Ajutati-ma va rog...eu demon, el inger sau invers?
Raspunsuri - Pagina 6
ina78 spune:
In ultima vreme viata mea a tot depins de "daca" ... si cine stie pt. cit timp va mai fi asa..
She spune:
quote:
Originally posted by ina78
In ultima vreme viata mea a tot depins de "daca" ... si cine stie pt. cit timp va mai fi asa..
Cam asa este pt toti sa stii.Crezi ca existe cineva care cu certitudinea de 100% sa elimine pe acest Daca? Fie ca este vorba de un cuplu din care fac parte, sanatate, cariera..etc?
Diferentierea este ca unii se arunca si risca, altii prefera oarecum caldura cuibului pe care-l cunosc indiferent decum si ce ofera acesta.
Dar cu "daca" traim multi in situatii tensionate.
Eu iti inteleg foarte bine sentimentele de culpabilitate.Nu ai voie sa le ai, ori iubesti, ori NU, si nu trebuie sa te simti vinovata de sentimentele tale decit atunci cind le ascunzi.
Nu te complace intr-o legatura stearsa si fara culoare pt ca avind in vedere ca pina la urma se ajunge cumva la o oarecare rutina, cu bucurii si tristeturi, este bine sa existe fericirea, implinirea si pasiunea de inceput ca sa poti "cade" pe ceva frumos cald si moale atunci cind viata in doi se clatina.Fara acest inceput, la prima bataie de vint se va scufunda ceva.Ca si o casa facuta cu baza din nisip.Consolideaza-ti casnicia pe iubire, nebunie, pasiune si dorinta, caci asa exista sanse sa reziste in timp la greutati si incercari.
ina78 spune:
Sint constienta ca intotdeauna in tot ceea ce facem exista "daca", dar de cele mai multe ori variantele de dupa acest daca nu ne schimba viata atit de mult asa cum vad eu ca se poate schimba a mea.
Si cred ca este si riscul... pe care unii din noi ni-l asumam in orice conditii, in orice situatie ... iar altii, ca mine de altfel, acum, nu sint in stare sa si-l asume.
Casnicia mea cred ca a fost de la inceput pe un pat de nisip, iar in ultima vreme n-am facut decit sa mai adaug la baza niste ciment.
Pot sa-ti spun ca dupa ce in sfirsit m-am hotarit sa incerc sa fac pasul cel mare, inconstient m-am speriat. Si uite asa tot week-end-ul am stat cumintica in casa si am incercat sa reiau relatiile cu sotul meu (ma refer la "arta conversatiei", "cina in doi"...).
Cred ca este vina ... sentimentului de vinovatie (scuze, m-am repetat), si teama... ce se va intilmpla. Mi-am impus si vad ca am reusit de 2 zile sa nu mai iau legatura cu X.
Nu va suparati pe mine... par un copil alintat "vreau ciocolata"... "nu mai vreau"..."sint fericita"... "sint dezamagita"... de fapt fericirea, implinirea n-am mai simtit-o de mult. In astea doua zile am fost in schimb mai linistita. Si sa ma bata cineva daca inteleg de ce... m-am hotarit sa-mi insel sotul, iar eu in loc sa o fac... am fost o sotie cuminte si acasa ....
Recomandati-mi un ospiciu ... sau mai bine ... nu.Voua nu va e dor sa iesiti in oras pline de emotiile unei intilniri?
Acum ... astazi... astept iar sa treaca timpul, am inceput sa traiesc in ideea ca va veni si ziua de miine ... intr-un program clar si linistit ... sa vad daca pot rezista prea mult asa... Cit va dura pina voi pune iar mina pe telefon.
Stiti ca in sufletul meu diabolic, speram joi si vineri ca sotul meu sa plece la niste specializari ... si inca mai sper ... dar vad ca nu am mai avut forta de a face ceva pe la spatele lui...
De fapt nu prea ma mai simt in stare sa fac nimic ...De-as scapa de toata povestea asta... sa fiu iar singura ... chiar fara amindoi...
daniella4 spune:
quote:
Originally posted by ina78
Sint constienta ca intotdeauna in tot ceea ce facem exista "daca", dar de cele mai multe ori variantele de dupa acest daca nu ne schimba viata atit de mult asa cum vad eu ca se poate schimba a mea.
Si cred ca este si riscul... pe care unii din noi ni-l asumam in orice conditii, in orice situatie ... iar altii, ca mine de altfel, acum, nu sint in stare sa si-l asume.
Casnicia mea cred ca a fost de la inceput pe un pat de nisip, iar in ultima vreme n-am facut decit sa mai adaug la baza niste ciment.
Pot sa-ti spun ca dupa ce in sfirsit m-am hotarit sa incerc sa fac pasul cel mare, inconstient m-am speriat. Si uite asa tot week-end-ul am stat cumintica in casa si am incercat sa reiau relatiile cu sotul meu (ma refer la "arta conversatiei", "cina in doi"...).
Cred ca este vina ... sentimentului de vinovatie (scuze, m-am repetat), si teama... ce se va intilmpla. Mi-am impus si vad ca am reusit de 2 zile sa nu mai iau legatura cu X.
Nu va suparati pe mine... par un copil alintat "vreau ciocolata"... "nu mai vreau"..."sint fericita"... "sint dezamagita"... de fapt fericirea, implinirea n-am mai simtit-o de mult. In astea doua zile am fost in schimb mai linistita. Si sa ma bata cineva daca inteleg de ce... m-am hotarit sa-mi insel sotul, iar eu in loc sa o fac... am fost o sotie cuminte si acasa ....
Recomandati-mi un ospiciu ... sau mai bine ... nu.Voua nu va e dor sa iesiti in oras pline de emotiile unei intilniri?
Acum ... astazi... astept iar sa treaca timpul, am inceput sa traiesc in ideea ca va veni si ziua de miine ... intr-un program clar si linistit ... sa vad daca pot rezista prea mult asa... Cit va dura pina voi pune iar mina pe telefon.
Stiti ca in sufletul meu diabolic, speram joi si vineri ca sotul meu sa plece la niste specializari ... si inca mai sper ... dar vad ca nu am mai avut forta de a face ceva pe la spatele lui...
De fapt nu prea ma mai simt in stare sa fac nimic ...De-as scapa de toata povestea asta... sa fiu iar singura ... chiar fara amindoi...
Ina...stii ce se spune: "rau cu rau, dar mai rau e fara rau"!
Pana la ultimul mesaj crezusem ca tu ai luat hotararea (de a ramane cu x) inca de la deschiderea subiectului si doreai doar o confirmare de pe forum, ca faci bine.
Acum nu mai stiu ce sa zic...e doar cantecul de lebada al relatiei cu sotul tau?
Daniella, mama lu'Alexis
Elise spune:
Hai sa iti spun ce cred eu.
Deja EXISTA un triunghi conjugal - indiferent ca ai avut contact sexual cu X sau nu, X exista si se interpune intre voi.
Simplul act...fizic nu cred ca ar complica lucrurile, cred ca le-ar clarifica.
E o experienta care poate sa va apropie sau sa va desparta.
Si, in mod cert, vei pierde "prietenia".
Dar nu cred ca tu prietenia lui o vrei.
Vrei mai mult.
Si vei obtine, sau vei pierde.
Dar va fi un pas spre rezolvarea dilemei in care esti acum.
Elise
ina78 spune:
Felicitati-ma am reusit sa stau 3 zile departe de X ... si nu a fost tare usor. Incerc ... In plus acum ma agat de faptul ca ne-am apucat de renovat apartamentul sotului meu si sint ocupta pina in git...
