dragostea...moare????!!!!!
Raspunsuri - Pagina 2
Lauraa spune:
Camelia-Daniela , eu nici nu am spus ca ce as face eu e corect. Am spus doar ce as face.Daca e corect sau nu..... Daca eu asa simt, asta e. Am trait aceasta faza si de aceea spun.L-am iubit mult, si el pe mine, toate bune.Pana cand nu a mai fost sa fie. Il simteam ca pe un strain,dar totusi eram atat de atasata de el, atat de obisnuita cu NOI, nu puteam sa plec asa pur si simplu, credeam ca e doar o faza. Daca nu ar fi aparut alta iubire la orizont poate as fi fost si acum acolo. In viata fac ce simt ca-mi vine sa fac.Asta e corect din punctul meu de vedere. Si cum punctele de vedere sunt diferite...
LAURA
camelia-daniela spune:
Dragä Laura,
felul in care te-ai exprimat la inceput mi-a dat senzatia cä este o reactie egoistä din partea ta...sä presupunem cä deodatä nu mai simti nimic pt partenerul täu, poate e posibil, ceea ce eu nu as putea sä-mi inchipui, dar totusi...respect fatä de aceastä persoanä trebuie sä mai existe si de aceea sint de pärerea asta, cä intii trebuie incercat totul, iar dacä nu se mai poate....
din partea mea...eu as pleca chiar si dacä nu s-ar ivi o altä dragoste la orizont....explicatia ta m-a fäcut sä mä gindesc si la un alt punct de vedere...cred cä nu prea ai incredere in tine...de ce trebuie sä "astepti" aparitia altcuiva, ca sä poti sä te debarasezi de o relatie care ti se pare färä sens???
Nu te supära pe mine cä te-am criticat, dar eu sint o persoanä foarte rationalä....si recunosc, de multe ori sint si eu egoistä, dar intr-un fel in care nu ränesc pe nimeni...
Nu mi-a pläcut niciodatä sä depind de cineva, iar dacä as ajunge intr-o astfel de situatie, sä presupunem, as lua taurul de coarne, chiar si intr-o tarä sträinä, departe de prieteni si familie, singurä...totul e sä ai incredere in tine si in ceea ce poti tu, si totul se va rezolva, poate mai greu, dar se rezolvä...
Dacä ti-ai gäsit un alt partener, pe care il iubesti cu adevärat, iti urez tot binele din lume....
Cami.
camelia-daniela spune:
Dragä Iselin,
sfatul meu este sä nu te mai uiti inapoi...
Dacä ai luat atunci hotärirea asta, nu trebuie sä o regreti, deoarece sint convinsä cä ai luat-o din motive bine intemeiate!!!...
Stiu despre ce vorbesti...si eu am luat o astfel de hotärire la inceput....
Aveam un prieten, de aproape 2 ani si ne iubeam la nebunie...a fost prima mea mare iubire si primul meu bärbat...si urma sä ne cäsätorim pe la 18 ani...dar...mama lui nu m-a acceptat de la inceput si a trebuit sä-i suport multe figuri, asta din dragoste pt el!!!...el era mereu de partea mea...pinä intr-o zi, cind maicä-sa m-a jignit asa de tare, cä mi-am luat geanta si am plecat la mine acasä ( eram in vizitä ) 
........a doua zi, i-am spus iubitului, dupä ce-am plins toatä noaptea, cä eu vreau sä mä märit cu el si nu cu maicä-sa!!!
...deci, l-am pus sä aleagä...era tare mämos...si a avut din partea mea 3 sanse: a 3-a oarä, venise cu verighetele la mine la servici, a ingenuncheat in fata mea, mi-a fäcut o declaratie de dragoste ca in filme si m-a intrebat dacä vreau sä fiu sotia lui....la care eu i-am spus cä astept numai un räspuns clar din partea lui....dar cind am väzut cä incepe iar sä se bilbiie, l-am läsat acolo si am plecat...
Mi-a fost tare greu atunci si nu vroiam sä mai aud de bärbati in viata mea...dar pe de altä parte, imi inchipuiam cum o sä arate viata noasträ dupä cäsätorie, cu o astfel de soacrä...cä eram convinsä cä si in cazul unui räspuns pozitiv pt mine, tot va apärea din nou in viata noasträ si vom avea numai certuri pe tema asta!!!...si drept sä-ti spun, nu aveam nici un chef de o viatä ca asta!!!
Norocul meu cä l-am cunoscut pe actualul, cäruia i-am povestit tot amarul meu...si care la inceput m-a sustinut moral ca un adevärat prieten....ba chiar a incercat sä ne impace...la care i-am spus cä dacä mai incearcä asa ceva, nu vreau sä-l mai väd in fata ochilor...el mi-a respectat dorinta,,, iar dupä vreun an, mi-am dat seama cä-l iubesc si eu ....
....el imi declarase deja dragostea lui, dar eu nu am fäcut decit sä-l chinui, in urma deceptiei pe care o träisem 
...si uite asa, sintem de atitia ani impreunä, si la bine si la räu....si nu-mi pare räu pt. hotärirea mea de atunci, cu toate cä a fost fff grea... dar mi-am dat seama destul de repede ce "comoarä" am sub nasul meu si eu nu o vedeam...datoritä faptului cä incä il mai iubeam pe celälalt...
Vreau sä fiu sincerä...si eu m-am gindit: ce-ar fi dacä?....dar imediat imi vine in minte gindul cä cu celälalt nu as fi fost atit de fericitä, ca cu actualul...si mai bine...soacra mea mä adorä!!!
