Cum sa-i multumesc pe toti?

danyce spune:

Andreea, in calitate de martor secundar la promisiunea ta.
Imi permit sa iti dau niste mici sfaturi si sper sa nu mi-o iei in nume de rau:1)invata sa ai incredere in tine insati, sa stii ca tu valorezi foarte mult prin ceea ce esti:fiinta umana, mama, sotie....mai apoi fiica, prietena, etc.Invata sa te respecti!
2)incearca sa asterni pe hartie cam ce ti-ar place tie insati sa faci/sa primesti, ce ai vrea sa realizezi in viata, dar si cate persoane ar fi in stare sa iti ofere tie/sa faca pt tine ceea ce te straduiesti tu mereu sa faci pt altii (testul asta mi l-am aplicat mie si am ajuns la concluzia urmatoare:doar eu insami)
3)incearca sa realizezi ca pt minunea ta mica esti inca din prima ei zi de viata cea mai scumpa si importanta persoana, fara a face eforturi pt asta
4)fii fericita si considera-te norocoasa ca ai un asemenea sot, care te iubeste nespus, cu care poti fi la randul tau fericita, care incearca in felul lui sa te protejeze de propriile tale ganduri si (poate) actiuni (cu care numai rau iti faci)
5)bucura-te de lucrurile marunte care ti se intampla in fiecare zi!
6)ai in primul rand grija de tine insati, gandeste-te la sufletul tau si la linistea ta,pt ca asa vor fi si cei mai dragi tie fericiti
7)invata ca "a nu face totul pe placul altora si a nu sari mereu in ajutorul semenilor nu inseamna a fi egoista" (asta mi-o repet in fiecare zi ca sa nu cad iar in ispita)
Cam astea mi-au trecut prin capsor la ora asta si sper sa fi fost cat de cat coerenta.
Trebuie sa adaug ca nu-mi sunt deloc straine sentimentele tale si mi-a luat o buna bucata de vreme sa ma lupt cu ele si sa-mi revizuiesc atitudinea. Nu e deloc usor, dar nici imposibil.Poate unele persoane nu vor mai face parte din viata ta, dar asta e problema lor, acestea nu ti-au fost prieteni adevarati.Chiar daca ai continua sa ai acelasi comportament fata de acesti asa-zisi prieteni, tot se vor ivi momente in viata ta cand nu vei avea cum sa spui "da" si iti vor intoarce spatele. Mi s-a intamplat si m-a durut cumplit la momentul respectiv, dar realizez acum ca nu am pierdut nimic.Am descoperit in ultimul timp ca am multi prieteni buni, care au fost intotdeauna alaturi de mine (chiar daca nu toti aproape dpdv al locatiei), care se gandesc mereu la mine in prezent, fara a cere nimic in schimbul prieteniei lor.
Consider un mare pas inainte ca ti-ai pus acum aceasta problema si ai deschis o astfel de discutie.Inseamna ca esti pregatita sa iti reorganizezi modul de viata, sa-ti restabilesti ordinea prioritatilor si sa elimini elementele negative care te fac sa crezi ca nu esti fericita.
Esti tanara!!!!Sa nu te mai aud ca-ti faci probleme din cauza varstei!Ai toata viata inainte sa-ti indeplinesti visele, sa fii fericita!Trebuie sa constientizezi ca ai dreptul asta!
Compasiunea fata de suferinta altora e un lucru pozitiv, inseamna ca esti "humane", ai un suflet cald.Poti sa intinzi cate o mana de ajutor la nevoie si de acum incolo, cu conditia de a nu te lasa complet absorbita de aceste nevoi ale altora si de a nu te uita pe tine insati si mica ta familie. Si eu ajut in continuare oamenii (inca nu m-am lasat de sportul asta), dar numarul cazurilor s-a micsorat fff mult fata de acum jumatate de an, de ex., pt ca ma implic doar in situatii de urgenta.
Referitor la persoana care s-a suparat pt "nepasarea" ta cand ti-a fost stricata tastatura....ei, bine, din cauza acestor persoane, eu sunt invisible pe Y-Messenger.Cand am putin timp si chef de povestit ma fac visible fie pt sora si fratele meu,fie pt finii mei, fie pt 2 prietene bune-bune.En reste, incerc inca sa ma autoconving ca "je m'en fiche".
Rezultatul incercarii mele de a ma schimba: am timp mult mai mult pt mine insami,pt Alma, pt sotul meu (cand e pe-acasa), dau randament mai mare in orice fac, sunt increzatoare in mine insami.Sunt inca suficient de tinerica (27 de ani) sa realizez tot ce am visat vreodata.Am o familie superba, o fetita nazdravana si un sot care ma iubeste cum n-am visat vreodata sa ma iubeasca cineva.Nu trebuie sa fac eforturi supraomenesti pt a-i multumi pe altii pt a fi eu insami fericita.
Andreea, mult noroc iti doresc!Sa fii iubita si fericita!Sper sa te fi ajutat putintel si randurile mele de mai sus.


Daniela Veuger si Alma Bianca 21 octombrie 2004
Alma,poze noi,si mai noi,cele mai noi,nou-noute,
poze yahoo


www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=43451" target="_blank">Povestea Almei

Principesa spune:

Andora, vrei sa ma protejezi? E ceva ce tine de mine care a trezit salvatorul din tine? Sau vrei sa incepi cu mine in a-i lasa pe oameni sa ceara ce au nevoie fara a le mai ghici tu gandurile? Asta daca nu esti cumva ruda cu Mama Omida, ca daca esti poate imi faci si mie o programare :)

Fiecare om este un inger cu o singura aripa si numai imbratisandu-ne unul pe altul putem zbura

Durerea este inevitabila dar suferinta este optionala

enn spune:

Buna dimineata tuturor!
Urmaresc īn continuare cu mare interes subiectul, mai ales dupa ce m-am recunoscut īn urmatoarea afirmatie a Principesei:
"oamenii simt nevoia sa ii salveze pe ceilalti pentru ca proiecteaza in ei victima din interiorul lor, neputinta pe care ei au trait-o la un moment dat, suferinta pe care au trait-o."
Exact asa simteam si eu īnainte, dar dupa nasterea baietelului meu am realizat ca singura fiinta. care are cu adevarat nevoie de mine, e mormolocul asta mic, iar toti ceilalti (incl. parintii mei, ca ei reprezinta problema principala) sint mari si vor putea sa se descurce cumva si fara ajutorul meu. Si de cīnd am inceput sa gindesc asa, sīnt mult mai linistita si echilibrata.
Succes, Andora!

andora spune:

Buna sa va fie inima si astazi...
Reiterez multumirile pentru timpul acordat - Principesa cred ca acesta e motivul tentei mele protectoare - faptul ca imi raspundeti la probleme si ca sunteti aici pentru mine e foarte coplesitor si nu ma asteptam la mai mult de un post de persoana - mai ales din partea ta, care ai in spate o droaie de probleme ale autorilor subiectelor acestei sectiuni Sau bag sama ca sunt un caz grav si necesit atentie sporita Deci ca sa-ti raspund la intrebare - da, vreau sa incep cu tine fiindca stiu ca tu-mi vei da in cap "cu drag" in caz de deviere pe aratura

Danyce esti o scumpa si respectul pe care deja ti-l purtam creste pe masura ce te cunosc mai bine. Toate cele 7 puncte sunt extrem de folositoare si de adevarate si trebuie sa-mi fa si eu o astfel de "listuta-program" pe care sa mi-o lipesc bine de tot pe cortex
Enn multumesc mult.. sa stii ca ai surprins impreuna cu Danyce aspectul pe care mi se pare ca trebuie sa merg de acum inainte: faptul ca fetita mea e singura care are nevoie de atentia mea totala, restul sunt maricei si se descurca si fara mine.
Si ca o dovada-n plus a faptului ca nimic nu e intamplator, in timp ce scria ultima propozitie gogosica mea a venit gramada pe mine sa ne iubim.. ceea ce n-o face prea des.... incerc s-o iau ca pe un semn bun
Deci promisiunea nr doi: o voi lasa pe Mama Omida sa se odihneasca-n pace si voi da nastere Mamei Andora grijulie, increzatoare-n ea insasi, tanara si frumoasa

