Recompense "nemateriale" pentru copii
Raspunsuri - Pagina 3
ML spune:
quote:
Originally posted by ocebine
Pentru report cardul perfect anul acesta am plecat un weekend cu ei unde au dorit ei. Copiilor mei le place tare mult sa calatoreasca si de cele mai multe ori dorintele lor sint legate de calatorii.
Frumos sa aleaga excursiile pt. varsta lor!
Cu ajutatul la bucatarie ce pot spune este ca noi facem treaba asta de obicei simbata sau duminica cind am timp. Sint tare fericiti cind iese ceva din minutzele lor si apoi se mindresc...deja Alex poate face piine...invirte nishte chifle de mama-mama (glumesc si l-am poreclit Cosette).
Hai bine ca m-ai linsitit. Credeam ca-i lasi in fiecare zi. Am sa ma straduiesc si eu sa bucatarisim ceva impreuna duminica. Ce face Alex la 5 ani cu painica? O framanta si cand nu mai are rabdare/putere o termini tu?
Noi incercam sa responsabilizam copiii prin introducerea ideei de libertate. Cu cit se dovedesc mai responsabili, decizii corecte, comportament bun, rezultate bune, cu atit au mai multa libertate la gestionarea propriului timp. Ei hotarasc cum se joaca, cu ce, daca vor TV sau skateboard. Ai mei sint deja mai marisori si merge. Am incercat sa ii educ in spiritul de a fii responsabili pentru ei insisi, nu pentru a ma multumi pe mine. Mai important este pentru mine sa ajunga singuri la o decizie buna, asta imi confirma ca pe termen lung pot avea incredere in ei.
Ufff greu de pus in practica. Frumos le zici!
Anamaria mama la Nick (8)& Alex (5)
I used to be indecisive, but now I'm not sure.
"Ce verde era valea mea!" (poze)
ML spune:
Vreau sa va multumesc tuturor pt. raspunsuri si ca m-ati luminat.
P.S. Am observat si ca daca imi fac mai mult timp pt. ei sunt mai intelegatori (idee nu am la ce pot renunta... Poate la DC, hmmm...). Probabil ca eu ar trebui sa ma schimb intai si sa am mai multa incredere in ei, in puterea lor de decizie plus sa ma adaptez personalitatii fiecaruia...
"Ce verde era valea mea!" (poze)
lexi spune:
ML, baiatul meu cel mare are 7 jumate, asa ca intelege mai multe si chiar face diferenta intre ce e corvoada si ce e responsabilitatea lui sa faca. :-) Mai avem de lucrat la altele, insa activitatile care il privesc personal (ordine in camera lui, spalat pe dinti, pus rufele murdare in cos etc) le face fara sa astepte recompensa. Chit ca ii mai trebuie cate un imbold sau doua-trei randuri de repetari de-ale mele, dar le face.
Daca il intrebi pe el, recompensele cele mai importante si bine primite sunt tot cele materiale, asta si pentru ca timpul meu le e dedicat in mare parte si sunt pe aproape de cate ori au nevoie, deci eu nu sunt pusa la capitolul recompense (citit, jucat, dus incoace-incolo).
Cu cel mic, of, of, of, e asa de mic! 
Ce sa-i cer, ca mie mi-ajunge ca-l vad asa de mic si cu atata nevoie de mine, ca-mi doresc sa nu mai creasca! Mai ales cand vad ce repede se duc clipele si ma trezesc la poarta scolii, cu un junior care nu ma mai pupa asa, ca altadata... ca-l vad colegii. :-)
Cel mai bine, la 3 ani jumate, zic eu ca merge constientizarea (ce cuvant mare pentru un piticot de 3 ani!) succesiunii activitatilor, facem patul, ne spalam pe dinti, ne imbracam, apoi coboram la un lapte si un desen animat; mancam, dormim, apoi mergem in parc; strangem jucariile si abia dupa aia desenam... etc.
Aaa... ca mi-am adus aminte. Probabil ca si fetita ta e refractara la ideea de impunere, asa cum e si domnisorul meu. Prin urmare, nici nu-i cer lucruri pe care stiu ca n-o sa le faca sau o sa comenteze cand le face, nu-l pun, de exemplu, sa scoata rufele din masina de spalat, insa il pandesc cand are chef mai mare de vorba si-l atrag spre camera cu pricina si ma fac ca nici nu-l pun la treaba cand ii dau in mana niste tricouri pe care sa le arunce in uscator. 
El oricum e asa de absorbit de povestit, ca nici nu baga de seama.
De fapt, scopul meu nu e sa-l spetesc de munca, ci sa nu-l pun in situatia in care, la douajde ani, sa strambe nasul cand are de dus gunoiul. Mai bine sa se gandeasca: "parca am mai facut asta si nu mi-au cazut mainile!" :-)
ML spune:
quote:
Originally posted by lexi
Prin urmare, nici nu-i cer lucruri pe care stiu ca n-o sa le faca sau o sa comenteze cand le face, ... insa il pandesc cand are chef mai mare de vorba si-l atrag spre camera cu pricina si ma fac ca nici nu-l pun la treaba cand ii dau in mana niste tricouri pe care sa le arunce in uscator.
Lexi zau ca esti hoata! Bunica facea asa cu noi. Nu s-a prins nimic de mine!
Vad ca sunt pe calea buna cu cel mic. Cu fata am mai mult de invatat.
Ultimul paragraf din mesajul tau ma duce cu gandul la sot care face treaba (de acasa) fara sa comenteze. Eu, marturisesc, crescuta diferit, nu-s asa de... vesela.
"Ce verde era valea mea!" (poze)
Donia spune:
quote:
Originally posted by ML
Eu am lucrat un an aici la gradinita si cls I a si am constatat ca se practica "dresajul". In multe clase, dupa ce copilul citea corect o carticica etc. isi primea bomboana.
Donia ce impact a avut treaba asta asupra fetitei la gradi?
Tot stau sa ma gandesc daca Roxana a avut parte de recompense la gradinita. Bomboane in nici un caz, buline rosii nu, stickere nu... Nu cred ca se practica sistemul recompenselor aici in gradinita, tot in ideea de a nu crea competitie. Stiu de la un roman care e profesor aici ca nu are voie nici sa laude un copil, dar nici sa-l critice pe altul, de asemenea trebuie sa le comunice notele in mod confidential.
De cateva ori am fost pentru cateva minute in clasa Roxanei si am observat ca profesoara avea toti piticii stransi in jurul ei; ii punea sa spuna mai intai in cor cate ceva, apoi ii intreba cate ceva cam pe fiecare in parte. Iar singura ei remarca era "Good!", atunci cand copilul stia sa raspunda. Deci asta era reactia profesoarei, dar nu era spusa pe ton laudativ, ci de confirmare, mai degraba.
Cred ca singurele ocazii in care copiii ies in evidenta sunt la zilele lor de nastere si in zilele in care sunt "star student", ceea ce inseamna ca au privilegiul de a sta primii in rand atunci cand se aseaza la coada sa intre in clasa din pauza si ca pot duce la scoala ceva pentru "show and tell"... o jucarie, o poza, un desen despre care ei le povestesc celorlalti copii din clasa. Altfel nici unui copil nu i se da ocazia sa simta ca e mai grozav decat ceilalti, ceea ce e un lucru bun, spun eu.
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii (L. Blaga)
ocebine spune:
ML...cu excursiile ma seaca...daca m-as lua dupa ei, ne-am transforma in nomazi
. Alex e nascut in jur de Thanksgiving si e necajit ca nu vin copiii la ziua lui...anul trecut i-am spus ca plecam unde vrea el de ziua lui si ii facem petrecere dupa sarbatori. M-a lasat lata cind m-a informat ca vrea la Londra
sa vada Turnul Londrei si Buckingham...norocul meu ca e ieftin in noiembrie.
Alex face piinea singurel...Masuram ingredientele si framinta el singur. Are o mare dexteritate si pasiune pentru bucatarie. Nicholas e mai visator...citeste mult...e cu teoria dar Alex e executantul perfect
Anamaria mama la Nick (8)& Alex (5)
I used to be indecisive, but now I'm not sure.
ML spune:
Donia, multumesc. As fi incantata sa nimereasca la anul si ai mei intr-o astfel de gradinita fara recompense de ordinul mancaricilor si bulinelor. Dar parca totusi o lauda mititica de tot la un rezultat extraordinar m-ar bucura. La fel in cazul in care o zbarcesc, sa li se spuna clar.
Poate nu prea are legatura... sotul meu preda la liceu si de nenumarate ori a avut clase de elevi straini (exchange students: Europa, Japonia, Australia). Nu pot sa-ti spun cat de multumit este de ei (seriosi, muncitori, respectuosi, modesti), de dezamagit de politica sistemului de invatamant de aici si de rolul de marioneta al profesorului. Dar anul asta scapa. Cred ca si asta i-a mancat ficatii bietul de el..
"Ce verde era valea mea!" (poze)
ML spune:
Anamaria hai sa ne incuscrim daca nu ti-e "aranjat" inca baiatu al mic! A mea fetita e nascuta pe 31 Octombrie. Macar sa se serbeze impreuna sa-i fericim ca nu sunt singuri 
.
Ai tai mici vor avea amintiri de o viata dupa atatea plimbari!
Azi m-am trezit ca-i las si eu la bucatarie (ma intrebam involuntar daca-i sambata... Hi, Hi!). Au fost expeditivi, fara prea multa mizerie de curatat dupa si facut treaba bunicica. Va multumesc ca-mi schimbati ideile ...preconcepute.
"Ce verde era valea mea!" (poze)
blue eyes spune:
Vin si eu cu idei:
-le dau voie sa foloseasca aparatul de fotografiat digital. Don'sorul e mare fan al acestei indeltniciri.
-duduia are un sertataras al ei la frizeuza si are voie sa se aseze in fata oglinzii pentru a se face chic, cum zice ea.
sinzi_ana spune:
Si eu lucrez la o gradinita aici (desi de f putin timp) cu predare in montessori...
Si nici aici nu au nici o recompensa...
Mie imi place tare mult cum se "excecuta" pedepsele...
Cand ii punem in time out, trebuie sa le explicam ca noi ii iubim, si ca time out nu este o pedeapsa, este doar un ragaz de timp in care pot sa se gandeasca la decizia pe care au luat-o. Pentru ca toata lumea face greseli si nu iau mereu decizia buna...Si au sansa sa stea deoparte un timp pentru a se gandi care este decizia corecta...
E foarte interesant, si incerc sa o aplic si eu cu David...
Oricum imi place, ca mereu folosesc un ton bland si chiar atunci cand copiii te mai scot uneori din sarite sunt tratati cu calm, fermitate si mereu li se spune cat sunt de iubiti...
Fiecare dimineata e un nou inceput
Sinzi, Radu si David
bomba pisaloaga
varsta David
poze David
De-ale lui David
Atelierul Piticilor