Ajutati-ma va rog...eu demon, el inger sau invers?
Raspunsuri - Pagina 11

IEPU spune:
Ina,
eu sunt inca una care l-a ales pe X si sunt super fericita! Incontinuu! De trei ani, incontinuu! Nu ne-an certat nici macar o data. Acum avem si un proaspat bebelus.
Vroiam sa-ti spun ca am avut si eu un M cu care am fost casatorita 10 ani. Si stiu cum e. Cu timpul nu si-a mai dorit nimic. Nici o pasiune, nici un ideal, nici un scop apropiat sau indepartat, numai asa o stare leguminoasa de autosuficienta ca s-a reprodus.
Mi-am dat seama ca oricat de emancipate am fi, ne bantuie totusi prejudecata ca barbatul trebuie sa fie acela care conduce corabia, ca trebuie sa fie mai puternic.
Nu vroiam sa conduc eu, nu vroiam sa ma ocup numai eu de concediu, nu vroiam sa tratez numai eu cu zugravii, cu vecinii, cu institutiile... Nu vroiam sa pun tigle pe casa, sa repar ce se mai strica, sa-mi rup pingelele umbland dupa o gradinita mai buna...
Nu vroiam sa fiu eu seful si fiindca am fost indesata in rolul asta a sfarsit prin a pierde respectul meu.
Si cu asta a pierdut tot!
Magda, mami de Horia (20ian1997) si Matei (3oct2005)


helga spune:
aussiemaria, IEPU, ce se intimpla acum cu fostii vostri soti? S-au schimbat? Au reusit ceva in viata? Sau au ramas la fel? Eu uneori ma gindesc ca depinde de noi, femeiele, cum sint sotii nostri. Cum se face ca pina la casatorie erau plini de vise, se parea ca se intelege cu toti, avea un mic grup in care socializa, iar dupa casatorie, devin atit de apatici, noi, sotiile preluam toate obligatiile, asa cum spui IEPU, organizam vacantele, etc.


Happiness_4_us spune:
Intotdeauna am sustinut sus si tare ca, la un moment dat, peste ani, intervine monotonia intr-o relatie si daca apare ispita vom fi tentati sa ne gandim cum ar fi cu celalalt sau si mai rau, sa cedam efectiv.
Ce povestesti tu este grav. Daca acum, ca sunteti la inceput de drum, te confrunti cu aceasta problema, sfatul meu este sa te gandesti foarte bine inainte si asa cum spun si fetele, sa te convingi intai de toate ca si X este pe aceeasi lungime de unda cu tine.
Pupici si asteptam vesti noi!
Nana Motoc


Elise spune:
ina,
eu...ca femeie tanara si "vie", nu va inteleg pe tine si pe X.
sau va iubiti, exista pasiune, exista acea inconstienta si acel egoism crud al iubirii impartasite, care nu vede nimic dincolo de fericirea VOASTRA.
sau sinteti pur si simplu buni prieteni si el e dispus sa te sprijine sa treci peste hopul divortului.
tu imi spui ca nu sinteti nici una, nici alta.
gindeste-te... nu cumva o mare parte a acestui cocktail e doar in imaginatia ta?
nu cumva rezervele lui X ascund mai mult decit faptul ca e un gentleman?
observi ca nu-ti mai spun sa faci pace cu sotul tau - ai spus ca nu-l iubesti... punct. End of story. Nimeni nu trebuie sa stea cu un om pe care nu-l iubeste.
Elise


IEPU spune:
Helga,
ex-ul meu, a incasat jumatate din valoarea apartamentului, adica vreo 11.000 euro si nu stiu ce o fi facut cu ei ca sta in chirie. De 2 ani. Nu observ o evolutie oarecare.
Tu spui ca depinde de noi cum sunt barbatii nostri, si da, as zice ca depinde, daca nevasta te calca mereu in picioare, intr-adevar ajungi sa nu mai ai nici o initiativa de frica sa nu fie oricum proasta.
Dar nu e asta cazul aici. Daca nu citesti decat "Gazeta sporturilor" nu e pentru ca nu te lasa nevasta sa iei o carte, daca ai calculator in casa de un an si nu stii nici sa pui ceva pe o discheta iara nu o fi tot ea de vina.
De vina a fost, in cazul meu, diferenta enorma de educatie:
Dupa el:
-barbatul este prin nastere cu 10 etaje deasupra, fii multumita ca scrie numele meu pe usa
-nu conteaza ca nu ma pricep la cutare, important e sa nu intreb si sa nu cer ajutor ca sa nu se prinda si altii, daca nu-ti convine, fa tu!
-nu conteaza ce tampenii fac eu in casa mea, important e sa nu afle vecinii sau cunoscutii
Dupa mine:
-doi adulti sunt prin nastere egali, ca asa i-a facut Dumnezeu
-sunt o gramada de lucruri de invatat, important e sa accepti asta si sa nu dormi pe tine
-nu conteaza ce cred vecinii, important e ce crede partenerul tau de viata
Dupa mine, felul cum sunt barbatii nostri depinde in mai mare masura de tiparele de comportament si gandire din familiile lor anterioare.
Magda, mami de Horia (20ian1997) si Matei (3oct2005)


