Se disciplineaza un copil de 17 luni ?

Buna!

baietelul meu de 17 luni, a inceput sa intre serios "in paine" in ce priveste negativismul. Se opune imbracarii, alimentarii, se opune in general la orice vede ca insistam. Daca ar fi dupa el nu am mai iesi afara pt ca se maimutareste in fel si chip numai sa nu stea la imbracat, daca ar fi dupa el ar manca din an in pasti, adica cand chiar i-ar chiorai burta de foame, daca ar fi dupa el s-ar pune la culcare cand ar pica pe jos de oboseala.

Pana recent nu a facut crize din astea de opunere decat asa, la modul "softy", acum a trecut la artileria grea, zbatut, dat din picioare, urlat, ragit, mugit.

Nervii mei trepideaza tot mai tare si STIU, ca trebuie sa-l abordez cu o atitudine detasata, calma, toleranta, intelegatoare, matura, cu un ton neutru, fara bruscari de nici un fel. Ei bine nu-mi iese figura, tot ajung sa ridic tonul exasperata la el, sa trantesc hainele de pamant, farfuria de mancare de masa sau usa de perete. De el nu ma ating, desi sotul imi spune ca decat sa-l cert mai bine ii dau 2 la fund, si-l trimit in camera sa se calmeze, sa flamanzeasca sau sa doarma cand o vrea.

Nu stiti cum este sa-ti faci procese de constiinta zilnic, cred. Nu e un copil rau, are doar o personalitate foarte pronuntata si o mama cu temperament impulsiv. Probabil deja ma imita in multe privinte, ma recunosc pe mine in crizele lui de nervi, si-mi pare extrem de rau. Nu asa vreau sa se obisnuiasca sa faca fata disciplinarii, stresului.
Stiu ca totul ar trebui sa porneasca de la mine, insa nu mai stiu cum sa fac acum.

Cum se poate coopera cu un copil asa mic, astfel incat sa-l convingi sa stea la masa, la imbracat, in pat la somn,sau unde mai trebuie ? Cred ca nu e o solutie sa-l las de capul lui, nu ? adica sa manance cand chiar il doare burta de foame de ex?

ingridnen spune:

Dorsilia, ce bine ca ai deschis subiectul asta, astept si eu sfaturi de disciplinare ...desi Cristi are "deja" 2 ani si 10 luni !!
Nu stiu ce ar mai putea functiona cand face cate o "criza"...nici vestitul "time-out"... daca il incui intr-o camera ca sa-si vina in fire bubuie in usa de zici ca se darama casa... si la noi usile au geamuri in partea de sus de mi-e frica ca se sparg geamurile...
Si nervii mei sant intinsi la maxim, de multe ori e cooperant dar cand il "apuca" nu mai stiu ce sa fac. Nu sta la imbracat, nu vrea sa se culce, vrea neaparat te miri ce lucru periculos sau vreo jucarie a altui copil etc etc. A luat-o si la fund, se potoleste pentru scurt timp si o ia de la capat...ooofff

Ingrid si Cristi 2 ani si 10 luni

Teodora D. spune:

Dorsilia, nu am prea mult timp sa dezvolt subiectul din motiv de micut care face crize "softy" deocamdata, dar eu cred ca singura metoda de "disciplinare" la aceasta varsta e ignorarea crizelor. copilul face crize ca sa atraga atentia asupra sa , ca sa-si afirme propria individualitate si independenta, iar faptul ca parintele ii ignora "spectacolele" e de natura sa-l deconcerteze.
cel putin eu asa sper si as zice ca atunci cand simti ca te enervezi sa iesi din camera si sa revii cand te-ai mai linistit si poti gestiona situatia cu mai mult calm. sa nu crezi ca nu stiu ce inseamna sa ajungi la exasperare, stiu f. bine, si pe moment parca nu te mai intereseaza decat sa rabufnesti, dar sufletelul acela iubit reactioneaza totusi asa pt. ca altfel nu poate sa spuna ca e nemultumit, ca vrea o schimbare in viata lui de copilas, ca nu mai e multumit sa fie tot copilul mic, docil, indrumat etc, vrea mai mult...
astept desigur si eu sa citesc cat mai multe sugestii.

