spovedania si......
Raspunsuri - Pagina 35
cataghe spune:
quote:
Originally posted by Elena
Irina a sarit una din porunci, daca observi in numaratoarea ei dupa 7 urmeaza 9 :)) ; deci a 7-a era "sa nu fii desfranat" si apoi a 8-a, sa nu furi, etc.
uite aici linkul de unde a preluat ea cele 10 porunci:
http://biserica.org/Publicatii/1992/NoIV/33_index.html
_
"Mare pacoste sa nu ai destul duh ca sa vorbesti frumos, nici destula judecata ca sa taci cand trebuie." (La Bruyere)
Ah, mersi, m-am linistit! Mei Irina, sari si tu ce e mai important?_
"The reports on my death are greatly exaggerated." (Mark Twain)
yank spune:
fericitilor,aveti doar 10 porunci si mantuirea e a voastra,noi avem vreo 600
Din pacate,mama prostilor e mereu gravida...
Jocelyn spune:
quote:
Originally posted by myrrha
Da, traducerea e ok, Geneza si Exodul sint la fel cred pentru toate denominatiile crestine. E o chestiune interesanta de interpretare; in orice caz, poruncile sint aceleasi pentru toti, Moise nu le-a numerotat, de aici incepe una, de aici alta. Voua vi se pare o diferenta semnificativa?
Numai Geneza si Exodul sunt la fel?
E adevarat ca nu sunt numerotate insa putem apela la logica, eu cred ca o diferenta semnificativa. In afara de prima, a patra si a cincea porunca toate celelalte incep cu "sa nu" deci nu e chiar asa de greu. Cat o priveste de exemplu pe ultima care a fost impartita in doua cum ai zis tu nu vad motivul impartirii fiindca incepe si ea cu "sa nu" si se refera numai la pofta. Prima porunca se termina si ea cu "sa nu ai alti dumnezei in afara de mine". La versetul urmator incepe o porunca mai lunga tot cu "sa nu", ma rog, mie mi se pare clara delimitarea
If there were in the world today any large number of people who desired their own happiness more than they desired the unhappiness of others, we could have paradise in a few years.
Jocelyn spune:
quote:
Om fi discutat, Jocelyn, la cat s-au frecat anumite subiecte pe forumul asta
_
"The reports on my death are greatly exaggerated." (Mark Twain)
Pai sa respectam legea, poruncile iar "regulile" le adaptam. Iisus a fost mereu un exemplu in domeniu, el nu s-a conformat sutelor de reguli fariseice, ba chiar le-a criticat si cred ca atunci cand citesti, crezi si vrei sa-i urmezi exemplul nu mai esti in dubii. Asta o zic din experienta personala.
La ce te-ai referit cand ai spus ca de ce ridicam regulile alea dar le mentinem pe altele? Biserica ar trebui sa ofere o invatatura armonioasa si corecta, nu sa-i incetoseze si mai rau pe oameni.
If there were in the world today any large number of people who desired their own happiness more than they desired the unhappiness of others, we could have paradise in a few years.
myrrha spune:
quote:
Originally posted by Jocelyn
Numai Geneza si Exodul sunt la fel?
E adevarat ca nu sunt numerotate insa putem apela la logica, eu cred ca o diferenta semnificativa. In afara de prima, a patra si a cincea porunca toate celelalte incep cu "sa nu" deci nu e chiar asa de greu. Cat o priveste de exemplu pe ultima care a fost impartita in doua cum ai zis tu nu vad motivul impartirii fiindca incepe si ea cu "sa nu" si se refera numai la pofta. Prima porunca se termina si ea cu "sa nu ai alti dumnezei in afara de mine". La versetul urmator incepe o porunca mai lunga tot cu "sa nu", ma rog, mie mi se pare clara delimitarea
Biblia ortodoxa si catolica e aceeasi, nu stiu care sint diferentele la protestanti, dar presupuneam ca cel putin primele carti din VT sint recunoscute de toti.
Mie nu mi se pare o diferenta semnificativa, pentru ca poruncile sint aceleasi, textul e acelasi, recunoscut de toti, difera organizarea si intr-adevar interpretarea pe care o presupune orice scoatere din context. Pentru ca nu poti sa citesti ceva fara sa iti folosesti, vorba ta, logica.
Pe vremea lui Moise si pina tirziu la inceputul evului mediu se folosea scrierea continua, adica nici macar nu se lasa pauza intre cuvinte, necum punctuatie sau numerotatie. Scrisul imita fluxul vorbirii. Deci chiar si separarea cuvintelor intre ele, facute de Ieronim de pilda cind a tradus Vulgata sau de grecii din Alexandria a insemnat o interpretare.
Aceleasi porunci sint repetate usor diferit in Deuteronom 5. Exista mai multe "sa nu" si "sa", ideea e sa vezi care porunci se subsumeaza, explica altele. De pilda "sa nu faci in ziua sabatului nici un lucru etc" se subsumeaza poruncii "pazeste ziua sabatului," nu e alta.
Sf. Augustin a interpretat porunca "sa nu-ti faci chip cioplit, nici asemanare etc" drept o dezvoltare a poruncii "sa nu ai alti Dumnezei in afara de Mine." Asocierea dintre cele doua porunci si relatia implicita dintre ele se gaseste in Deuteronom 4. 13-19, dar si in restul capitolului, unde e vorba numai despre porunca "sa nu ai alti Dumnezei in afara de mine."
In interpretarea Sf. Augustin, poruncile se pot imparti in doua, din perspectiva NT: "iubeste-l pe Domnul Dumnezeul tau cu toata inima ta, cu tot sufletul tau si cu toata mintea ta" (Matei 22:37, referindu-se precis la Deuteronom 6:5) si "iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti" (Matei 22: 34-40 etc)
In prima porunca se incadreaza poruncile "Eu sint Domnul Dumnezeul meu, sa nu ai alti dumnezei inaintea mea," (+ sa nu te inchini la chip cioplit si orice alta asemanare), "Sa nu iei in desert Numele Domnului," "Sa pazesti sabatul."
In a doua se incadreaza tot restul care se refera la relatiile sociale si umane: sa nu comiti adulter si sa nu furi sint reluate la sfirsit in poruncile care au in comun aceea ca nu sint fapte concrete, ci sint legate de "dorinta." Sa nu doresti femeia sau averea aproapelui: Sf. Augustin interpreteaza ca femeia nu intra la bunurile aproapelui, pentru ca pacatul fata de ea e adulterul, iar pacatul fata de dorinta averii celuilalt reprezinta furtul.
Distinctia pare sa fie mai clara in Deuteronom 5.21, unde cele 10 legi sint reluate cu usoare variatii, si intii e numita dorinta pentru femeia vecinului si abia apoi bunurile acestuia (si exista doua "sa nu," daca tii neaparat la ele)
In NT, dorinta femeii altuia e explicit asociata cu adulterul, si nu cu dorinta de furt al bunului altuia: "oricine se uita la o femeie cu pofta, a si comis adulter cu ea in inima sa." (Matei 5:28)
Daca porunca rivnirii femeii altuia sau bunului altuia sint aceeasi, de ce nu sint aceeasi si porunca furtului si a adulterului?
Discutia mi se pare doar una de categorisire si de intelegere a subtilitatii mesajului ca si a relatiei VT-NT, dar sa spun drept continutul mi se pare identic, oricum l-ai lua, atita vreme cit sensul general (nu ai voie sa comiti adulter nici in gind, sau nu ai voie sa te inchini la chip cioplit sau alta asemanare) este recunoscut de toti.
irina.c. spune:
quote:
Originally posted by cataghequote:
Originally posted by Elena
Irina a sarit una din porunci, daca observi in numaratoarea ei dupa 7 urmeaza 9 :)) ; deci a 7-a era "sa nu fii desfranat" si apoi a 8-a, sa nu furi, etc.
