Ajutati-ma sa ajut un copil!
Raspunsuri - Pagina 3
camelia-daniela spune:
Dragä Bebi,
este o poveste foarte tragicä....si pot sä spun cä gestul pe care vrei sä-l faci tu si mama ta, este un gest nobil....
Copilasul ästa nu are nici o vinä cä a venit pe lumea asta intr-o familie färä cäpätii...luptä cu toate mijloacele, sä o ajuti pe nepotica ta, cä altfel nu va simti niciodatä ce inseamnä sä fii iubit pe lumea asta!!!...si nici ea nu va fi in stare sä iubeascä la rindul ei, dacä nu a simtit niciodatä acest sentiment...
Am un nod mare in git, cind iti scriu aceste cuvinte...si mor de ofticä cind aud de birocratia asta idioatä!!!!...
Incearcä sä faci poze, ca sä aräti situatia mizerä in care träieste, adunä martori, dacä ai actele de fiecare datä cind a fost bolnavä si chiar internatä in spital, sint bune si älea, eventual o declaratie de la doctora care a tratat-o, prin care sä spunä cä mama ei si-a ränit obligatiile pärintesti, adunä tot ce poti...du-te incä o datä la fita aia de la Protectia Copilului, aruncäi.le pe toate pe birou si intreab-o dacä cumva asteaptä pinä moare copilul, ca sä poatä sä intreprindä ceva...este crunt ceea ce spun, dar eu as lua-o putin de git!!!...spune-i cä dacä nu se duce de urgentä sä facä control la domiciliu, ii faci reclamatie si faci cazul public la ziar...sä vedem dacä riscä sä-si piardä locul de muncä...
Chiar pot sä te ajut eu de aici, si pot sä dau si la presa germanä...poti sä-i spui...
camelia-daniela spune:
Eiii...acum am väzut cä m-am maturizat!!!..am o stelutä in plus...
Bebi, am väzut cä esti din Bucuresti, si acolo pot sä te ajut...avem mai multi prieteni, care dacä scot o vorbä, o pot scutura bine pe gagica...care se pare cä nu e demnä de functia pe care o are!!!
Te pup,
Cami.
missiday spune:
Oooff,Doamne, ce parintzi shi ce poveste cumplita!!!Bebi,esti o persoana deosebita,sa dea Domnul sa reusesti sa scotzi copilul din "caminul parintesc"!!!
Sunt atat de multe persoane ca sora ta shi atat de putzine ca tine,din pacate
.
Incearca s-o iei de-acolo,nu-tzi face mustrari de constiintza,cei doi nu sunt parintzi shi nici n-or sa fie vreodata,iar copilul n-are cum sa le simta lipsa.
marius spune:
Mda ...am retinut mesajut tau de la legislative si am citit ceea ce ai scris. Din punct de vedere legal tu, sau alte persoane indiferent de filiatie deci de faptul ca sunteti inruditi sub o forma sau alta cu unul din parintii copilului sau c copilul nu aveti nici un drept singurii indreptatiti fiind doar si numai parintii naturali sau cei adoptivi (nu e cazul). Legea din pacate e seaca si certa nu lasa loc de interpretari. Mai mult orice demersuri contrare chiar daca sunt posibile legal sunt foarte greoaie si nu veti avea nici un avantaj practic.
Exista daca este dovedit si aici probele trebuie sa fie foarte solide posibilitatea asa numita a "decaderii din drepturi" al unuia sau al ambilor parinti dar numai si numai in urma unei sentinte judecatoresti. Raul tratatment aplicat copilului minior care sa duca la o decizie de aceasta natura insa trebuie dovedita fara echivoc. Faptul ca un copil are febra sau este bolnav la un moment dat nu este proba. Asa cum se mai spunea cei care pot sa furnizeze dovezi in urma urmaririi constante a evolutiei unui copil minor sunt cei de la protectia copilului. Desigur puteti solicita urmarirea constanta a relatiilor de familie si a relatiei cu copilul minor dar e foarte greu de dovedit ca o fomra de comportament al copilului sau o forma de boala care in general are caracter temporar cum este pneumonia de exemplu ar fi urmare al unei rele tratatii al acelui copil. Stiu acum incerc sa ma detasez de partea de suflet si sa dau un raspuns rece asa cum in general este privit intr-un tribunal.
Daca zici ca iti este sora parerea mea este ca mult mai viabila ar fi varianta darii spre adoptie a copilului catre voi dar:
1. Ambii parinti trebuie sa fie de acord
2. Parintii sau persoanele solicitante trebuie sa indeplineasca cerintele legale pt a li se satisface cererea.
Eu personal opinez ca parintii nu vor face acest lucru, si acest copil se inscrie in unul din cazurile problema. Vreau sa iti spun ca desi am citit doar si numai parerea ta exista riscul ca parintii naturali sa iti solicite sa lasi copilul lor in pace si legea este de partea lor. Mai cred de asemenea ca tu sau mama ta (bunica copilului deci) puteti sa ajutati acest copil ori de cate ori veti dori in mod direct fara cereri de adoptie pentru ca in fond acel copil are nevoie de ajutorul direct acordat de cat mai multe ori din partea oricui nicidecum de absurditatea sau birocratia unor legi mai mult sau mai putin orientate spre cazuri particulare. Nu are rost sa va ingloditi in astfel de demersuri adica are poate rost dar nu va pierdeti in ele ci incercati-le ca pe variante paralele cu acordarea sprijinului moral, fizic, material, sufletesc intr-o masura cat mai mare. Copilul va va recunoaste toate aceste fapte. El de asta are nevoie acum azi si maine. Separat desigur puteti sa vedeti cai de reglemantare juridica dar drumul este foarte foarte spinos.
Marius (www.desprecopii.com)
ili spune:
Acum 23 de ani si familia mea a fost in situatia ta ,bunica,bunicul,matusa si tatal unei fetite de 8 luni au reusit sa obtine custodia fetitei.Noi am dus persoane de la forul tutelar ,de la asociatia femeilor din cartier,care pe neasteptate au facut cate un control la mama fetitei si cand au gasit-o pe fetita impreuna cu vreo 8 pisici,infometata,neingrijita,batuta si asta intr-o casa de lux !!,atunci parintii mei au obtinut dreptul de a creste pe nepotica .Parintii mei au avut atunci 7 nepoti,si de toti au ingrijit cat lucram.
Si nu ne pare rau ,acum are 23 de ani si numai bucurii ne aduce.Cand a fost mai marisor a cunoscut pe mama ei,si am explicat incet-incet ca si mamica ei o iubea dar in felul ei,ca are probleme cu nervii si ect...,sa nu condamna .
Foarte bine faceti ca vreti sa cresteti pe acest copil desi nu este usor.Sanatate si succes va doresc.
ili
bebi spune:
Marius, subscriu, orice ajutor material, moral, fizic, sufletesc este mai presus de orice incercare de a invinge birocratia.
Dar, daca parintii, in prostia lor, nu te lasa sa te apropii de copil?
Nu stiu daca are vreo importanta, dar sora mea a terminat o Scoala Ajutatoare si are dosar de copil cu probleme.
Eu totusi cred ca, daca as avea o persoana care sa le impulsioneze putin pe doamnele de la Prot. Copilului, macar i-ar tine sub observatie. In felul asta, din teama, ar avea grija de copilul lor.
Love is all around
Apostol Mariana spune:
Parerea mea este ca mai intai eforturile trebuie concentrate in vederea depasirii crizei fetitei, pentru ca apoi sa nu fie prea tarziu!Cu pneumonia nu-i de joaca!
Nu sunt jurist, insa stiu ca daca exista dovezi concrete (actele medicale isi spun si ele cuvantul, intrucat pot confirma daca ai incercat sau nu sa tratezi boala!), cu martori hotarati, orice parinte poate decadea din drepturile parintesti! Insa este cale lunga, pentru ca dureaza ceva, iar acum dupa cele prezentate , cred ca se pune problema chiar de existenta a fetitei! Cred ca acest copil (de fapt oricare copil!) merita din plin dreptul la viata, cred ca daca tii cu adevarat la ea vei trece peste toate greutatile, insa totusi sunt de parere ca odata ajunsa la voi, la voi sa ramana, nu sa fie plimbata mereu!
Cel mai bine ar fi sa vorbesti si cu sora ta, nu se poate trebuie sa aiba un punct sensibil, pentru ca in general cei cu probleme medicale au!
Nu stiu ce sa va zic mai mult acum, decat multa, multa sanatate si putere de lupta!
alba spune:
As vrea sa vina o zi in care nici un copil sa nu mai fie trist,sa nu mai existe lacrimi in ochisorii lor mici,toti copii sa se bucure de o copilarie fericita si fara de griji!
Sa se nasca copii doar din dragoste si din parinti responsabili si constieti de raspunderea pe care si-o asuma!
Sa nu mai existe copii facuti la voia intimplarii!
Orice copil este un DAR de la Dumnezeu,iar noi trebuie sa-l iubim si sa-l ocrotim!
Iar daca "parintii" nu sunt in stare sa-si iubeasca proprii copii,atunci cine s-ai iubeasca oare-n lumea asta mare???
Daca dragoste nu e nimic nu e!
Pui mic,pui mic, mi se rupe inima si iti doresc sa ai parte de dragoste multa si de o viata frumoasa si sa nu-ti aduci aminte niciodata prin ce ai trecut la o virsta asa de frageda!
Dumnezeu sa va ajute,Bebi!
Merita sa lupti,nu te lasa si tine-ne la curent!
***Alba***
http://www.desprecopii.com/forum/photo_album_view.asp?cname=Album%20principal&mid=499&cid=78
Apostol Mariana spune:
Parerea mea este ca mai intai eforturile trebuie concentrate in vederea depasirii crizei fetitei, pentru ca apoi sa nu fie prea tarziu!Cu pneumonia nu-i de joaca!
Nu sunt jurist, insa stiu ca daca exista dovezi concrete (actele medicale isi spun si ele cuvantul, intrucat pot confirma daca ai incercat sau nu sa tratezi boala!), cu martori hotarati, orice parinte poate decadea din drepturile parintesti! Insa este cale lunga, pentru ca dureaza ceva, iar acum dupa cele prezentate , cred ca se pune problema chiar de existenta a fetitei! Cred ca acest copil (de fapt oricare copil!) merita din plin dreptul la viata, cred ca daca tii cu adevarat la ea vei trece peste toate greutatile, insa totusi sunt de parere ca odata ajunsa la voi, la voi sa ramana, nu sa fie plimbata mereu!
Cel mai bine ar fi sa vorbesti si cu sora ta, nu se poate trebuie sa aiba un punct sensibil, pentru ca in general cei cu probleme medicale au!
Nu stiu ce sa va zic mai mult acum, decat multa, multa sanatate si putere de lupta!
Anina_n spune:
O poveste trista dar adevarata ! Mi se rupe sufletul cand ma gandesc la fetita aceea.
Cunosc un caz asemanator, in care copilul(2 ani si 9 luni) a fost luat de Dir. pt. Protectia Copilului de la mama si dat in grija unei asistente maternale. 8 luni i-au trebuit tatalui sa-si recupereze copilul. Si asta, numai dupa ce mama a renuntat la drepturile parintesti asupra propriului copil. ...Fara comentarii !
E greu, dar merita sa faci tot posibilul pt. a o scoate pe fetita de acolo. Micuta are nevoie de ingrijirea si de dragostea ta si a mamei tale. Succes !!!
Nina & 
Nina-Cristina (1 an si 4 luni)