Prietenie intre persoane de sex opus
Raspunsuri - Pagina 2
Elise spune:
quote:
Originally posted by addinel
aici e vorba despre viata. practic exista relatie de amicitie platonica 100%? cred ca experienta este cea care da raspunsul.
Nici macar nu era vb. de "platonica" sau nu: autoarea subiectului s-a oprit la a intreba daca poate sa apara intentia... nu daca se concretizeaza.
Oricum, nu prea stiu ce intelegi tu prin "amicitie platonica".
Amicitia poate fi si altfel decit platonica?
Sau decit "platonica 100%"?
exista si platonica ...80%, de exemplu?
Si se considera caracteristica majoritara? Sau cum?
Elise
addinel spune:
cand am spus amicitie platonica ma refeream la faptul ca de multe ori o amicitie se transforma in altceva. sau se poate transforma. si parerea mea e ca nu mai e amicitie atunci cand apar alte sentimente. prin platonic nu inteleg neaparat ca nu faci dragoste cu persoana respectiva ci ca nu exista nici un alt sentiment in afara aceluia de camaraderie.
nunta mea
MaryP spune:
Sincer eu nu cred ca se mai poate asa ceva! Poate in filme!
In cazul meu "amicitia" s-a transformat INTODEAUNA in altceva, sau a vrut sa se transforme...
NUNTA NOASTRA
POZICI
Maria si Razvan Mihai in burtica (29 saptamani)
impreuna spune:
Ma bucur ca exista persoane care stiu exact cum stau lucrurile, ca eu sunt cam in ceata, nu am o parere bine conturata.
Am discutat mult pe tema asta, in special cu sotul meu, care sustine cu tarie ca o astfel de relatie nu poate exista fara ca cel putin unul din "parteneri" sa se implice sentimental. A avut si el o prietena buna, care arata si f bine si cum toata lumea ii spunea asta, normal ca i s-a aprins si lui "beculetul" si automat a inceput sa se gandeasca k ar putea fi mai mult decat atat... El macar a stiut dupa faza asta cum sta treaba.
In schimb la mine a fost altfel, mereu am incercat sa-mi demonstrez mie in primul rand, ca poate exista o simpla prietenie fara implicatii sentimentale. Nu prea am reusit, cum ziceam, au fost doar vre-o 2 excepii, pt care al meu sotz imi tot spune ca nu pot sa bag mana in foc.
Asa cum zicea si Joce, sunt perfect de acord ca intr-o casatorie, partenerul este cel mai bun prieten. Cu atat mai mult, dupa ce esti casatorit, tinzi mai putin spre a avea prieteni/amici cu persoane de sex opus, cu atat mai mult sa se ajunga la discutii profunde.
Insa exista vechii prieteni, cu care m-am inteles bine o viata si acum nu putem rupe legatura doar pt ca ne-am casatorit. Nu mi s-ar parea corect, atata timp cat intotdeauna ne-am inteles bine, sustinut reciproc iar increderea si asteptarile nu ne-au fost inselate.
Flavia (sotie si mamica fericita)
Elise spune:
quote:
Originally posted by MaryP
Sincer eu nu cred ca se mai poate asa ceva! Poate in filme!
In cazul meu "amicitia" s-a transformat INTODEAUNA in altceva, sau a vrut sa se transforme...
Nu-mi dau seama daca e nesiguranta sau infatuare in reactia asta... bazata sau nu pe experienta.
"Nu se poate sa am un barbat prieten fara sa fie indragostit de mine la un moment dat".
Daca omul are alte gusturi in ce priveste femeile?
Si are si el nevoie de prieteni, de viata sociala, cum avem toti?!
Sau sa suspectam din start ca daca sta de vb. cu noi ne face curte?!
Ca altfel de ce si-ar pierde timpul?
Adica... in afara de vraja, ce ar mai fi de discutat intre un barbat si o femeie?!
deci musai ne ameninta casnicia!
trist.... eu n-as suporta sa fiu asa nesigura.
si izolata.