...
Eu nu as putea sä dorm linistitä lingä el, dacä as avea gindurile tale...mi-ar fi rusine sä-l privesc in ochi si cred cä si el ar observa imediat, cä eu nu stiu sä mint si nici nu-mi place....
Nu vreau deloc sä te critic, dar incearcä sä te concentrezi asupra vietii tale actuale si a partenerului täu, cä asta este primordial....ce-a fost, a fost...poate a fost un vis frumos, poate unul urit, pe care tu vrei sä-l pästrezi totusi ca pe un vis frumos...si nu mai plinge...cä faci riduri...
Träieste prezentul...
Cami.
karol spune:
Multumesc mult fetelor pt parerile voastre.
lilach spune:
Cum ai ajuns in astfel de situatie?
Asa dintr-o data nu cred ca s-a intimplat. Intotdeauna este un proces de trecere timp in care se intimpla tot felul de chestii.
Pe aici pe la noi se spune "asa dintr-o data?"
ella& laura,andrei,andra
moto spune:
Fetelor exista oameni care astazi se iubesc la nebunie iar maine se omoara .....eu cred ca daca dragosta care nu se intretine moare incet incet si Karol daca tu nu mai simti nimic ptr. sotu; tau atunci este destul de "grav" incearca sa-i spui si lui ce ai pe sufletelul tau incercati impreuna sa rezolvati problema si daca nu se schimba nimic ...atunci sfatul meu este ....niciodata sa nu stai din mila cu un om sau doar ca ai un copil si sa stai de dragul copiluli ....nu,nu,nu ....multe femei fac aceasta gresala si sunt o viata intreaga nefericite ...doar tu o sa stii daca vita ta o sa mearga inaite cu partenerul tau sau nu ...dar nu te grabii sa iei decizii.....incearca sa vezi care sunt motivele care te-au determinat sa nu-ti mai pese?...si incercati sa le rezolvati impreuna Delia si bb-ul Sebastian...
ylena spune:
Heeei, sufletul omului are adancimi insondabile. Iar viata iti ofera atatea surprize...Acum esti pe val, acum esti sub el...
Camelia-Daniela, esti o femeie inteleapta si in acelasi timp o personalitate puternica, rational sunt de acord cu tine, ce ne facem insa cand sufletul o ia razna si nu vrea sa mai asculte, si in memorie iti revin imagini dragi din trecut pe care nu poti sa le ucizi pentru ca fac parte din tine, amintiri pe care nu le poti suprima pentru ca sunt dovada ca TU ai trecut pe acolo?
Hai ca bat campii. Mi s-a intamplat si mi-e sa-mi fie dor de crampeie din trecut, dar asta atunci cand prezentul nu-mi multumea sufletul. Adevarul e ca o relatie totala, completa, presupunand iubire, atasament si comunicare -desi, doamne, cat de rar gasesti asa ceva- ar trebui sa umple toate golurile din trecut.
karol spune:
Stiti ce mi se intampla fetelor?Stiti de ce am creat acest subiect?
Eu nu sunt prea sigura de ce l-am creat.M-am casatorit din dragoste acum 6 ani, eu aveam 20 de ani, el 32.Eu care spuneam la toata lumea ca n-o sa ma marit pana la 30 de ani si o fac un copil la 40.Dar uite ca a stiut cum sa ma ia si mi-a sucit mintile.Si au trecut anii,si eu l-am iubit ca o nebuna si eram convinsa ca lumea incepe si se termina cu el.Pana sa nasc fetita eram dependenta de sotul meu, daca era plecat din oras simteam ca nu am aer.Acum insa nu mai sunt asa.Poate sa plece la mii de km ca eu tot am aer si respir chiar bine, nu ma stresez si nu-i duc dorul daca munceste pana seara tarziu...si ex pot continua.Oare nu-l mai iubesc sau asa e firesc sa se intample?Nu stiu.
danis spune:
viata e plina de surprize, ce pare azi batut in cuie, maine nu mai este, iar raspunsurile le aflam abia cand totul a trecut si nu mai putem schimba nimic; rabdare va doresc ...
Oana_B spune:
Karol, eu ma gandesc ca poate e normal sa fie asa si eu mi-am pus intrebarile astea chiar daca nu ne-am casatorit decat de aproape doi ani, dar am vazut cum ma doare cand pe el il doare ceva, sau cand e nemultumit, nervos, daca cineva il vorbeste de rau, imi vine sa ii dau persoanei cu caramida in cap, poate ca pasiunea se mai duce cu timpul ca doar nu ramai adolescent toata viata, dar daca grija asta pentru omul de langa tine nu este dragoste atunci nu stiu ce este. Sa vezi ce am facut: l-am intrebat o data cum simtea atunci cand eram la inceput cand vorbeam la telefon si chestii din astea, a zis ca ii batea inima repede ca abia astepta sa ajunga acasa sa vorbeasca cu mine, parca plutea, zambea tot timpul, etc. M-am gandit ca era indragostit. Acum nu mai are aceleasi "simptome", dar in tot ce face se gandeste sa fiu eu fericita, gandeste la problemele care sunt zicand "noi" si nu "eu", abia asteapta sa ajunga acasa sa fie cu mine. Ameteala de indragostit s-a dus dar de iubit sigur ma iubeste. Eu zic ca in timp relatiile se aseaza pe un fagas mult mai calm ca la inceput, nu cred ca ai de ce sa iti faci griji.
Oana_B
I'm smarter than the average bear - Anonymous