Mamici de iulie-august 2007 (27)

Luna1 spune:

Witchy-witch vreau sa stii ca nu te ignor, as vrea sa te ajut insa nu prea stiu despre ce vorbesti, iar eu la echo a mea mi s-a arata totul, maini picioare, etc mi s-a spus ca totul e perfect si atat. Cred ca si prea multa informatie strica mai ales daca noi nu stim cum sa o interpretam. D'aia aici nu-ti da detalii "tehnice" decat daca intrebi tehnic sau apar probleme.

Deci sincer as vrea sa te ajut dar nu stiu cum.

Luna 18 sapt+ Cosmin

Simo78 spune:

quote:

---

Originally posted by witchy_witch

Da, numai la mine nu vin repede raspunsurile. Va rog eu, mai dati-mi niste IR-uri de saptamana a 13a-14a, ca nu sunt nevricoasa de fel, dar imi sta pe creier ca s-a strambat ecografistul, si tare mi-e sa nu-i dau prea putin sangic lui bebe mic...



sapt. 16 cu maricel in burtica

---

Fii sigura ca atunci cand o sa vada cineva care stie despre ce-i vorba o sa-ti raspunda

Simona 18+ Matei Hisham

poze

otim spune:

witchy_witch - deci am poza bb cu mine , dar nimic nu scrie pe margine de IR ( alegeti daca vrei G ,N,F,,B,BPD, EDD , C ,FR ,LC, FC , IP ,F ) chiar daca stie cineva cam ce inseamna nu m-as supara deloc .

19 saptamani

Luna1 spune:

MADA welcome back, cat despre socare toate au pasarica lor insa important e sa le aceptam asa cum sunt. (Vorbesc de noi astea care nu trebuie sa le suportam zilnic, ca cele care locuiesc impreuna, hmmm, greu de suportat).

Mada am uitat unde ai fost? Si pune repede poze sa ma luminezi.

Luna 18 sapt+ Cosmin

Antoanela23 spune:

Buna dimineata frumoaselor,

Incerc sa citesc din urma dar nu am spor.
Asa ca mai bine sa va scriu.

Multumesc mult pentru primirea calduroasa, sunteti foarte dragute toate .

Deci cu mine a fost asa: sambata 24 febr m-am dus la spital ca de doua zile aveam gaze si dureri de abdomen iar vineri seara am inceput sa am dureri mari care mi se pareau ca deja seamana a contractii dureroase, nu a crampe sau gaze care-mi circula in intestine.
M-am dus direct la nasteri, nu la urgente, asa-mi zisese doctorul ginec. Speram sa-mi spuna ca e ceva intestinal, sa-mi dea ceva pt asta si sa ma trimita acasa.
Bafta mea, ca de obicei, doctorul meu era in concediu si-l inlocuia aceasi doctorita care la prima sarcina a vrut sa-mi faca cerclaj fara sa fie absolut necesar.
In fine, la spital m-au luat moasele in primire dar la inceput erau cam sceptice, ca e sarcina mica si nu prea au ce sa-mi faca, ca si daca am contractii nu se vede nimic pe monitoring. Am stat vreo doua ore pe monitoring, degeaba ca normal ca nu se vedea nimic; pana la urma mi-au luat sange si mi-au facut si un control vaginal la care verdictul a fost naspa: col deshis aproape 2 cm si scurtat complet, aproape sters, ca la o sarcina ajunsa la termen.
Asa ca situatia a devenit brusc f serioasa, mi-au zis ca ma interneaza pe loc si ca nu mai am voie sa ma dau jos din pat absolut deloc si ca voi sta internata pana la nastere.
A venit si doctorita, mi-a facut ecografie unde se vedea clar colul deschis si scurtat la 4 mm.
Mi-a zis ca singura sansa e un cerclaj de urgenta, e f riscant ca e colul deja deschis si sacul amniotic coborat, dar fara cerclaj sigur pierd sarcina.
Apoi a venit rezultatul de la sange unde s-a vazut ca am o infectie, nr de globule albe fiind f mare.
Drept urmare mi-au facut si punctie amniotica sa verifice daca a trecut infectia in lichidul amniotic, caz in care cerlajul nu era posibil.
Pana la urma m-au pus pe antibiotice intravenoase, mi-au mai luat 3 sticlute de sange si mi-au zis ca vor astepta toate rezultatele de la analize inainte sa faca altceva. Oricum infectia trebuia tratata prima.
M-au trimis la salon, am cerut sa fiu singura in camera, moralul meu era deja rau de tot si nu aveam nici un chef de companie.

A doua zi a venit si dr meu si ne-a confirmat in mare ce ni se spusese deja, in plus ne-a zis ca s-au gasit urme de infectie si in lichidul amniotic, dar ca e bine ca deja am raspuns f bine la antibiotice, ca am prins infectia f devreme si daca mai stateam acasa in maxim doua zile pierdeam sarcina. Trebuia sa mai stau cateva zile pe antibiotice, sa dispara complet infectia si apoi sa incercam un cerclaj, riscul fiind de 2 sanse din 3 sa nu iasa, dar alte solutii nu avem.

Joi pe 1 martie mi-au facut cerclajul care din fericire a iesit bine. Anestezista era o doctorita romanca, a fost f draguta, mi-a dat intai ceva sa ma relaxez (aveam mare nevoie) si apoi mi-a facut rahianestezie. M-a intepat de cateva ori pana a nimerit, dar durerile erau suportabile, iar apoi nu am mai simtit nimic. Nu am avut nici o problema dupa anestezie.
La doua zile dupa cerclaj am scapat de antibiotice si de acul din vena care ma inebunea, deja ma durea mana, se inrosise un pic dar nu am vrut sa mai schimb locul perfuziei ca era greu sa-mi gaseasca vene si ma chinuiau ca pe hotii de cai.
Apoi dr mi-a dat voie sa ma dau jos din pat numai o data pe zi (pt kk la buda), iar dupa inca 2 zile am putut merge singura la toaleta de cate ori aveam nevoie, ceea ce a fost o mare usurare.
La vreo 4 zile dupa cerclaj dr a zis ca daca merge bine si daca acasa pot sa asigur conditii similare cu cele din spital , s-ar putea sa-mi dea drumul sa ma internez la domiciliu, ceea ce s-a intamplat duminica.

Trebuie sa vina sa ma vada o moasa de doua ori pe sapt si sa continui kineziterapia.
M-au dotat cu ciorapi f stransi pe care trebuie sa-i port ca sa previn problemele de circulatie (in spital si dormeam cu ei si e groaznic ca strang si te incalzesti si te mananca pielea) si fac injectii zilnice tot pt asta, mi le face sotul.
Mainile-mi arata de zici ca sunt ori drogata ori batuta ori amandoua la un loc, sunt plina de vanatai si urme de intepaturi de la ace.

Pt mine cel mai greu de suportat a fost faptul ca nu puteam sa merg singura la baie, dependenta totala de asistente pt orice nevoie cat de mica, plus aspectele "tehnice" ale procedurii in sine. Imi tot spuneam ca e ceva temporar, ca din fericire nu va fi asa mereu, dar primele zile a fost naspa rau de tot.
Asistentele erau dragute in general si veneau destul de repede cand le chemam.

Alt aspect aiurea a fost ce eram internata la maternitate, unde erau mame cu nou nascuti, auzeam copii plangand si ma busea si pe mine plansul gandidu-ma ca nu stiu daca voi avea parte de asta, nu stiu cand se va naste copilul si cat de sanatos va fi.

Normal ca boceam si ca nu-s acasa cu copilul, Victor cand venea la spital statea mai mult lipit de ta-su si de mine nu vroia sa se apropie, la inceput nici nu primea ceva daca-i dadeam eu. Dupa ce am scapat de perfuzii a fost un pic mai bine, acum ca sunt acasa e si mai bine, dar oricum el s-a indepartat de mine, asta e clar.
Procesul de separare a inceput inca dinainte de internare, de cand a trebuit sa stau la pat si nu m-am mai putut ocupa de el, a fost ceva gradual. Nu are aerul sa sufere, pur si simplu prefera sa stea cu cei care-i acorda atentie, se intelege bine cu fata care sta cu el pana vine sotul acasa ca-i cauta in coarne la maxim, din ta-su face ce vrea si chiar am senzatia ca-l exploateaza uneori.
Sper ca dupa nastere sa recuperam, nu stiu cum va fi dar sper sa nu devina ceva definitiv. Important e sa fim sanatosi cu totii.

Nu se cunoaste sursa infectiei, poate a fost ceva digestiv la origine dar nu e sigur decat ca a fost o bacterie, altfel nu ar fi raspuns la antibiotice. Se presupune ca a trecut din sange in lichidul amniotic si nu invers.
Am intrebat des daca e posibil sa fi afectat copilul, mi s-a spus ca cel mai probabil nu, ca s-a intervenit la timp si bb a iesit bine la ecografii, acum astept si rezultatele finale de la analiza de cromozomi, cele partiale au iesit bine. Dr mi-a zis ca problema nu e starea copilului ci sa-l tinem cat mai mult in burtica.
Primul prag e la 24-25 de sapt, pragul de viabilitate al copilului. Apoi la 28-30 sapt, cand scad sansele ca un copil prematur sa aiba complicatii. Ideal e sa ajungem la sapt 36.

Deci cam asta e, azi sunt la 23 de sapt de sarcina, nu avem altceva de facut decat sa avem rabdare si sa speram ca va fi bine. Uneori sunt optimista, am un sentiment ca va fi bine. Alteori...mai bine nu ma mai gandesc.

Am scris mult, sper ca nu v-am plictisit si ati avut rabdare sa cititi.

Inca o data va multumesc pt gandurile voastre bune.

Pupaturi, o zi buna,
Anto

Simo78 spune:

Mada bine ai venit si sa-ti fie de bine vacanta!

Anto, of of prin ce ai trecut! Dar bine ca s-a terminat si esti ok.

Simona 18+ Matei Hisham

poze

Luna1 spune:

Anto uite pupici multi ca meriti dupa ce ai avut de suferit.


Cat despre relatia ta cu Victor stai linistita ca vei recupera dupa ce nasti, mai bine ca nu sufera si pare sa se fi racit pentru ca desi e dureros acum ar fi fost mai dureros sa stea langa tine sa topaie, sa nu se dezlipeasca, sa planga iar tu sa trebuiasca sa-l...gonesti oarecum ca sa te protejezi. Stiu ca doare insa vei vedea ca vei recupera.

Ia si niste incurajari sa ajungi in sapt 40 nu doar 36




Luna 18 sapt+ Cosmin

Anya20 spune:

anto, prin ce ai trecut! bine ca esti acasa si ai trecut de un prag important. ei, acum imi dau seama ca o contractie sau o durere de spate care ma mai supara sunt nimicuri pe langa suferintele altora. multi pupici si o sa fie totul bine.


Alina Arina Ilinca si Anya Ioana

aylin_tarcan spune:

anto, iti tinem pumnii sa fie bine! sa stai cumintica in pat, in pozitie cat mai comoda, si sa faci tratamentul dat de nenea doctorul!





Aylin, 17+

Ioana75 spune:

quote:

---

Originally posted by Luna1

quote:

---

Originally posted by Ioana75

Luna, stiu ce am in burta ... fetitaaaaa!

Ioana, mama Mirunei (25.08.2005)

---

Ia-le tu pe toate, na!



Luna 18 sapt+ Cosmin

---

Ioana, mama Mirunei (25.08.2005)