Reluarea activitatii dupa 2 ani de concediu...
Raspunsuri - Pagina 2
daniella4 spune:
Luiza, te inteleg teribil de bine pt ca sunt exact in aceeasi situatie. Am fost si eu sa-mi depun cererea de reintoarcere si in spatele zambetelor de suprafata era destul de multa ostilitate, activitatea fff schimbata si in schimbare de cand cu mareata aderare.
Anyway se pare ca trebuie sa trecem si peste asta!
danat spune:
Si la mine la servici a fost ceva ceva ostilitate, din partea unor colegi veniti in cei 2 ani cat am lipsit eu si care s-au speriat ca ma voi suprapune peste activitatea lor. S-au lamurit in scurt timp ca nu ne suprapunem si s-au linistit, relatiile au devenit prietenesti. Insa din partea sefilor (si mai ales a sefeleor femei!!!) am simtit si inca simt (dupa mai bine de 1 an de la reintoarcere) o ostilitate, nu mai ma implica ca inainte in toate activitatile, parca as fi pierdut ceva din IQ odata cu nasterea copilului. Chiar stiu ca unei alte colege, care a facut greseala sa se intoarca dupa numai 1 an la servici (ca asa se obisnuieste pe aici,nu ti se impune, dar nici bine nu ti-e daca stai prea mult in cic...) i-a spus directoarea "se vede ca nu ti-ai revenit inca dupa nastere". Eu nu pot sa inteleg conceptiile astea, mai ales din partea unor femei care au trecut si ele prin experienta nasterii (e adevarat ca acum 20 de ani, dar...nu au scuze!)
Perioada de readaptare la activitati de serviciu a fost in cazul meu ca si al celorlalte fete, de cca 1-2 luni.
Hai succes si poate va gasiti altceva!
"Prietenii sunt aceia care te iubesc chiar si atunci cand te cunosc"
Dana 
mama lu'
Radu Stefan (Fecioras de 2003)
Radu mamii (intre 0-2 ani) si Raduc de la 2 anisori :-)
LuisaTL spune:
Va multumesc mult tuturor!
Ma bucur ca nu sunt singura care trec prin aceasta situatie.
Sincer, am sperat pana in ultima clipa ca poate imi voi gasi altceva mai bun. Am dat examene, concursuri pt un alt post dar n-am avut noroc.
Nu ma feresc de munca, problema e ca sunt platita fff prost. Salariul e aproape cel de acum 2 ani. N-o sa vina sa credeti, nici mie nu mi-a venit. Ma intorc in acelasi loc pt ca asa cum am mai spus NU AM INCOTRO.
Dar nu vrea sa disper inca.
Sunt inca tanara si inca la inceput...O sa incerc in continuare sa-mi gasesc altceva, nu trebuie sa renunt asa de usor.
Asa este, in spatele zambetelor "fortate" ca se le numesc asa se ascunde multa ostilitate. Mi s-a dat chiar de inteles ca sa nu m-astept sa-mi predea cineva sarcinile de serviciu, de altfel diferite de cele pe care le-am avut inainte, pt ca nimeni n-are timp de-asa ceva si n-am decat sa ma descurc.
Ideea e ca, pe de o parte ii inteleg ca in perioada acestor 2 ani s-au perindat pe postul meu si alte colege. Abia isi insuseau bine ce au de facut ca plecau si venea altcineva si chestia asta nu le convenea deloc.
Deocamdata incerc sa ma pregatesc psihic pentru a face fata, recunosc ca sunt un pic "zdruncinata" dupa ce "am luat cunostinta" cu reactiile colegilor si cu situatiile noi.
Luisa si Dorothy (24 nov 2004)