prea multa bazaiala sau ton plangacios
Raspunsuri - Pagina 3
iren spune:
Aa, alintat nitzel, da, da nu rîzgîiat, ca dac-a dat-o-n partea aia, greu il mai aduci pe drumu al bun, shi dac-o sa shi invetze de la verishoara sa se lingusheasca...
Io shi plozii turbulentzi
In caz de greturi si alergii la anumite persoane, se recomanda retragerea intr-un loc izolat si racoros si consumarea, in liniste, a patru- cinci lamii pe ora.
Elise spune:
offtopic: ca tot e vb. de educarea copiilor:
eu n-am copii, dar m-am ingrozit ieri in Carrefour cind am vazut show-ul unui baietel de 2-3 ani.
Era cu bunica.
Bunica...femeie normala, isi alegea nu stiu ce legume pe acolo.
si odorul - probabil simtindu-se neglijat - a intrat brusc intr-o criza care a inmarmurit tot magazinul.
A inceput sa urle... nu sa plinga sau sa tipe, sa urle - asa, ca in jungla.
A rasturnat un cosh cu portocale, dupa care s-a repezit glont la un raft si a inceput sa arunce cu cutii de pate, caserole de salate si salamuri in stinga si in dreapta, in oameni, sa le trinteasca pe jos si sa le calce in picioare!!
Nu stiu ce Doamne iarta-ma avea, dar se misca asa rapid, parca se derula filmul fast forward.
In citeva secunde a facut vraiste in jur, pe acelasi fond sonor cu note inalte.
Mariah Carey daca era, si nu i-ar fi iesit vocalizele la fel....
Am ramas intepeniti, si barbatu-meu si eu, si cind ne-am uitat unul la altul, asta a fost primul gind: 
- daca "ne iese" asa ceva?
violenta asta in manifestari o fi innascuta?
E o problema psihica a copilului?
sau tine de educatie...adica toti au tendinta sa se manifeste extrem, si tine de tine, ca parinte, sa "ii directionezi"?
Pentru ca bunica-sa a fost singura impeturbabila din toata asistentza: l-a luat pe sus si a plecat cu el de acolo.
Dar.... asa, cu o figura candida si plictisita.
ca si cum asta de vede de 10 ori pe zi.
Elise
Ira spune:
Si a mea bazaie de vreo 2-3 luni si am adoptat cu timpul acelasi comportament ignorant. Pur si simplu ma fac ca nu aud cand incepe sa miorlaie. E exasperant daca incepe sa faca asta regulat
...
Repertoriul ei leit-motiv e : Aaaa-Aaaaaa-Aaaaaaaaaaa-Aaaaaaaaaaaaaaa (din ce in ce mai lung, gesticuland in acelasi timp si cu mainile a lehamite.) Dupa aia incepe sa stalceasca vocalele eventual dandu-si si ochii peste cap
: Ma-ma-aaaaaaaa, vleaaa-aaaaaau o po-ves-te-he-heee !
Daca nu se opreste o trimit in camera ei. La mine e nasol ca pe ta-su il afecteaza la coarda sensibila si el cedeaza cateodata si o ia in brate, spre disperarea mea.
Bazaitul asta e manipularea parintilor de catre copii. Ei simt ca e f enervant pt. noi, si tocmai de aia apeleaza la metoda. Eu cred ca nu poate fi "ucis" decat cu ignore.
Sofie :)
annablue spune:
Intru si eu in club, am un "dracusor" de 3 ani si jumate aproape care se poarta in acelasi stil enuntat aici.
Noi insa mai avem o particularitate, adica Adi al meu face variatii pe tema, cand nu-i convine ceva mai intai tipa, se rasteste sau imi trage una si apoi daca il trimit in camera sa stea acolo pana isi cere scuze, se pune pe un plans din ala ingrozitor...
Iar eu simt ca iau foc si il voi strange de gat in secunda urmatoare... ca stau tare prost cu nervii...
E drept ca treaba cu tipatul o vede la mine cand ma rastesc la el ca nu intelege sa faca ceva (indiferent ce, chiar daca il chem la masa sau la imbracat de nani) desi incerc cat pot de mult sa ma abtin.