Nici eu nu mai stiu ce vreau ... dar incerc sa vad daca pot sta departe de el, sa nu ma gindesc la el... Desi daca nu se va putea am o rezerva in planul de a merge mai departe cu X.
Triunghiul conjugal de care vorbeste Elise este creat de mine si sustinut tot de mine, asa cred eu ...
numai_eu spune:
"Simplul act...fizic nu cred ca ar complica lucrurile, cred ca le-ar clarifica."
Le poate clarifica, dar si complica in acelasi timp. Sigur te va ajuta sa-ti clarifici sentimentele fata de X si fata de M, dar complicatiile ar interveni in cazul in care o sa descoperi ca X a fost doar un foc de paie si ca cel pe care il iubesti si langa care vrei sa ramai este sotul tau.
Nu sunt eu cea mai in masura sa-ti dau sfaturi, dar pot sa-ti spun experienta mea. Acum cateva luni eram oarecum in situatia ta, dar fara "fluturasi" in stomac cand il vedeam pe X. Il consideram prienten si atat. Dar indoielile privind relatia cu sotul meu existau, ma intrebam daca il iubesc sau nu, daca pe el il vreau sau nu. Pana la urma am ajuns si la relatia fizica. Care au fost rezultatele? Sunt convinsa ca imi iubesc sotul si langa el vreau sa raman, dar faptul ca i-am spus adevarul a produs multa suferinta si a complicat foarte tare relatia noastra. Nu stiu daca a meritat sau nu, cred ca era o experienta de care aveam nevoie, dar as fi preferat sa se intample in alt moment, fara sa provoc atata suferinta.
Daca nu se intampla nimic acum cu X, poate mai tarziu o sa apara un altul care sa-ti provoace aceleasi sentimente si indoieli, poate dupa relatia cu X o sa constati ca pe el il vrei si o sa fiti fericiti impreuna, poate o sa ajungi sa-ti vezi sotul cu alti ochi si sa imi doresti in continuare acea relatie.
Cum spuneai si tu, sunt multi de "daca". Tu te cunosti cel mai bine, tu stii daca poti sau nu sa iti asumi fapta ta cu toate consecintele, unele pe care cu siguranta nici nu ti le poti imagina acum. Iti doresc sa iei cea mai buna decizie.
ina78 spune:
Cred ca tocmai teama de aceste consecinte m-a "cumintit" zilele astea si m- facut sa stau de-o parte de X. E clar ca intilnindu-ne in continuare am ajunge unul in bratele celuilalt, la fel cum e atit de clar ca va exista suferinta.
Si pot face fata acestei situatii, cel putin decamdata, stind la distanta de X. Desi nu stiu cit de mult va dura aceasta "distantiere". Daca e sa nu vedem nu stiu daca voi mai fi la fel de hotarita si stapina pe mine. Senzatiile pe care le traiesc linga el... ce sa spun...
Acum incerc tactica asta... imi ocup tot timpul si pastrez distanta. "Buba" e ca distanta fizica inca ramine si acasa, intre mine si sotul meu... si se nasc alte intrebari, daca chiar voi reusi sa ma detasez de X ... peste un timp nu-si va face usor loc un alt X... care sa ne tulbure linistea... Cel putin am luat o decizie ... daca se va ivi ocazia ... nu fortata... ci chiar prin descurajarea lui X (asa cum am fost invatata ... multumesc mult) ... voi face pasul... si apoi...
Dar va tin la curent... multumesc mult ca existati.
craciunitza spune:
Ina... mie mi-e super bine cu X.
Si aveam si doi copii!
Nu certati copiii cand viseaza!
Noi_doi
Copiii
Felix
Otilia
She spune:
quote:
Originally posted by craciunitza
Ina... mie mi-e super bine cu X.
Si aveam si doi copii!
Nu certati copiii cand viseaza!
Noi_doi
Copiii
Felix
Otilia
Super!!
Si asta se intimpla mai des decit credem!!