Who looks outside, dreams; who looks inside, awakes - Carl G. Jung www.andora.bravehost.com/" target="_blank">
site,www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=64304&whichpage=2" target="_blank">nunta,www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=51645" target="_blank">nasterea

adelamaria spune:

Andorra, ti-am citit mesajele de la primul pana la ultimul si crede-ma ca pot sa inteleg ceea ce simti...Din pacate nevoia asta de a-i ajuta si multumi pe toti cei din jur e ...boala grea...Si e un cerc vicios...Mereu iti promiti ca te vei opri si niciodata n-o faci...Eu cred ca incercand sa ajutam in stanga si-n dreapta, de multe ori in detrimentul propriei persoane, incercam de fapt sa ne rascumparam o vina imaginara...Sau sa obtinem atentia si aprecierea celor din jur...Cam astea ar fi cele doua posibilitati, din punctul meu de vedere, si amandoua au la baza un nivel scazut al respectului fata de propria persoana.
Nu vreau sa repet ce s-a mai spus deja; as vrea doar sa stii ca nu esti singura si ca daca te incapatanezi destul de mult, reusesti sa te desprinzi din acest cerc vicios...Eu am reusit, partial, tot cu ajutorul unor persoane minunate de pe forum, cu ajutorul Principesei...Si eu, ca si tine, m-am mirat atunci cand mesajul meu de ajutor a primit zeci de raspunsuri, de la oameni pe care nu-i cunosteam...A fost primul pas in castigarea increderii in mine! Si de atunci, lupt in fiecare zi pentru a construi si pastra aceasta incredere...E greu, mie mi-e greu, si uneori inca sovai, dar se poate! Pur si simplu, trebuie sa inveti sa te iubesti asa cum esti, sa te respecti si sa ai incredere in tine...Nu parerea celorlalti despre tine te reprezinta! Si daca exista nemultumiti sau carcotasi, nu esti tu de vina...Trebuie sa inveti asta, altfel viata va trece pe langa tine si te vei trezi ca oameni de care ti-a pasat, pe care i-ai ajutat cu pretul unor sacrificii uneori, nici macar nu-si amintesc de momentul respectiv...Si cu ce vei ramane? Cu stresul, cu vinovatia fata de tine si familia ta (sotul si fetita) si cu o viata care a trecut mult prea repede...N-o spun eu, mi-au spus-o si mie altii
Sper sa auzim vesti bune de la tine in curand, da?...Vezi ca am citit si eu promisiunea aia ...

andora spune:

AdelaMaria, nici nu stii cat m-au incurajat vorbele tale, fiindca esti dintre cei care au reusit si care la un moment dat au fost asemeni mie. Tot ce ai spus este perfect valabil si pt mine. Viata oricum imi trece mult prea repede si intr-adevar am pierdut multa energie cu lucruri de care la momentul respectiv am fost foarte mandra dar de care persoanele "ajutate" nu-si amintesc.. am multe lovituri in cap care mi-au lasat cicatrici pe care incerc sa le fac constructive. Incerc si sper sa reusesc macar din respect pentru martorii mei de pe acest forum
Iar la incapatanare o tin mortis ca mai capoasa ca mine mai rar gasesti... nu cred in caracterizarea oamenilor prin zodii, insa cam tot ce se scrie despre Varsaori mi se potriveste manusa, in concluzie o sa dezvolt partea cu incapatanarea pozitiva si aducatoare de beneficii SI pentru mine

Who looks outside, dreams; who looks inside, awakes - Carl G. Jung www.andora.bravehost.com/" target="_blank">
site,www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=64304&whichpage=2" target="_blank">nunta,www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=51645" target="_blank">nasterea

Principesa spune:

Andora, daca te incalzeste cu ceva, si eu sunt Varsator.
Cred ca pentru tine este foarte coplesitor ceea ce primesti neconditionat pentru ca esti obisnuita sa platesti foarte scump. Ar fi bine sa incepi sa primesti si doar atat fara sa te mai simti datoare sau obligata sa recompensezi gestul respectiv. Tu esti suficient de importanta si de valoroasa si uneori oamenii se manifesta fata de tine doar pentru asta nu pentru ca asteapta ceva anume de la tine.
Adela , ma bucur sa aud de bine despre evolutia ta pozitiva consecutiva postarii acelui mesaj.

Fiecare om este un inger cu o singura aripa si numai imbratisandu-ne unul pe altul putem zbura

Durerea este inevitabila dar suferinta este optionala

danyce spune:

Adela, bravo tie!Ma bucur ca si tu esti pe drumul cel bun, ca ai iesit din cerc.Si eu sunt pe aceeasi cale si e foarte bine asa, desi nu intotdeauna usor.
Andreea, multumesc pt cuvinte. Ti-am scris totul din propria experienta si din suflet.Mergi inainte!

Daniela Veuger si Alma Bianca 21 octombrie 2004
Alma,poze noi,si mai noi,cele mai noi,nou-noute,
poze yahoo


www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=43451" target="_blank">Povestea Almei

andora spune:

quote:

---

Originally posted by Principesa

Andora, daca te incalzeste cu ceva, si eu sunt Varsator.
Cred ca pentru tine este foarte coplesitor ceea ce primesti neconditionat

---

Exact! Toata stima

Danyce promit c-o sa merg inainte

Who looks outside, dreams; who looks inside, awakes - Carl G. Jung www.andora.bravehost.com/" target="_blank">
site,www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=64304&whichpage=2" target="_blank">nunta,www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=51645" target="_blank">nasterea

teutza spune:

am urmarit tot ce ati scris si sa stii andora ca si eu ma consum si ma zbat pentru ceilalti. e o vorba "calea cea mai scurta spre esec este aceea de a incerca sa ii multumesti pe toti".insa niciodata nu am putut sa spun "NU" cuiva.incerc sa ma fac placuta, sa ii ajut pe ceilalti dar e un sentiment pe care il amestec si cu putin egocentrism. simt nevoia de a sti ca pot face ceva pentru cineva si acela sa imi fie recunoscator(nu la modul ca ar trebui sa imi dea in schimb ceva, mi-e de-ajuns sa aprecieze gestul meu si sa nu fiu luata de proasta), pentru ca eu cand primesc ceva ofer in schimb inzecit ceea ce am primit.de ce fac asta? pentru ca stiu cum e sa nu fii apreciat in adevarata ta valoare, sau poate ca inca nu am deschis bine ochii in lumea aceasta de individualisti in care traiesc...am alura unei fete indiferente, dar de fapt ascund un suflet foarte sensibil pe care il raneste orice vorba aruncata in vant, orice gest rautacios.si stau sa ma gandesc unde gresesc, si ma invart in jurul cozii. sunt constienta ca nu e bine, ca imi fac un rau, insa nu prea fac nimic in privinta asta. sunt o groaza de lucruri importante in viata si intr-adevar eu imi bat capul cum sa ii fac pe cei din jurul meu fericiti. sunt o persoana care se bazeaza pe sentimente mai mult decat pe rationament. poate ca gresesc, as putea totusi sa fiu mai cu picioarele pe pamant, insa mi-e greu...
inchei prin afirmatia ca persoanele care au grija de altii sunt de fapt cele care au nevoie de protectie , (afirmatie in care ma regasesc) si sper sa va fie si voua bine si mie si sa depasim situatia