Dar are asa un caracter independent si incapatanat ca foarte rar accepta sa faca ceva ce ii spui. In rest, stie sa spuna "te rog" (tot asa l-am invatat, pana nu spune "cuvantul magic" nu reactionam) sau daca e "bine dispus" spune repede si "imi pare rau" sau "multumesc pentru masa", etc.
Insa eu nu stiu cum sa-l fac sa nu se mai "lupte" atata cu noi, ca asa face de cand era mic...
Si cum eu sunt mai tto timpul (nu chiar...) obosita mai ales nervos, si mai vin si dupa 12 ore de cand am plecat de acasa... concertul e gata.
Mai are cine tot asa un exemplu de Scorpion independent si razvratit ?
Ce faceti sa evitati crizele lui ?
Ana
Annablue si Adita(1.11.2002)
"De noi depinde sa avem o viata frumoasa..."
moko spune:
quote:
Originally posted by annablue
[br Mai are cine tot asa un exemplu de Scorpion independent si razvratit ?
Ce faceti sa evitati crizele lui ?
Hi-hi-hi ...ce s-au mai chinuit parintii mei cu mine si apoi cu fratele meu!!!(deh, amandoi scorpioni din aia de care vorbesti tu!!tata a ramas cativa ani buni cu un tic dobandit de la "leganatul" meu pe piciore- dormea leganand din picioare
daca venea cineva in vizita, eram niste ingeri, dar cand ramaneam in familie, era iadul pe pamant!...dar uite ca am crescut si nu mai suntem nici plangaciosi, nici bataiosi, nici mofturosi...SUNTEM OAMENI MARI!!!nimic nu esueaza in aceeasi masura precum succesul.(G.K. Chesterton)
poze
sinzi_ana spune:
Si DAvid facea asa...si pe mine ma enerva rau...
Dar l-am igorat o perioada (nu pt ca sa corectez miorlaiala, si pt ca nu aveam timp de el...hihi) si s-a potolit...hihi...
Acum e tare lipicios ...
Iau in fiecare zi viata de la capat
Sinzi, Radu
si David
David
ankalaura spune:
Aoleeeeuuu, ne inscriem si noi in "club".... Fi-mea are 2 ani jumate, si o pun pe seama crizelor de 2 ani (eu, care am negat vehement problema TERRIBLE TWOS... pana am patit-o) - asa ca ps MaryP, te asteptam peste 2 ani juma'.... sa ne poevstesti. Abia astept cand oi posta tu problemute din astea...
La mine problema este putin extinsa: noi nu prea rasfatam fata, avem, sigur, momentele noastre de iubire, dar si cele de disciplina. Ea nu a stat acasa, iar la gradinita nu o rasfata nimeni. Mai vine mama, dar rar as putea spune, sau o mai las la mama cate o luna vara, dar avand 2 ani jumate, vedeti ca nu s-a intamplat de atatea ori....
Sigur, ai mei o iubesc tare, dar nu fac greselile tipice de bunici, exagerand cu rasfatul, sau dandu-i orice numai ca sa nu planga copilul...
La noi cred ca e invers. Tocmai pentru ca nu i se prea cauta in coarne, ea INCEARCA... Partea proasta e ca bazaie, dar daca esti ferm cu ea, risti sa bazaie mai tare, pentru ca e si oarecum sensibila, daca tipi la ea mai rau faci, ca se pune pe plans serios!
Sper sa trecem de varsta critica si sa nu mai avem problemele astea si la 4 ani.....
Anca si papusica Eliza (26.august.03)
Eliza mica, Eliza mijlocie, Eliza mai mare
light spune:
quote:Eh Ana, legat de off topicul tau, cum spuneam mai devreme, nu te grabi sa faci astfel de afirmatii despre fetita respectiva ca nu stii ce o sa faca si al tau cand va creste un pic.E adevarat ca ai procedat foarte bine cu fetita, ramanand ferma si refuzand-o, insa nu poti sti daca parintii au invatat-o sau nu cum sa se poarte. Spre exemplu, Liviu cand merge pe undeva si i se pune pata pe o jucarie, de fiecare data ii explic ca nu e frumos sa plece cu jucaria copilului, si insist sa renunte la ideea de a o lua acasa, chiar daca el tot plange ca ii place jucaria respectiva. Si mereu ne confruntam cu astfel de probleme, pentru ca eu pe de o parte sunt ferma si ii explic ca nu e voie, ii explic chiar si acasa lucrul asta, insa daca gazda zice: laaaaaasa ma ca e mic, nu e problema, Liviule poti sa iei jucaria, deja mi-a stirbit din autoritate si nu mai pot sa ma pun cu el ca mai rau plange.Insa au fost si situatii cand gazda a fost de partea mea si m-a lasat pe mine sa hotarasc, fara sa comenteze nimic si cand eu am inceput sa fac pe dura si sa ii explic lui Liviu ca nu poate pleca acasa cu jucaria copilului, pentru ca asta se numeste furt si va veni politia dupa noi sa ne aresteze, atunci si Liviu a inteles si a fost totul ok.Asa ca nu judecati parintii prin prisma comportamentului copilului pentru ca nu stiti niciodata cat de mult se lupta parintele ca sa il faca pe micut sa inteleaga ce e bine si ce nu, sau sa il educe asa cum trebuie iar micutul se manifesta dupa cum ii tuna. Asta nu inseamna ca parintii sunt nepasatori si nu isi educa copilul.
Originally posted by ana_a
Putin off topic, dar tot legat de copilasi de data asta "mierosi" nepotica mea de 5 ani de cate ori vine la noi ma face sa-i dau cate o jucarie, fie ea cat de mica...se linguseste intr-un mod...FANTASTIC, de nu stiu cum sa fac sa-i spun ca nu pot sa-i dau jucaria...ca e a lui Stefan...aseara m-am simtit tare aiurea ca am refuzat-o...nu cerea ea cine stie ce jucarieAna, mamica lui Stefan, pui mic si frumos
poze Haideti sa-l ajutam pe Alex, haideti la bazar!!
mama Lucia si Liviu minunea (24.05.2002) www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=41618" target="_blank">Povestea-nasteriiwww.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=66122" target="_blank">Haideti sa militam PENTRU APLICAREA LEGII IMPOTRIVA FUMATULUI IN SPATIILE PUBLICE, sa facem ceva pentru copiii nostri!!! desene noi
Simonna spune:
Elise,
de obicei nu ma bag in discutii directe, pe subiectele altora. Fac o exceptie, stiu ca pentru tine e important sa ai un raspuns despre acea "agresivitate" a baietelului.
Din ce-am citit si experimentat cu Atomix si copii ai prietenilor nostri, copiii au toti o virsta la care-i apuca asa "damblaua", ca nu stiu cum sa-i spun altfel. La unii se manifesta extem - cum a fost baietelul vazut de tine, intre noi fie vorba bunica-sa nici n-avea altceva de facut decit sa-l ia pe sus si sa plece, ca nu merge nimic cu un copil in plina criza de isterie sau de nervi, spune-i cum vrei, decit sa-l iei pe sus si sa-l izolezi. La altii, ponderat - fiul prietenei mele, cind se criza el mai tare, sarea usurel pe loc, se incorda tot si-si soptea nemultumirile, incordarea aia il epuiza la fel de tare ca o criza de nervi pe fiu-meu! Iar la mijloc gasesti o gama intreaga de manifestari, depinde de copil si de atitudinea parintilor fata de crizele lui.
Experienta mea spune ca cu cit atitudinea este ma ferma si transmite mai clar mesajul "poti sa te dai si cu capul de pereti ca tot eu sint seful" de la PRIMA criza, cu atit crizele se raresc si sint mai putin intense. Ce-am observat eu este ca parintilor le este teama / mila de copil la primele crize, vorbesc de cele care apar de pe la un an, embrionul viitoarelor adevarate crize de pe la 2 - 4 ani, si cedeaza. Cedeaza o data, de doua ori, de trei ori, copilul creste si mesajul pe care l-a prins este: ii trag o criza, obtin ce vreau. Pe urma crizele se amplifica, ii intensitate, zgomot si frecventa si parintii isi aduc aminte sa fie fermi pe pozitie (sau nu :) ). Numai ca nu prea mai tine, copilul va renunta teribil de greu la acesta forma de manipulare, va trebui sa ajunga pe o alta treapta de intelegere ca sa constientizeze ca poate si trebuie sa utilizeze alte pirgii de convingere, iar asta se intimpla pe la cinci ani.
Stii, ca si cu biziitul... te faci ca nu-l auzi cind vorbeste asa, o s-o lase balta la un moment dat. Numai ca, la o criza in care copilul tau, pentru care ai merge pina la capatul Pamintului si inapoi, risca sa isi faca rau, e mult mai greu sa stai deoparte tu, parinte. Iti trebuie multa putere sa accepti ca da, uite, s-a trintit pe jos si e in culmea furiei, poate-i trage un cap in asfalt... Ori accepti, ori ii promiti luna de pe cer numai sa se potoleasca. Daca apuci sa-i promiti, trebuie sa i-o dai. Daca i-o dai, data viitoare cind ii refuzi ceva iar sa trinteste in mijlocul strazii... si te trezesti in cercul asta, care nu se mai termina. O data declansat. Depinde de tine, parinte, sa nu porneasca. Sa-ti asumi riscul de a-l lasa sa se dea cu fundul de pamint de citeva ori.
Personal, la prima lui criza adevarata, am preferat sa il las sa se tavaleasca intr-o balta in parc, avea in jur de un an, o buna bucata de vreme, decit sa ii dau impresia ca isteria aia poate sa ma induplece. Nu stiu cite tigari am fumat si nu stiu citi neuroni mi s-au dus pe apa simbetei, dar a tinut. Nu spun ca n-au mai existat crize, dar le-am tratat pe toate asa, cu "ignore". Acum e un baietel dragut si rezonabil, crizat in limitele normalului, la oboseala sau la frustrari puternice sau bruste.
Concluzia? Va depinde mult de voi ca micutul vostru sa nu ajunga la limitele extreme (crize o sa faca, toti fac, nu spun eu, spun pediatrii si psihologii). Pe de alta parte... daca "va iese" asa, va trebui sa-l luati asa cum e. Si sa gasiti in voi resursele si puterea de a trece peste aceste crize. Iar asta va veni, neconditionat, pentru ca va fi puiul vostru, si o sa-l iubiti!
Cu drag,
Simonna
oanademunck spune:
- vreau sa se faca cald afara.
- hai sa ne mai jucam.
- da-mi ceva dulce.
- cand mai vine tataia pe la noi?
- cand mergem la cutare sau cutare?
- vreau sa desenez.
Buna!Mie intrebarile nu mi se par ok. Si asta pt ca lipseste ceva care denota faptul ca bietelul tau e obisnuit ca toate aceste lucruri sa se intample fara ca el sa faca ceva. Lipseste acel te rog-si sunt sigura ca lipseste nu din cauza ca tu nu l-ai scris ci pt ca nu il zice.Si trebuie invatat sa il zica fiindca nu este doar un simplu cuvant ci este o atitudine fata de parinti si fata de el care trebuie invatata de mic.
Apoi bazaielii asteia prelungite fara motiv nu trebuie sa i se caute si gaseasca scuze. Din ce scriai tu:'Asadar eu ma ocup de el, ne jucam impreuna, ne pupam si ne iubim mult si in felul asta s-a creat si o dependenta mai mare decat normalul, cred eu.'Eu as inlocui ocupatul cu educatul(intelegi ce vreau sa spun) si as introduce un echilibru intre iubit si pupat si incurajarea copilului de a se juca singur, de a invata pas cu pas sa isi gaseasca singur ocupatii, sa se joace singur, dobandindu-si astfel incredere in fortele proprii care va diminua tot spectacolul de miorlaituri de care vorbeai.^
pupici