uite aici linkul de unde a preluat ea cele 10 porunci:
http://biserica.org/Publicatii/1992/NoIV/33_index.html_"Mare pacoste sa nu ai destul duh ca sa vorbesti frumos, nici destula judecata ca sa taci cand trebuie." (La Bruyere)
"The reports on my death are greatly exaggerated." (Mark Twain)
Iertare,a fost din graba,n-am observat .Irina si bb Ilinca(26apr04)Traiesc in Romania si asta imi ocupa tot timpul
ILINCA
liviuastefan spune:
Am revenit si va spun buna seara!!! Am vazut cam ce s a csris pe aici si constat ca lumea incepe sa se apropie din ce in ce mai mult de religie,ceea ce e intr adevar extraordinar de bine!!! Din pacate acum ne pandeste pericolul indoctrinarii,care apare la oamenii cu vederi inguste asupra lumii! Se intampla ca multa lume isi framanta creierii inutil,cautand prin tot felul de catastife si carti de interpretare dubioase,mai ales ale preotilor,explicatii convingatoare.Vreau sa spun ca in Vechiul Testament exista destule pasaje nepotrivite ptr astazi,dar care in vremea veche erau viabile.Ma refer indeosebi la pasajele despre munca cotidiana in zilele de Sabat.Exista,asa cum remarca bine Iulia,posibilitatea de a ne pierde in haosul amanuntelor... Va spun ca daca n o sa incercati sa traiti in pace cu voi,o sa va pierdeti de tot echilibrul si asa si pe Dumnezeu,care este prin excelenta Armonia si Echilibrul Cosmic!!!!!!!!!! Numai bine tuturor!!!
cataghe spune:
quote:
Originally posted by Jocelyn
La ce te-ai referit cand ai spus ca de ce ridicam regulile alea dar le mentinem pe altele? Biserica ar trebui sa ofere o invatatura armonioasa si corecta, nu sa-i incetoseze si mai rau pe oameni.
Pai, exact la ceea ce am spus. Mie personal regula conform careia femeia statea acasa si numai barbatul muncea, ea trebuia sa fie supusa, nu avea voie sa ridice capul, sa vorbeasca in public, etc, mi se pare in deplina concordanta cu cea confrom careia nu ii era permis sa isi regleza fertilitatea. Acuma, ca sa pastram armonia, cum zici tu, avem doua posibilitati: sau le luam la pachet, adica nu am voie sa imi reglez fertilitatea, dar atunci ne si intoarcem la statutul din vremea respectiva - cum e de exemplu la musulmani, in mare parte - , sau renuntam la ele, si atunci am voie sa lucrez, sint egala in drepturi cu barbatul, etc, dar in consecinta nu mai pot face copii cu gramada, pt ca nu se mai potriveste stilului de viata modificat. Deci adaptez corespunzator si aceasta regula. Corect sau nu?
_
"The reports on my death are greatly exaggerated." (Mark Twain)
myrrha spune:
Mi se pare valida intrebarea "ce e determinat cultural de perioada istorica si ce e peren, etern uman in invatatura transmisa de Christos apostolilor lui" (cu care Iisus "vorbea pe limba lor," in termenii culturali accesibili lor)
Numai ca a umbla cu un pas in spatele barbatului mi se pare ca poate fi o cutuma neglijabila din punct de vedere crestin, in timp ce controlul fertilitatii nu depinde de stiinta sau nestiinta metodelor contraceptive in vremea respectiva, ci contrazice mai multe principii adinc crestine: acela ca femeia isi poate controla corpul, ba chiar e indemnata sa o faca, dar nu si produsul conceptiei. Sau ca relatia conjugala trebuie sa fie completa (cu nimic pastrat in rezerva si care ar putea fi dat altuia) si definitiva - si asta era o chestie culturala??? in primele secole inainte de Christos barbatii isi lasau femeile imediat ce se ofileau putintel sau nu le dadeau pruncii doriti; in orice caz, in societatea greco-romana ambele sexe aveau frecvent relatii extraconjugale admise cultural si legal (cu mai multa ingaduinta pentru barbati, intr-adevar, dar nu neaparat). Deci cerinta lui Iisus era noua si scandaloasa si atunci, nu mai mult sau mai putin decit este azi... Nu e numai o chestie culturala, ci are legatura intima cu porunca esentiala a iubirii.
Tot Evul Mediu e dominat de mari starete (femei conducatoare de abatii), sau sfinte cu nimic umilite de sfintii cu care au intrat in contact - nu stiu cum sa ma exprim, ma gindesc la relatia dintre Sf. Clara si Sf. