Am nevoie de ajutor!

Am nevoie de ajutor in relatia cu sotul meu.Acesta are dese caderi psihice daca le pot numi asa.Are un fel de depresii din care nu mai poate iesi carora el le gaseste diferite motive:faptul ca este bolnavior baietelul nostru,ca locuim cu chirie si dam prea multi bani,faptul ca eu mucesc si el nu si inca multe altele care nu imi vin acum in minte.Si cand are aceste accese nu reusesc sa il scot din stare respectiva,este apatic,nu se poate mobiliza sa faca nimic,ba uneori incepe sa planga si dupa ce ii trec aceste stari devine agresiv-in sensul ca ma vede pe mine vinovata de tot felul de chestii,ma vede ca si un dusman al sau.

Poate ma ajutati cu niste sfaturi,sau chiar cu recomandarea unui psiholog poate il conving sa mearga sau macar ma duc eu si gasesc asa niste solutii la probeleme sale.

I-am propus sa faca niste activitati,sa iasa cu prietenii,sa meraga la o sala de forta,sa se inscrie la niste cursuri,dar foarte greu se mobilizeaza.Mentionez ca el este cel care sta cu copilul nostru cat sunt eu la serviciu

Multumesc mult

Pozici cu noi
"Cronometrul" lunilor

miria_cristina spune:

Nu stiu cat de dornic sa dea bani pe un "tovaras de conversatie"este sotul tau, poate un medic psihiatru, care sa stie daca merge un tratament homeopat, in cazul lui.
DAr trebuie sa vrea lucrul asta.
Poate ca de gasit de lucru ar gasi, dar trebuie sa fie convins ca vrea sa inceapa o activitate.
Exista la plafare Sunatoare si Antistress forte si Antideprim. Se iau fara reteta deci poate imcerca sa vada cum se simte.
Din depresii incerci sa te ajuti sa iesi, dar efectul cel mai bun il are activitatea. Sa se apuce sa faca orice care ii ocupa timpul, mintea si nu-i mai permite sa "proceseze" atat.
Mult autocontrol, in rest, daca este predispus la depresii, le va face oricum.

Cristina si Damiana (5 nov 2004) http://photos.yahoo.com/miria_cristina

"Treci din lumina in umbra pentru a face loc altora."

Andrada spune:

Nu tu ai nevoie de ajutor si nu tu esti responsabila sa ii rezolvi depresiile asa ca tu n-ai ce cauta la psiholog. El trebuie sa vrea sa faca mai mult, sa se simta util. Si nu cred ca o iesire la o bere cu prietenii sau sala de gimnastica e solutia. Daca ii e greu sa stea cu chirie, sau sa aiba grija de baiatul lui bolnav sau e gelos pe faptul ca tu muncesti si el nu, singur numai poate sa rezolve: sa construiasca o casa, sa-si ia o slujba, sa dati copilul la o bona sau bunica...etc. Nu-l incuraja in vaicareala si nu-i oferi vacante nemeritate. A avea grija de un copil e o responsabilitate care iti scoate peri albi dar si un privilegiu de care sa te bucuri,
A

www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=Andrada" target="_blank">Camera lui Marcu

giulia71 spune:

Eu zic din experienta ca depresia e o boala serioasa si trebuie tratata cu multa seriozitate.
Convinge-l pe sotul tau sa mearga la un medic psihiatru pentru a urma un tratament fie el medicamentos sau psihoterapie.
Nici eu nu cred ca o iesire cu baietii sau la o sala de gym ii va rezolva problema!
Incearca sa-l intelegi sa fi alaturi de el si...cu siguranta impreuna veti reusi!
Mult noroc!

Sa auzim de bine ;)

Principesa spune:

Miria Cristina, eu nu prea sunt de acord cu ideea ca activitatea ar fi un antidot pentru depresii. Ba dimpotriva, uneori oamenii se feresc de a procesa aruncandu-se in tot felul de activitati prin care evita de fapt problema si posibila ei rezolvare.
Si din experienta mea de psiholog clinician si psihoterapeut, chiar nu vad pe ce se bazeaza afirmatiile ca oamenii predispusi la depresii le fac oricum. Eu am vazut in schimb ca oamenii pot identifica cum ajung in depresie si pot fi ajutati sa schimbe acest traseu.
Pisicuta, eu cred ca sotul tau are o imagine de sine slaba. Si pentru modificarea ei cred ca un psiholog l-ar putea ajuta. Nu vad eficienta tratamentelor homeopate sau alopate. Nici o pastila nu te ajuta in restructurarea imaginii de sine de care are el nevoie acum.
O alta sugestie pe care o am pentru tine, este ca impreuna cu el sa cuantificati serviciile pe care le face el in casa pentru ca el sa aiba o imagine obiectiva a productivitatii lui.
Andrada, mi-a placut ideea ca nu ea este responsabila de iesirea lui din depresie. Intr-adevar Pisicuta, nu poti sa il scoti tu din starea respectiva, dar intuiesc ca el are aceasta asteptarea si iti transmite aceasta responsabilitate si tu o accepti. Iar cand accepti o responsabilitate care nu iti apartine nu poate rezulta nimic pozitiv. Si astfel sotul tau ajunge sa fie furios si se creeaza un cerc vicios. Poate ati putea merge impreuna la psiholog. E o sugestie

Cumva o fi sa fie ca niciodata n-a fost sa nu fie cumva

Nu este niciodata prea tarziu sa ai o copilarie fericita

miria_cristina spune:

Nu suntem o tara educata sa accepte psihoterapia. Pentru tinerii absolventi ai acestei facultati sunt sigura ca activitatea in sine este deosebita si o fac cu abnegatie. Romanul este pragmatic, salbaticit si inca needucat in acest sens.
Departe de mine sa zic ca nu este bine sa mearga la un psiholog, dar va merge? Si va lua sedintele respective ca pe-o terapie cu rol pozitiv in tratarea bolii lui?
Eu am dat indicatii populare, daca se accepta termenul, iar faptul ca este o fire inclinta catre melancolii, depresii, frustrari nu cred ca-l va scutii si pe viitor de altele la fel.
Firea trebuie sa ti-o accepti, sa inveti sa o controlezi si sa stii sa depasesti momentele grele. Si fiecare face asta dupa cum isi cunoste mai bine care-i sunt nevoile.
Latura depresiva a unui om poate fi nativa sau dobandita sau si una si alta. E greu sa o departajezi la un subiect, in cazul asta, un barbat tanar.

Este o opinie, nu fac polemici cu nimeni.
Si nici nu ma indoiesc de profesionalismul si bunele intentii ale celorlalti care raspund la subiect.

Raman, insa, la parerea ca, un barbat tanar trebuie sa se simta barbat nu bona, ca trebuie sa gaseasca solutii ca sa iasa din incurcaturile vietii si cand nu mai face fata, in loc sa-si planga de mila sau sa se descarce pe cel de langa el, sa faca ceva productiv. Se accepta chiar si o tableta de extract de sunatoare sau valeriana, care sunt produse naturiste plus un gat de aer rece ca sa se dezmeticeasca nitzel si sa inteleaga ca viata are mai putine bonusuri decat biluri.

Cristina si Damiana (5 nov 2004) http://photos.yahoo.com/miria_cristina

"Treci din lumina in umbra pentru a face loc altora."

Ramona J spune:

Pisicuta imi pare rau sa citesc ca ai si asemenea necazuri.
Cred ca e important ca sotul tau sa stie ce vrea. De fapt care e sursa depresiei lui? E nemultumit ca sta cu copilul?
Mie personal mi se pare foarte frumos ca face treaba asta si nu vad de ce ar fi nepotrivit pentru un barbat... E greu pentru oricine, poate cu atit mai greu pentru un barbat. Dar daca accepta rolul asta e foarte bine. Important e sa inteleaga ca e foarte important ceea ce face - cred ca aici e problema, i se pare lipsit de importanta statul asta acasa.
Daca sta mult cu copilul eu zic ca totusi are nevoie de timp liber al lui, eventual sa mearga la un tenis sau la un fotbal cu prietenii. O data pe saptamina cred ca e bine...
Pe de alta parte, daca nu e multumit sa stea acasa poate ca ar trebui sa isi caute de lucru si sa gasiti alte solutii in privinta copilului.
Va tin pumnii sa treceti peste perioada asta grea.

The best thing you can do for your children is to love your wife.

Elle_seb spune:

Este lasat de la Dumnezeu ca intr-o familie barbatul sa fie cel care munceste si femeia cea care se ocupa mai mult de copii si nu degeaba asta-i natura lucrurilor, tine de structura emotionala, psihologica si de ce nu - fizica a femeii comparativ cu barbatul. Si nu vreau sa intru intr-o polemica pe tema asta, nu sunt cu idei preconcepute, ca doar suntem in secolul 21, insa sunt lucruri care sunt facute mai bine de o femeie si lucruri care sunt mai bine facute de un barbat. La voi, din punctul meu de vedere rolurile s-au cam inversat si asta il afecteza pe sotul tau pentru ca nu se regaseste in postura casnica. Bineinteles ca o discutie cu un psiholog il poate ajuta pe sotul tau sa se regaseasca, si mai important, sa-si reconsidere propriul self-esteem. Si, permite-mi un sfat: lasa-l pe el sa fie barbatul in casa si fii tu femeia.
Elle_seb

May you always have Love to Share, Health to Spare and Friends that Care!
http://pg.photos.yahoo.com/ph/laura_bucharestlife/my_photos

Aamu spune:

Eu am facut greseala sa accept respnsabilitatea depresiei lui(sotului). Si rezultatul? Am ajuns eu insami in depresie.
La inceput am fost la doctor, care mi-a prescris antidepresive..Le-am luat o saptamana si am realizat ca, desi aparent ajuta (aproape nici nu-mi aminteam ca am sot), la un moment dat trebuia sa renunt la ele si nu ar fi fost nimic rezolvat.

Asa ca am inceput eu psihoterapia..cum el nu vrea. Pentru ca trebuie sa ma ajut macar pe mine cumva, daca pe el nu am cum. Altfel ne scufundam amandoi curand..

Nu lasa sa ajungi si tu in depresie. Dupa parerea mea e o boala serioasa. Inainte poate nu-i dadeam importanta cuvenita.
Sa mergeti amandoi la psiholog ar fi un pas inainte gandesc si eu.. Sa speram ca-l convingi. Daca te duci numai tu cred ca nu poti sa-i rezolvi lui problemele interioare, ci doar pe ale tale daca sint..

Principesa spune:

Miria, senzatia mea este ca viziunea ta asupra lumii este destul de fatalista. Romanii sunt salbaticiti, exista o predispozitie spre depresie care nu se poate schimba...Si cred ca perspectiva asta poate fi nociva pentru tine la un moment dat.
Aamu, pentru eficienta in rezolvarea propriilor probleme!

Cumva o fi sa fie ca niciodata n-a fost sa nu fie cumva

Nu este niciodata prea tarziu sa ai o copilarie fericita

Aamu spune:

quote:

---

Originally posted by Principesa

Aamu, pentru eficienta in rezolvarea propriilor probleme!

Cumva o fi sa fie ca niciodata n-a fost sa nu fie cumva

Nu este niciodata prea tarziu sa ai o copilarie fericita

---

Principessa, multumesc pentru sustinere!