ina78 spune:
Dragele mele multumesc pt. opinii.
Iepu - ma bucur ca decizia ta a fost incununata de feicire, sper sa ajungeti la batrinete tot asa incintati de relatia voastra si tot asa siguri de voi. Ma tem de opiniile unor fete cum ca s-ar putea ca peste ani sa apara plictiseala si alaturi de un eventual X. Desi sincera sa fiu mai bine singura decit in postura de "cap" al familiei, postura care deja m-a obosit.
Sper sa ma intelegi cind spun ca am momente in care imi doresc sa ma cuibaresc la pieptul lui si sa las de-o parte totul sa nu ma mai ocup de nimic.
Crezi ca emanciparea femeii o face mai puternica in sensul de a nu avea nevoie de imbratisarea unui barbat sau de sustinerea sau o parere de-a lui?
Helga - ce pot sa spun esti o femeie puternica, daca poti face totul singura si apoi sa mai ai parte si de critici sau lamentari. Eu una nu cred ca as putea merge mai departe. La noi fiecare critica din partea lui e urmata de o cearta. "daca nu-ti convine asa, fa tu...", "daca asa am gindit eu sau am procedat, mai bine decit de loc, daca stateam in baza ta ..." si uite asa pe el l-am lovit in orgoliu, iar eu ma descarc.
Nu stiu daca ei se schimba pur si simplu dupa casatorie, sau joaca rolul pe care si-l doresc inainte. Cred ca incearca sa fie simpatici, placuti, sa comunice ... iar dupa ce se casatoresc devin linistiti, si gata de hibernare. Nu generalizez ci ma refer la cei care fac parte din aceiasi "gasca" a sotului meu.
Nana Motoc - tocmai de aceea am ales calea divortului, m-am gindit ca daca acum sint astfel de probleme, mai tirziu se pot amplifica.
Si mai ales ca daca acum cind este tinar, ar trebui sa fie plin de viata si initiative ... nu este, mai tirziu, cind va interveni si batrinetea va fi o si mai mare "gaura" ... "gol"...
Elise - cu sotul meu e clr ca nu va trebui s merg mai departe, dar inca sint in faza de demonstratie, inca incerc sa-l conving si pe el ca nu are rost sa continuam. Din pacate el considera ca timpul le va rezolva, ca mai sint sanse ... asa ca mai astept.
In ce-l priveste pe X ... pur si simplu am considerat ca mai trebuie sa asteptam. Ori de cite ori am ramas singuri sau "izolati" am evitat ...
"O viata fara dragoste este asemenea unui an fara primavara." - proverb suedez


mamaluidavid spune:
Si eu am ramas cu X-ul meu
Cand mi-am cunoscut actualul sot eram intr-o relatie de 6 ani,din fericire nu eram casatoriti,deci a fost mai "simplu".
La fel si eu cand ii spuneam fostului ca nu il mai iubesc si ca vreau sa ma despart de el cauta diferite motive,ca poate o sa imi treaca (!?!),ca sa mai incercam,etc.
Pana cand mi-am luat inima in dinti,nu mi-a mai fost mila de el si am fugit.
Pur si simplu fara sa spun nimanui inafara familiei mele,mi-am facut bagajele si am venit in Japonia la X.
Doar asa am putut scapa eu de fost.
Dar ce crezi ca dupa 1 an ne-am intalnit,am povestit si mi-a spus ca si lui ii e mult mai bine fara mine. De cate ori nu i-am spus
Oricum in cazul meu chiar daca nu exista X eram constienta ca trebuie sa pun capat relatiei,X mi-a dat doar putere si in final ... adapost
Succes si gandeste bine!
Stefania 20 + si
David(24 dec 2004)
www.babiesonline.com/babies/b/bebenr2/" target="_blank">bebe din burtica


aussiemaria spune:
helga, fostul meu sot este neschimbat. cu toata mila pt el, cu toate discutiile in care am incercat sa-l fac sa inteleaga ca macar poate trage invataminte din esecul relatiei noastre, continua sa faca aceleasi greseli cu actuala lui partenera. care, ca si mine, spera probabil sa-l schimbe.
la fel ca iepu, la fel ca ina, aveam aceeasi problema cu el - eu mereu cu initiativa, el comfortabil in obisnuinta. sunt o traditionalista si acelasi timp o femeie destupata la minte: imi place sa am alaturi un barbat in stare sa ia decizii, puternic, pe care sa ma pot baza, si in acelasi timp un barbat langa care sa nu mor naiba de plictiseala si care sa imi stinga si orice urma de pasiune cu 'finetea' lui!!!
recunosc insa ca exul meu avea si alte probleme - caci altfel probabil as fi tras si acum de el si de relatie. egoist si imatur, baga capul in nisip cand dadea de primul obstacol, iar daca iesea prost dadea vina pe mine! de obicei era si agresiv, verbal. si nu stiu de ce aveam senzatia ca daca nu se va termina prin plecarea mea, intr-o zi am sa descopar ca m-a inselat el pe mine, plictisit de atata comfort.
cineva zicea la un moment dat ca femeia spera sa-si schimbe barbatul dupa casatorie si nu reuseste, iar barbatul spera ca femeia sa ramana neschimbata dupa casatorie si nici vorba sa i se indeplineasca dorinta!
sincer, eu cred ca oamenii evolueaza, se schimba, de obicei in bine, insa daca un cuplu scartaie de la bun inceput e f greu ca partenerii sa gaseasca masura potrivita in care sa se schimbe amandoi, spre binele relatiei. din pacate.
compromisuri mici facem cu totii, dar natura noastra, ce ne-au dat parintii si ce ne-a dat viata, imprejurarile care ne-au format, eu-ul nostru in esenta sa, nu va face compromisuri pt un partener.
este selectia naturala daca vreti, exact ca si la animale, trebuie sa existe invingatori si invinsi in imperecherea asta, iertati-ma pt brutalitatea afirmatiei!
altfel, daca toata lumea ar fi fericita, am fi niste banali si niste plictisiti. trebuie sa ne calim din ceva, nu?


ina78 spune:
quote:
Originally posted by mamaluidavid
Si eu am ramas cu X-ul meu
Cand mi-am cunoscut actualul sot eram intr-o relatie de 6 ani,din fericire nu eram casatoriti,deci a fost mai "simplu".
La fel si eu cand ii spuneam fostului ca nu il mai iubesc si ca vreau sa ma despart de el cauta diferite motive,ca poate o sa imi treaca (!?!),ca sa mai incercam,etc.
Pana cand mi-am luat inima in dinti,nu mi-a mai fost mila de el si am fugit.
Pur si simplu fara sa spun nimanui inafara familiei mele,mi-am facut bagajele si am venit in Japonia la X.
Doar asa am putut scapa eu de fost.
Dar ce crezi ca dupa 1 an ne-am intalnit,am povestit si mi-a spus ca si lui ii e mult mai bine fara mine. De cate ori nu i-am spus
Oricum in cazul meu chiar daca nu exista X eram constienta ca trebuie sa pun capat relatiei,X mi-a dat doar putere si in final ... adapost
Succes si gandeste bine!
Stefania 20 +si
David(24 dec 2004)
www.babiesonline.com/babies/b/bebenr2/" target="_blank">bebe din burtica
Te invidiez pentru ca ai avut puterea de a spune STOP si de a pleca. Din pacate eu nu prea am unde sa plec, cel mai indicat ar fi sa plece el, si asta pt. ca locuim in apartamentul meu.
Din pacate replicile cu timpul, sa ma incercam si sperantele mor ultimele ... le aud si eu si zau ca nu stiu cum sa mai reactionez l ele.
Se agata de orice si incearca sa vina cu idei, din pacate parca le-ar cauta exact ce nu trebuie, cind nu trebuie.
Probabil o sa-mi pierd i eu rabdarea la un moment dat si o sa fiu mai dura dar ... inca incerc sa fiu diplomata si sa nu-l ranesc mi mult decit o fac deja.
"O viata fara dragoste este asemenea unui an fara primavara." - proverb suedez


ina78 spune:
quote:
Originally posted by aussiemaria
la fel ca iepu, la fel ca ina, aveam aceeasi problema cu el - eu mereu cu initiativa, el comfortabil in obisnuinta. sunt o traditionalista si acelasi timp o femeie destupata la minte: imi place sa am alaturi un barbat in stare sa ia decizii, puternic, pe care sa ma pot baza, si in acelasi timp un barbat langa care sa nu mor naiba de plictiseala si care sa imi stinga si orice urma de pasiune cu 'finetea' lui!!!
cineva zicea la un moment dat ca femeia spera sa-si schimbe barbatul dupa casatorie si nu reuseste, iar barbatul spera ca femeia sa ramana neschimbata dupa casatorie si nici vorba sa i se indeplineasca dorinta!
sincer, eu cred ca oamenii evolueaza, se schimba, de obicei in bine, insa daca un cuplu scartaie de la bun inceput e f greu ca partenerii sa gaseasca masura potrivita in care sa se schimbe amandoi, spre binele relatiei. din pacate.
Cred ca cu totii ne schimbam dupa casatorie, asta daca nu locuiesti inca inainte de casatorie cu cel ce urmeaza sa-ti fie sot (cazul meu), intervine adaptarea la noul mediu, la covietuirea in doi, la a imparti baia, bucataria si patul (sub diferite aspecte).
Noi la proba asta am "picat"... ne-am schimbat, el prin casnicie intelege posesivitate, a sta pur si simplu impreuna, iar eu "actiune", a intreprinde ceva amindoi, a lua decizii si a construi.
Desi asa cum spuneai si tu, sint o femeie puternica, ma descurc singura l-as vrea si pe el linga mine ... alaturi, facind ceva.
Cred ca sotul meu nu se va schimba dupa casnicie, poate doar sa aiba norocul de a gasi o femeie la fel de stearsa si modesta ca el, sa-si duca "zilele" iubindu-se si atita tot, stind si "adulmecind" ceea ce au.
"O viata fara dragoste este asemenea unui an fara primavara." - proverb suedez