---

Somewhere on this globe, every ten seconds, there is a woman giving birth to a child. She must be found and stopped.

axia spune:

Fetelor, parca il descrieti pe fi-miu. El o chinuie mai mult pe bunica-sa, ca eu lucrez, dar cam aceleasi crize le face si cu noi. Chiar in w/e cu noi face mai rau.
Problema e ca nu te baga in seama cand ii spui (indiferent pe ce ton) ca nu e voie. Nu sta la imbracat, nu se culca decat legat in scaunul de masina si leganat, iar cu mancarea face figuri uneori.
Daca il inchizi undeva se agata de clanta si bubuie in usa, iar daca il ignori e cel mai fericit ca se duce si face alte prostii.
Chiar as vrea si eu sugestii, pentru ca nu mai stiu cum sa procedez.


Andreea, mama lu' Tiberiu
Micul Print

Uita-ti intotdeauna dusmanii - Nimic nu-i enerveaza mai mult.

liliana29s spune:

Buna
Hai sa va spun cum am rezolvat eu cu Dani al meu care are 1 an si 7luni. Incepuse sa-mi faca crize cu busit cu fundul de pamin si urlat cind nu-i faceam pe plac doar ca pe mine ma distrat de mama focului si veneam linga el si rideam cu spor si eu si sotul si nu-i faceam pe plac. Acum nu mai face crize mai are tendinta, in sensul ca nu-i cint in struna si da sa se buseasca dar asa intr-o parte fara tragere de inima si se ridica imediat ca stie ca oricum nu facem decit sa ridem.
In schimb face chestia asta la bunic-sa ca stie ca acolo tine. La imbracat mai fuge de mine si ride nu mai urla ca atunci cind a facut chestia asta l-am luat pe sus si l-am ignorat continund sa vorbesc cu sotul si nebagindul deloc in seama. Ma pregatesc din timp cu toate hainutele, noi sintem gata imbracati, prind copilul si-l imbrac la modul cit mai rapid fara sa pierdem timpul si iesim imediat pe usa (fiindca daca e gros imbracat se incalzeste si-l apuca dracii).
La chestia cu mincatul nu prea stiu ce sa-ti spun incearca sa vorbesti cu sotul pe linga el inainte de masa cum va duceti voi 2 la bucatarie si mincati ceva bun da numai voi 2 pe el nu vreti sa-l luati ca e bun bun si nu vreti sa-i dati si lui. Si pe urma va duceti la bucatarie fara sa-l chemati ba incercati chiar sa-l evitati si poate tine figura.

Liliana

liliana29s spune:

Da-i si lui o lingurita in timpul mesii si incurajeazal sa manince singur si intre timp da-i de mincare.Eu obisnuiesc sa-i mai pun pe masa lu-i Dani si o cutie de chibrit sau ceva sa bibileasca cit ii bag in gura. La somnicul de prinz mai face citeva figuri dar incerc inainte de asta sa-l obosesc alergam putin ne agitam si cu o jumatate de ora inainte i-l tin mai linistit si-l iau in pat sa ne uitam la TV.(il schim cu un tricou larg in care doarme el) si de multe ori adoarme in 10-15 minute.Seara nu sint probleme ora noastra de culcare e la 10-10jumate.Am uita sa va spun ca aproape toata saptamina copilul sta la bunici noi nu-l avem decit de vineri pina luni si poate de asta sint mai relaxata. Soacra-mea sa ocupat excelent de el de cind avea 6 luni.

Liliana

simanoro spune:

Orice copil incearca, prin orice mijloace, sa detina controlul in relatia parinti - copil, asta daca parintii nu respecta si nu impun copilului o serie de reguli. Regulile trebuie, fara exceptie, respectate de ambele parti.

