diagnosticului prenatal sunt: # valoarea predictiva a rezultatului negativ nu a fost inca cuantificata; # nu exista un tratament specific antiviral care sa poata fi folosit in timpul sarcinii; # singura decizie care se poate lua este de a intrerupe sau nu sarcina; # doar 35-40% din primoinfectiile materne se transmit la fat; # majoritatea infectiilor congenitale sunt asimptomatice. Motivele care sustin diagnosticul prenatal constau in: # cercetarea evolutiei naturale a infectiei congenitale; # pregatirea familiei pentru problemele de sanatate ale copilului; # identificarea markerilor de prognostic ai bolii; # poate reprezenta un prim pas pentru introducerea unui tratament antiviral in viitor; # poate ajuta in luarea deciziei de continuare sau intrerupere a sarcinii. Indicatiile diagnosticului prenatal sunt primoinfectia materna documentata si anormalitatile ecografice, cunoscute ca fiind caracteristice infectiei CMV (hipotrofie fetala, hidrops sau anomalii ale sistemului nervos central). Cordocenteza. Se utilizeaza ca test specific, determinarea Ig M care se face dupa saptamana 20 de gestatie, desi are o valoare diagnostica limitata datorita sensibilitatii scazute (20-75%). Atat frecventa, cat si titrul de anticorpi specifici Ig M anti-CMV sunt semnificativ mai mari in cazul infectiilor congenitale la fetii cu anomalii ecografice sau biologice decat la cei cu ecografie si tablou biologic normal[5]. Toti parametrii virusologici ating niveluri mari la fetii cu anomalii ecografice sau biologice. Fetii cu tablou biologic si ecografie normale, incarcatura virala scazuta sau absenta, anticorpi Ig M nedetectabili la 20-24 de saptamani de gestatie au un prognostic mult mai favorabil. Amniocenteza. Izolarea CMV din lichidul amniotic este metoda de referinta pentru diagnosticul prenatal. Cand virusul a fost detectat prin PCR (sau cultura) in lichidul amniotic, a fost regasit si in tesuturile fetale sau excretat de nou-nascut in toate cazurile raportate[5]. Detectarea virusului in lichidul amniotic poate fi considerat un marker al infectiei congenitale.] Markeri de prognostic fetal Fetii infectati congenital fara modificari biochimice, hematologice si ecografice si incarcatura virala scazuta in sange (toate impreuna cu anticorpi Ig M nedetectabili) pot avea un prognostic favorabil. Nou-nascutii cu infectie congenitala simptomatica au avut niveluri semnificativ mai mari de CMV in sange la nastere, iar clearence-ul viral a fost mult mai indelungat comparativ cu cei cu infectie subclinica[6]. Evaluarile ecografice frecvente in sarcinile cu transmitere verticala dovedita ar putea anticipa anomaliile fetale (hidrocefalie, microcefalie, ventriculomegalie, calcificari cerebrale), identificand astfel fetii cu risc semnificativ de a dezvolta sechele. Diagnosticul infectiei congenitale la nou-nascut Metoda „gold-standard” de diagnostic a infectiei congenitale este izolarea virala pe fibroblasti umani in primele 2 saptamani de viata[4]. Urina si saliva sunt prelevate de electie. Metoda PCR pentru detectarea infectiei congenitale CMV din urina nounascutilor are o sensibilitate si o specificitate de 100%. S-a testat prezenta ADN viral in sangele nou-nascutilor cu infectie congenitala si s-a concluzionat: # determinarea ADN viral in sange prin PCR la nastere pare sa aiba aceeasi sensibilitate si specificitate ca determinarea virusului in urina; # niveluri ale incarcaturii virale semnificativ mai mari sunt detectate la copiii cu infectie congenitala simptomatica; # clereance-ul viral din sange apare spontan atat la nou-nascutii cu infectie simptomatica, cat si la cei cu infectie subclinica. Tratamentul infectiei congenitale Desi medicamentele antivirale specifice, cum ar fi Ganciclovirul si Foscarnetul, sunt disponibile de cativa ani pentru tratamentul infectiei cu CMV, utilitatea lor in tratamentul infectiilor congenitale ramane indefinita din cauza informatiilor insuficiente[ 7]. Ar trebui avute in vedere 2 niveluri de tratament: prenatal (in timpul vietii fetale) si postnatal (bazat pe severitatea simptomelor clinice). Principalul scop al terapiei antivirale ar fi tratarea gravidelor cu primoinfectie CMV pentru a preveni transmiterea virusului la fat. Combinarea globulinelor hiperimune cu medicamentele antivirale cu toxicitate scazuta sau neglijabila ar reprezenta cea mai buna conduita pentru prevenirea transmiterii verticale in viitor. Inainte de a atinge aceasta tinta, va fi foarte problematica identificarea unui tratament cu adevarat eficient, deoarece infectia congenitala este in mod curent diagnosticata si, astfel, identificata la saptamani sau luni dupa ce transmiterea verticala s-a produs. Profilaxia infectiei congenitale Au existat mai multe tentative de a crea un vaccin care poate fi administrat femeilor seronegative in perioada fertila pentru a preveni primoinfectia CMV in timpul sarcinii: # vaccinuri cu virus viu