Elise
impreuna spune:
Revin cu o xplicatie in speranta sa nu fiu inteleasa gresit:
cand spun ca in majoritatea cazurilor in care m-am inteles f bine cu un barbat si din partea lor veneau avansurile, nu este din cauza ca as fi eu cine stie ce mandra "madona" :)
Ci pentru ca eu puteam avea o relatie de prietenie (platonica:) cu cei de care nu ma simteam atrasa. Si dc nu simteam asta de la inceput, slabe sanse sa apara pe parcurs.
Cu cei pe care ii simpatizam, nu ma puteam purta la fel de natural, nu eram la fel de sigura pe mine si n-ar fi iesit nimic.
In schimb cu ceilalti era invers, poate tocmai asta ii atragea, nu stiu...
Flavia (sotie si mamica fericita)
icradulescu spune:
in fosta mea relatie partenera mea avea un foarte bun prieten(cu care acum are un copil) si eu am o relatie foarte stabila cu o fosta colega de servici si foarte buna prietena pe atunci deci..........
Elise spune:
Flavia,
Cu prima parte sint de acord: nici eu nu pot si nici nu vreau sa fiu amica cu un barbat de care ma simt atrasa.
si daca nu m-a atras de la inceput, nu ma va atrage niciodata.
DAR imi e foarte greu sa generalizez si sa spun ca toti barbatii de care eu nu sint atrasa vor fi atrasi de mine, sau n-avem ce discuta.
Si ca nu exista varianta in care nimeni nu e atras de nimeni - decit daca sint homosexuali!
Doamne fereste de asa ceva... ar insemna sa raman eu singura cu barbatu-meu, sa nu mai avem cu cine sa iesim la o bere fara sa provocam drame!!!
Elise
oanabandol spune:
buna fetelor,
cu toate ca nu am aparut pe la astefel de subiecte, v-am citit intotdeauna, considerand ca poti invata tot timpul ceva.....
indraznesc sa-mi expun si eu parerea.prietenul meu cel mai bun este un barbat.este diferenta de 10 ani intre noi, ne-am cunoscut cand eu aveam 15 ani, el avea 25.eu eleva, el student.eu l-am agatat in discoteca pt prietena mea(ea nu avea tupeu).au avut o relatie de cateva luni apoi s-a stins totul....urmarea.....noi am devenit cei mai buni prieteni.ne spuneam totul, mergeam in vacante impreuna, cu gasca, cand l-au dat afara din camin s-a mutat la mine cu prietena lui(care intre timp a devenit nasa baiatului meu).tot timpul spuneam ca el va fi nasul meu de cununie.....dar m-am casatorit eu prima.este o relatie ce dureaza de 11 ani si niciodata nu s-a pus problema ca ar putea fi si altceva intre noi.am discutat odata la o bere, asa, intr-o doara, ce-ar fi daca.....si am ajuns la concluzia ca nu merita sa aruncam ani buni de prietenie pt o relatie de cateva luni.acum este si el casatorit de 2 ani, are o fetita minunata(a carei nasa sunt)si suntem in continuare cei mai buni prieteni.sotia lui nu a fost niciodata geloasa si nici sotul meu.amandoi stiu ca ne leaga ceva deosebit si ca intotdeauna vom fi asa.pot spune ca amandoua familiile suntem fericite ca ne avem unii pe altii.
deci se poate.
pupici,
oana
i would rather die of thirst than drink from the cup of mediocrity
Roxane spune:
Da, se poate!
cand ne-am cunoscut eram casatorita...el nu, am fost colegi de birou cativa ani buni devenind in scurt timp foarte buni prieteni. Sunt vreo 12 ani de-atunci, s-a casatorit si el intre timp, nu mai suntem colegi insa el a ramas cel mai bun prieten, omul cu care pot sa fiu EU fara sa ma ascund cu nimic, persoana care imi spune cu sinceritate oricand gresesc si care ma ajuta de cate ori am nevoie. De ce sa nu recunosc..imi place ca barbat dar nu am vazut in el niciodata decat un prieten in nici un caz un potential iubit. Cred ca depinde foarte mult de felul de-a fi al fiecaruia..nu stiu...
Roxane