Regula de aur este recompensarea comportamentelor bune si ignorarea celor neacceptate. Mie, ca mama, mi se rupea inima s-o vad pe fiica-mea urland la masa, ca nu voia sa manance decat daca avea o anume jucarie cu ea. Un timp i-am dat-o. Apoi a vrut-o si pe a doua, apoi si pe a treia, apoi orice lucru pe care il vedea. Ajunsesem la disperare, asa ca am aplicat regula "Fara crize la masa". Adica: "daca stai frumos pe scaun/mananci frumos/tii cana corect/lasi mancarea in farfurie fara sa o arunci pe masa sau pe jos/te stergi la gura cu servetelul/mananci cu furculita etc, primesti ceva bun. Daca nu, pleci de la masa". La inceput nu a mers pentru ca stia ca poate sa detina controlul, ca voi face cu siguranta ceea ce vrea. Asa ca se punea pe urlat .... urlat la modul cel mai ingrozitor posibil. O luam de pe scaun, o scoteam din bucatarie, inchideam/incuiam usa timp de 2 minute iar noi ne vedeam de masa in continuare. Dupa 2 minute de izbituri in usa si crize de isterie, asteptam sa faca o secunda de liniste, deschideam usa si o invitam in bucatarie, eu zambind cu gura pana la urechi (desi tremuram de nervi) si spunandu-i: "bravo, uite, nu mai plangi... ce fetita cuminte am... foarte bine... (pupaturi)... uite, pentru ca esti fetita cuminte, hai la masa". Daca, in timpul "prelegerii" incepea sa planga, ma retrageam cu o fata cat mai serioasa si o ignoram. Asteptam sa taca iar pentru o secunda si incepeam din nou cu laudele si invitatia la masa. Dar ignorat inseamna: nu privesti copilul nici macar cu coada ochiului, nu-l certi, nu-l spui nimic, ca si cum nu-l auzi, nu-l vezi. Chiar daca se tranteste pe jos. Asta pana inceteaza cu plansul sau cu orice comportament negativ pe care doriti sa nu il mai aiba. A tacut, am felicitat-o, am pupat-o, am asezat-o la masa si, obligatoriu, (cel putin la inceput)i-am dat recompensa (o bucatica foarte mica de ceva dulce, bun, care-i place la nebunie (o cereala de aia rotunda de la nestle (sau nessquik oare? - oricum, ceva foarte mic) si o felicit din nou: "vezi, uite, stai frumos la masa... bravo, esti o fetita foarte buna... si cuminte... foarte bine asa... uite primesti ceva bun.."
Si tot asa ...

Asta cu masa. Cu imbracatul, la fel... recompensa pt ca sta la imbracat/ mai tarziu pentru ca se imbraca singur... pentru fiecare piesa de imbracaminte (altfel isi pierde rabdarea, oricate bune intentii ar avea... Si tot asa.

Cel mai important lucru este sa fiti consecventa. Asta inseamna ca trebuie sa va respectati cuvantul dat/spus. I-ai promis recompensa pt un comportament pozitiv? A facut ce i-ati cerut? Recompensati-l, intotdeauna. Nu uitati asta, ca el sigur nu va uita! Daca, din intamplare, ati uitat sa il recompensati (pana si social - adica un "foarte bine" spus ca la un spectacol, un "bravo", un pupic mare si apasat, veti constata aparitia negativismului si a comportamentelor negative consecutive. Consecventa inseamna ca o regula, odata fixata, nu se incalca de nimeni, niciodata. Adica, spre exemplu, nu are voie sa se joace/ sa atinga vaza de cristal din sufragerie. Dvs. ati impus aceasta regula din doua motive - daca o sparge, se raneste si e si un cadou important pe care l-ati primit de la cineva. Asta inseamna ca nu va avea voie niciodata sa o atinga. Fara exceptie. Incalcarea regulii o singura data inseamna pierderea autoritatii dvs iar copilul va generaliza. Va sti ca, daca o regula poate fi incalcata, toate pot fi. Si o sa fiti pusi in situatia de a o lua de la capat...

De asemenea, daca ati precizat si consecinta negativa a comportamentului negativ (daca te imbraci, primesti ceva bun - jucarie, dulciuri, o favoare, etc.- daca nu, plec fara tine; ultima e consecinta negativa pt copil), trebuie respectata si asta. Adica vei inchide usa de la intrare dupa tine si vei sta acolo ceva timp. Asta e doar un exemplu. De aceea trebuie fixate consecinte negative aplicabile. Se vor exclude agresiunile fizice de orice fel.

Totodata, o regula fixata, trebuie respectata de toti ai casei. Tata, bona, bunica, sora, etc.. toti trebuie sa respecte regula. Nu ai voie sa atingi aragazul (ex.), inseamna ca numeni din cei ai casei nu va permite copilului sa atinga aragazul. Daca unul incalca regula, se ava ajunge din nou la crize de isterie.

simanoro spune:

Am trimis de trei ori acelasi mesaj...

simanoro spune:

Sorry, probleme tehnice

Principesa spune:

Simanoro, felicitari!

Fiecare om este un inger cu o singura aripa si numai imbratisandu-ne unul pe altul putem zbura

simanoro spune:

Nu ma felicita, ca am invatat si eu de la altii! Adica am invatat pentru ca Dani, fiul meu, avea probleme mult mai grave de comportament ... Si facea mult mai rau... se trantea pe jos si isi izbea capul de pamant... Si trebuia sa gasesc o modaliatate sa-l opresc sa se automutileze...
Dar a mers aplicata metoda si la Stefi, sora lui, care e "in grafic" cu dezvoltarea, din toate punctele de vedere...