pretenii imaginari
Raspunsuri - Pagina 2
roxana1974 spune:
Ce chestie cool!!! Eu nu am avut un prieten imaginar, dar fiul unei colege are unul, il/o cheama Crili...nu stiu cum se scrie :). Mi se pare foarte interesant fenomenul :)
slakje spune:
quote:
Originally posted by roxana1974
Ce chestie cool!!! Eu nu am avut un prieten imaginar, dar fiul unei colege are unul, il/o cheama Crili...nu stiu cum se scrie :). Mi se pare foarte interesant fenomenul :)
roxana mie nu-mi era chiar prieten, eu il percepeam(asta de cand am primele amintiri si a disparut cam in momentul cand am inceput scoala, clasa 2 cred ca) ca si pe un MOS, si asa in forma de abur, oricum nu stiu cum sa-ti explic, statea in colturile camerelor si stiam ca e acolo, nu intelegeam de ce al meu nu-l vad, asa ca ma resemnasem si vb cu el, ma supravegea, asa imi amintesc.Toata lumea vb de Boba si nu puteam sa-mi explic de ce nu-l si vedeau.Prieten...nu pot sa-l numesc.
PS: si nu eram singura, eu am un frate de varsta foarte apropiata cu mine, 11 luni diferenta, deci ma jucam cu frate-mio.
slakje spune:
de fapt Boba se inscrie in categoria primelor amintiri si marcantelor amintiri din copilarie, deci are locul lui extrem de important in viatza mea, hihi.
cruis spune:
Da, poate ca are ceva de-a face si cu singuratatea. Se spune ca apare mai des la primul nascut si la copiii foarte inteligenti. In acelasi timp se recomanda sa nu se faca "big deal" in legatura cu asta, in acest fel acei prieteni pot pleca fara sa fie observati. 
Nothing is worth doing unless the consequences may be serious. --G.B.Shaw
Clover spune:
Si eu tot la povesti ma incadrez si desi am avut o imaginatie extrem de bogata nu am avut prieten imaginar. Si mi-as fi dorit ca mi se pare super cool(ca sa zic asa
)
Daca as avea un copil cu prieten imaginar as intra in joc.
ladyBeetle spune:
Ce vremuri!
Si eu am avut o prietena imaginara, o chema Roxana si interesant ar fi ca avea o familie foarte numeroasa, cu multi frati si surori care aveau povestea lor. Avea un frate mai mic, Madalin, asta imi amintesc sigur. Mi se parea mie un nume frumos. Eu sunt singura la parinti si de aceea cred ca s-a nascut in mintea mea acea familie mare.
Nu cred ca parintii mei au stiut vreodata, ma temeam sa nu afle. Asa imi amintesc. L-as intelege pe copilul meu daca ar avea astfel de prieteni, dar as avea grija sa nu se simta singur si sa nu AIBA NEVOIE de ei.
Elise spune:
Eu am avut un prieten imaginar - il chema TEDDY, si era un baietel (nu un urs, cf. asteptarilor).
Nu-mi amintesc dacit ca avea ochii albastri - si a disparut cind s-a nascut sora-mea 
Elise
ruxij spune:
Si eu am avut o prietena imaginara. Si inventam si povesti. Cu povestile am continuat pana la maturitate. Si fi-miu are o prietena imaginara si discuta cu ea tot timpul:)).
Crinutz spune:
La mine, prietena mea cea mai buna din realitate s-a transformat si intr-una imaginara. Acasa vorbeam cu ea diverse lucruri, ii povesteam.
A disparut cea imaginara la un moment dat; eram destul de mare, pe la scoala generala. Chiar si acum mai vb cu mine insami cu voce tare. bineinteles cand sunt singura si nu aude nimeni.
Cred ca se intampla asta de la prea multa imaginatie si idei. nu ai cui sa le spui si inventezi persoane.
Dar....poate copilul respectiv nu e ascultat destul de cei din jur, nu ii sunt bagate in seama ideile si atunci apeleaza la prieteni imaginari care nu il dezamagesc. Deci aveti grija si la aspectul asta.
va pup
irisM spune:
Si baietelul meu a avut un prieten imaginar:un pitic pe care am uitat cum il chema.Parca Nuruk,da nu mai stiu bine.Il luam cu noi peste tot.Uneori isi aducea aminte de el cand eram pe strada si voia sa se intoarca acasa sa-l ia.Atunci ii spuneam ca l-am varat la mine in poseta cand am plecat si ii mai venea inima la loc.Inainte sa plecam in Canada cu cateva zile a inceput sa planga.Mi-a spus ca plange pentru ca trebuie sa-l lasam pe pitic in Romania.Mi-au dat lacrimile si mie(erau prea multe lucruri pe care trebuia sa le lasam in Romania)si i-am promis ca-l vom lua cu noi.Cand mi-am facut bagajul de mana l-am pus amandoi intr-un buzunar.O perioada a mai pomenit de el,apoi cand a inceput sa-si faca prieneni noi l-a uitat.Intr-o zi mi-am amintit de piticutul lui si mi-am dat seama ca puiul meu s-a facut mare.Asa cum banuiti mi-am mai sters o lacrima de pe obraz.