aproape mamica singura

ANDREEEEEA spune:

...Cine ar putea sa-ti dea un sfat echidistant?!?Situatia ta ii chiar foarte dificila,si totusi fii sincera cu tine....daca n-o lasa pentu tine nu-i bine dar daca totusi ar lasa-o oare ai putea sa stai linistita fara sa te gandesti ca poate intr-o zi vei fi la randul tau lasata?..Un barbat care ii instare sa uite,o vreme,ca are obligatii fata de o femeie este cam dubios....Sunt convinsa ca pana te-a avut s-a plans de o gramada de lucruri si a avut o droaie de nemultumiri...dar...oare cate sunt reale?Este minunat sa fi mama dar crede-ma ca poti sa te descurci si fara el...oricum mama ramane mama iar tatal ese cam scuit de multe...pe la noi...

karol spune:

Taniuta, nu-ti mai pune atatea intrebari.
Ce trebuie sa faci acum este sa te concentrezi asupra sarcinii, sa stai linistita ca sa aduci pe lume copilul pe care ti l-ai dori atat de mult.Stii, acum nici nu mai conteaza ce face el.O sa pui piciorul in prag in momentul cand vei naste cand na va mai fgii nici un pericol cu bb-ul tau.La urma urmei, trebuie s-o ia intr-o parte.Nu e cinstit fata de nici una dintre voi doua.
Sarcina usoara si sa nasti un frumos si sanatos.
Cu drag

nikole spune:

Eu un singur sfat m-as incumeta sa-ti dau!
Desi e greu in situatia ta, este f important sa iti asiguri independenta financiara!In astfel de situatii, aspectul financiar tinde sa fie foarte neglijat, dar cred eu ca tocmai asta impinge de multe ori la sacrificii,compromisuri...
cat despre acest trio nefericit...sincer ma intristez cand aud astfel de situatii...cel mai mult suferiti voi doua, si copii.
Personal , nu cred ca va divortza, desi i-ar face un bine bietei sotii, lasandu-i sansa poate de a intalni un om mai responsabil.
De asemenea nici sa arunc cu pietre in tine nu as face-o, pentru ca fiecare avem greselile noastre,si tot noi tragem si ponoasele, asa ca...jignirile nu si-ar avea rostul.
Nu cred ca i-ai stricat casa, de altfel in astfel de situatii niciodata nu as invinui femeia, ci pe EL, BARBATUL!
Adica , ce?e handicapat, lipsit de aparare in fata unei altei femei?
daca nu erai tu, era alta, asa ca vina mi se pare ca ii apartine LUI in totlitate.

Iti doresc din suflet un copil sanatos, putere sa il cresti,si nu uita....ocupa-te de tine!


http://photos.yahoo.com/frezia_2004

mari_paun spune:

cand m-am despartit Ema avea doar 9 luni...nici u avea dinti in gura...credeam ca nu ma voi descurca niciodata, m-au ajutat ai mei...pana cand Ema a implinit 2 ani...apoi au murit parintii mei brusc...fara veste, unul dupa altul...m-am trezit mai singura ca niciodata...dupa cateva luni am aflat ca Ema este autista...alta lovitura...iar m-am ridicat, m-am scuturat si am luat-o de la capat...imi cresc singura fetita care acum are 4 ani si 8 luni...nu e usor dar am pe cineva de care trebuie sa am grija, si care sper ca intr-o zi sa fiu multumita de ceea ce am facut...
curaj! un copil inveseleste viata, kiar daca e greu...mama isi asuma responsabilitatea, se implica, si sufera odata cu copilul ei...dar zambeste este rasplatita cu o imbratisare...

Mari , mami de Ema
povestea Emei
poze cu Ema

banbolota spune: