Mama nebuna sau nu?!

S-ar putea ca sa folosesc sfaturile de aici pt mine, cu toate ca eu intentionez sa intreb de baietelul meu. Asa ca astept deschis orice sfat sau interpretare, ca altfel o iau razna daca mai judec de una singura.
Deci, in ecuatie apar eu, mama 33 ani, sotul 36 ani si bunicul (nu se pune varsta) si personajul principal, baietelul nostru Eric de 21 luni. Eu sunt balaurul din casa cu interzisul ce nu e voie, tata si bunicul sunt cu rasfatul, mai mult bunicul cu rasfatul, tata merge pe ideea ca da-i ce vrea si supravegheaza-l decat sa urle.
Dupa ce o sa cititi ce s-a intamplat, puteti sa ziceti ca sunt o mama sarita de pe fix, dar eu tot trebuie sa intreb.
Am plecat sambata cu tot familionul (noi doi, Eric si tataie) intr-o mini vacanta pana duminica. Totul a fost relativ ok pana sambata seara cand ne-am dus sa mancam la un restaurant. Slava Domnului ca nu era de fitze, ca nu stiu ce faceam. Fetelor, atunci am constientizat ca eu nu pot pleca anul asta in vacanta cu Eric nici macar 5 zile (ca fara el nu ma duc nicaieri). Nu a stat o secunda, a alergat tot mereu prin restaurant, a desfacut toate servetelele incare erau tacamuri, a luat matura de la locul ei si sa mature(e innebunit dupa maturi), se suia pe scaune si canapele si nu se oprea...ce mai, am zis ca mor. A trebuit sa ies cu el afara pana a venit comanda, ca altfel cred ca ne dadeau aia afara.
Dimineata, la mic dejun la fel. Erau 2 fetite de 3 si 4 ani, numai dupa ele, unde erau fetitele si el. Fetele fugeau, el dupa ele. Sa se suie pe scaunele la ceilalti care mancau, orice numai sa nu stea in loc. M-am speriat de cata energie avea in el, sa nu mai spun de incapatanare.
Asa ca fetelor, chiar daca aruncati cu caramizi si spuneti ca am innebunit, eu m-am gandit daca n-o fi bolnav de ADHD, stiti voi boala aceea cu deficit de atentie. Ca eu nu stiu daca e normal sa fie asa. Slava Domnului ca nu e tot timpul asa, doar cand vrei sa-l imbraci alergi dupa el, prin magazine nu are rabdare sa stea locului, sau in casa trebuie sa alearga mereu, sa se catere pe ceva sau cineva. Are si momentele lui cand se uita la Baby Einstein sau cand e obosit seara si se tolaneste in pat si sta linistit acolo. Dar in rest e ENERGIZER BUNNY!
Eu chiar nu stiu ce sa mai cred. a inceput sa rupa cuvinte, dar putine pt varsta lui (21 luni), cred ca vreo 10-12, nici gand de asociat 2 sau 3 cuvinte. Docorii aici nu-si fac probleme, mi-au zis ca daca a inceput sa vorbeasca e ok, o sa-si dea drumul. Nu are rabdare sa citim decat 1-2 minute, cartonase cu animale si culori 2-3 minute. In schimb stie cum fac catelul, pisica, vacuta, oita, maimuta si leul, recunoaste mai multe animale decat cele care fac zgomote si stie 2-3 culori(rosu, galben, verde). Danseaza dupa muzica de cate ori aude muzica, topaie si da din maini si tine minte cum functioneaza orice jucarie daca ii arati.
V-am dat mai multe detalii ca sa vedeti o imagine de ansamblu sa pueti sa-mi spuneti parerile voastre, ca eu una mi-am pierdut rabdarea pt prima data si l-am luat de o aripa si am iesit cu el afara din restaurant sambata.
Nu mai vreau sa zic de crizele specifice (sper eu) varstei, ca avem din plin, eu fiind singura consistenta in luarea deciziilor, sotul si tata facandu-i mereu pe plac, sa nu mai planga. Bine-nteles ca am incercat si time out 1 min, dar zbiera mai incet la incep minutului, decat la sfarsit. Era jale cand m-am intors si cred ca l-am si speriat cand i-am inchis usa la camera si l-am lasat acolo 1 minut, ca atunci cand m-am intors m-a luat disperat in brate si in noaptea respectiva m-a stigat saracul de cateva ori si tresarea speriat. mama denaturata ce sunt! Bine-nteles ca nu a invatat nimic din acest time out si povestea a revenit pe tapet ziua urmatoare.
Asa ca eu sunt in lipsa acuta de solutii si va cer voua parerea daca este normal ce face copilul meu sau nu.
Imi cer mii de scuze ca v-am zapacit cu problema mea, dar chiar sunt ingrijorata.
Principessa, te implor da-mi si parerea ta.

Va multumesc din suflet pt orice idee.



Carmen & Ericutz (15.06.2004)

www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=68525 " target="_blank"> Povestea nasterii!

Ericutzul meu bebelus

Am un anisor deja!

ruxij spune:

Eu iti zic sa stai linistita, baiatul e OK. E acum intr-o faza "energetica", dar o sa ii treaca cand va fi mai mare. Nu vad motive sa te sperii. Cam asa era si Bogdan al nostru pana in varsta de doi ani, cu mici diferente. Acum are 4 ani si nu mai e asa agitat. Copilul nu prea intelege la varsta asta, trebuie sa stai nonstop de el si sa ii distragi atentia cu alte activitati, alta solutie nu ai.

corinadana spune:

Stai linistita ca esti perfect normala. E copil, e baiat cum ai vrea sa fie?! Sa stea unde l pui?! Nu se poate! Rabdare multa iti doresc si o sa treceti de faza asta!

corinadana mama Ralucai www.ralucaostoia1.exploretalent.com

sinzi_ana spune:

Data viitoare sa mergeti intr-un restaurant unde au locuri de joaca pt copii...Noi asa facem si e super...

Iau in fiecare zi viata de la capat

Sinzi, Radusi David



David

Donia spune:

Fetita mea are aproape 5 ani si tot are momente cand se plictiseste la restaurant. Daca restaurantul e mai gol se ridica de pe scaun sa danseze sau vrea sa se aseze la alte mese sau pretinde ca e chelnerul si ne ia comanda. Cat timp sta la masa o tin ocupata un timp cu desenatul apoi incepe sa rearanjeze farfuriile, tacamurile, isi face cort din servetele, ne imparte pliculete de zahar... Asta e! Uneori e chiar amuzant sa ne jucam impreuna si de fapt cam asta facem tot timpul. Plus ca am invatat sa mancam repede, de altfel acum mergem la restaurant doar pentru a manca si nu pentru a pierde timpul intr-un mod placut.
Carmen, baietelul tau e mic, la varsta asta nu are rabdare sa stea pe scaun, mai ales daca e activ de felul lui. Mai incearca sa ai la tine jucarii variate cand mergeti pe undeva, chiar jucarii noi sau cu care nu s-a mai jucat de mult, ca sa il tii interesat. Dar cred ca nu trebuie sa iti faci griji, acum el e la varsta explorarilor, nu a statului intr-un loc.

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii (L. Blaga)

ancamironiuc spune:

Nu o iei razna cred ca sunt sute de mame a tine...eu sunt printre ele! Emanuel este un pic mai mare si face la fel.Ca sa nu mai adaug ca daca ies la masa cu el si alte persoane se duce si la alte mese sa manance!!!!!!! Groaznic. Nu prea ai ce sa faci decat sa astepti sa se mai cuminteasca, sa mergi in locuri cu spatii de joaca pentru copii sau, si mai bine, sa iesi cu alti parinti si copii de varsta lui.
Anul trecut am fost un weekend la mare, mai mult bu am avut curaj, cu o prietena, sotul si fetita ei de aceasi vartsa. Au fost super cuminti incat am prins curaj! Am gasit un hotel cu spatiu de joca unde puteai sa iei masa langa leagane!!!
Cat despre mama rea si ceilalti buni ar trebui sa ii explici sotului ca daca nu este pe aceasi frecventa cu tine nu vei mai avea nici un cuvant de spus in fata copilului. Eu am incercat, nu a functionat din prima (cu sotul!!!) dar macar am reusit sa ii interzic sa ii faca tot timpul pe plac (ii lasa surubelnitele, cartile mele si multe altele cu scuza supravegherii) convingandul ca daca l-ai lasat o data nu ii mai poti interzice!
Cat despre vacanta fara copil, am incercat o data, desi nu vroiam, exact ca tine. Am stat tot timpul cu gandul ca sunt o mama rea care isi lasa copilul acasa insa am descoperit ca s-a distrat de minune acasa la bona si mai rau, cand vorbeam cu el la telefon mi-a zis "Pa, pa" pentru ca era prins de alte activitatii mai interesante! A fost foarte bine iar eu m-am intors cu energie pentru strans lego-uri o saptamana intreaga.

Anca si Ema

CristinaT spune:

Chiar aseara am fost cu Oana (6 ani) la o petrecere la restaurant.
Pentru ca nu am avut cu cine o lasa si pentru ca am promis a trebuit sa o iau. Desi am stabilit ca voi bea doar o cafea, tot nu a avut rabdare. A spus poezii, glume, ghicitori, ce sa mai s-a ocupat tot timpul de buna dispozitie a celorlalti.

Asa a fost de mica, si mi-e greu sa cred ca se v-a schimba vreodata.

Cat despre restaurante cu loc de joaca aici eu nu am auzit, in USA. Dar daca auzitit, stiit voi va rog sa-mi spuneti si mie.

www.babiesonline.com/babies/o/oana/" target="_blank">6 ani - 14 februarie 2006

adrienne12 spune:

Draga parca il descrii pe fiu-meu cind era mic. Partea buna a acestei activitati este ca fiind tot timpul dupa el iti pastrezi silueta :-)Partea rea este ca sotul ii face pe plac. Copiii sint speculanti inca din fasa. Stiu ca daca urla sint luati in brate si atunci urla si fara motiv. Cu atit mai mult la virsta baietelului tau si si mai tirziu. Invata-l cu regulile casei si cu time-out cind greseste ceva. Uita-te la emisiunea Nanny 911 e f. buna. Uita-te insa si cu sotul si cu bunicul, poate pricep si ei ca rasfatzul nu e bun (se va rasfringe impotriva voastra).

Principesa spune:

Carmen, in conditiile descrise, esti ca mesterul Manole, ce construiesti tu vin bunicul si tata si darama. Nu se poate educatie fara consecventa. Permisivitatea lor iti submineaza orice dram de autoritate. Si principalul care va suferi va fi copilul, privat de un model constant.
In conditiile astea, ar fi si greu sa nu te consideri personajul negativ. Asa ca uneori poti sa te gandesti ca in loc de un copil ai trei. Si sa delimitezi clar sfera de autoritate. Poate uneori tata si bunicul nu sunt de acord cu metodele tale dar tu trebuie sa ai incredere ca si limitele sunt bune pentru dezvoltarea emotionala a copilului si pentru disciplinarea lui. Si deci sa fii mai autoritara si cu ei. Asta va fi partea cea mai grea. Pentru ca acest capitol probabil ca il speculeaza Eric ca un maestru.
Bineinteles ca se adauga si datele temperamentale dar acestea nu sunt suficiente sa creeze o situatie ca cea descrisa de tine.
Recapitulez: primul pas-recuperarea increderii in tine si in competenta ta de mama suficient de buna; pasul 2-disciplinarea bunicului si tatalui; pasul 3-va incepe sa se vada rezultatul, adica un Eric mult mai cooperant.
Mult succes!

Fiecare om este un inger cu o singura aripa si numai imbratisandu-ne unul pe altul putem zbura

Durerea este inevitabila dar suferinta este optionala

monjum06 spune:

salut,
copilul tau e copil si ca atare stie el cum trebuie sa se poarte.
eu am ajuns la o concluzie . cand plecam la restaurant eu stau cu gabi (2 ani si 11 luni) afara, la un loc de joaca sau desenam, ne plimbam pe afara facem orice altceva decat sa stam la masa, iar tati si cine o mai fi cu noi, comanda, bea o bere etc.
cand e totul gata venim la masa cu o carte de citit (noua) de colorat cu culori, niste animalute.... diverse si ne jucam mancam bem niste apa si daca mai apuc si eu sa manac ceva... ok daca nu sta tati 10 minute cu Gabi sa manace si mami repede.
Si am fost in concediu cand avea 1 an si 2 luni si cand avea 2 ani (am fost chiar de 3 ori la mare).
Nu s-a omorat cu mancatul dar a mancat banane, lapte si fructesi cate putina pizza, spaghete, supa etc.

incearca sa ii atragi atentia cu scoici, dinozauri, catei.....orice nimicuri pe care sa le numere sa le ordoneze dupa marime, culori etc si poate o sa stea 15 minute.
si du te in concediu.
nu e ca si cum ati fi in doi, linistiti si sa faceti ce vreti, dar e super sa il vezi cum se bucura de apa soare copii, plus ca sunt si sanatoase pentru oase.

Carmenbr spune:

Va multumesc din suflet. Se pare ca nu sunt nebuna...inca. . Sper nici sa nu ajung curand, dar in mod sigur va spun ca am albit. Nu aveam fir de par alb inainte sa il am pe Eric, iar acum am destul.
Ieri a fost OK, chiar imi parea rau ca am postat, ma gandeam ca am exagerat, dar sper din tot sufletul sa depasim perioada asta si sa ne mai linistim. Sau macar sa mai crestem, sa incepem sa vorbim cum trebuie, poate ne intelegem mai bine.
Am vorbit aseara din nou cu sotul si cu bunicul. Dar stiu ca va mai trebui sa repet mereu, ca n-a fost decat o picatura in ocean, insa cu rabdare sper sa ii conving si pe ei ca rasfatul nu e bun. Si sincer va spun, ca nu-l rasfata bunicul, cat il lasa sotul sa faca ce vrea, sa nu-l auda plangand.

Anyway, va tin la curent cu ce s-a mai intamplat.Inca o data mutumesc, iar daca mai aveti idei de ocupare a timpului celor mici, eu stau cu urechile ciulite.

Carmen & Ericutz (15.06.2004)

www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=68525 " target="_blank"> Povestea nasterii!

Ericutzul meu bebelus

Am un anisor deja!