atenuat; # vaccinuri cu virusuri recombinate; # vaccinuri tip subunit vaccinuri peptidice; # vaccinuri ADN. Pana in prezent nu este autorizat nici un vaccin. Infectia recurenta fiind la fel de periculoasa ca si primoinfectia, vaccinarea preconceptie nu mai este considerata o solutie de unii cercetatori. Se impun niste masuri profilactice nespecifice pentru tinerele gravide, in special la prima sarcina: # evitarea contactului apropiat cu copiii mici; # evitarea contactelor sexuale neprotejate si ale partenerilor multipli; # evitarea transfuziilor sau utilizarea de sange testat pentru CMV; # efectuarea unei serologii CMV la primul consult prenatal. Infectia CMV periconceptionala Riscul de infectie fetala, secundara primoinfectiei materne dobandite inainte sau imediat dupa conceptie, pare sa fie substantial mai mic (10% si 22%) comparativ cu riscul secundar primoinfectiei achizitionate in timpul sarcinii (40%-50%). Pentru ca 20% dintre subiectii imunocompetenti cu primoinfectie documentata au inca ADNCMV pozitiv la 6 luni de la debut, s-a sugerat ca trebuie sa treaca cel putin 6 luni inainte de conceptie. Primoinfectia CMV preconceptionala nu ar trebui sa reprezinte o indicatie de intrerupere a sarcinii[6]. Consilierea medicala O data ce diagnosticul de primoinfectie acuta sau recenta este sigur sau are mare probabilitate, gravida trebuie informata complet asupra riscului de transmitere, prognosticului copilului, posibilitatilor terapeutice in caz de boala simptomatica la nastere, cat si asupra datelor privitoare la diagnosticul prenatal. Concluzii Cateva din problemele ridicate de infectia materno-fetala cu CMV au ramas inca fara rezolvare (absenta unei terapii fetale, precum si a unor markeri credibili de prognostic ai bolii fetale), iar altele raman obiectul controverselor, cum ar fi valorile predictive pozitive ale tehnicilor moleculare. Datorita faptului ca limitele si beneficiile testelor prenatale au fost mai bine precizate, s-a perfectionat si tehnica de consiliere a gravidei. Astfel, diagnosticul prenatal are un rol extrem de important in managementul sarcinii complicate cu primoinfectie CMV. BIBLIOGRAFIE 1. Fowler K.B., S. Stagno, W.J. Britt. 1992. The outcome of congenital cytomegalovirus infection in relation to maternal antibody status. N. Engl. J. Med. 326:663-667. 2. Revello M.G., M. Zavatoni, A. Sarasini. 1998. Human cytomegalovirus in blood of immunocompetent persons during primary infection. J. Infect. Dis. 177:1.170-1.175. 3. Bodeus M., D. Beulne, and P. Goubau 2001. Ability of three IgG avidity assays to exclude recent cytomegalovirus infection. Eur. J. Clean. Microbiol. Inf. Dis. 20:248- 252. 4. Stagno S., 2001. Cytomegalovirus 389- 424 in Infectiuos diseases of the fetus and newborn infant W.B. Saunders co. 5. Lazzarotto T., S. Varani, 1999. Anticytomegalovirus IgG avidity in identification of pregnant women at risk of transmitting congenital CMV infection. Clin. Diag. Lab. 6:127-129. 6. Revello M.G., M. Zavatoni, A. Sarasini, 1999. Prenatal diagnostic and prognostic value of human cytomegalovirus load. J. Infect. Dis. 180:1.320-1.323. 7. Faulds D., R.C. Heel, 1999. Ganciclovir: a review of its antiviral activity, pharmacokinetic properties and therapeutic efficacy in cytomegalovirus infections. Drugs 39:597-638.
GGina spune:
Ancutza,orice informatie e bine venita.PM meu este activat .
In timpul sarcinii a facut tratament pentru CMV ,nu stiu daca i s-a spus si care sint riscurile.Desi a fost la unul dintre cei mai buni doctori ,nu stiu de ce s-a ajuns aici.E greseala ei ca nu s-a informat cit trebuie si mie nu mi-a spus nimic pe vremea aia.
BB a stagnat in crestere si de abia in ultima luna s-a constatat asta,la o ecografie.Si atunci s-a decis cezariana.
Acum cu enterocolita asta ,tind sa cred ca a avut-o inca de la nastere ,ca tot imi zicea ca nu manica ,varsa frecvent si are diaree.Doctorii pe la care a mai fost nu a ajutat-o prea mult ,ba ca-i de la colici etc.
Din ce am mai citit eu pe internet despre malnutritie ,entorocolita si acum despre CMV (despre care am crezut ca nu este asa grav )bb are slabe sanse sa-si mai revina 100%la normalitate.De ar scapa mai repde de enterocoilta asta .Ca sa inceapa sa manince.
P.S Nu stiu daca are probleme cu auzul, o sa-i zic sa faca un test de auz.
ancutzzzza spune:
Scuze GGina, dar imi spune ca utilizatorul nu accepta mesaje private, asa ca o sa fac copy/paste la ce vroiam sa iti scriu aici :
RECLAMA
Succes, si daca aveti nevoie de extra info scrie-mi. Am sa intreb si eu care ar fi tratamentul si cat dureaza, si cam ce ar trebui facut/stiut si mai revin pe forum si va spun.
Sanatate multa piticei !
flaviutza spune:
in primul rand nu cred ca ar mai trebui sa stea acasa cu copilul...este vorba de o problema grava si ar trebui sa fie internata...nu e de gluma.
ALEXIA,02.mai.2004- filmulete noi
http://s127.photobucket.com/albums/p127/alexis1980_photo/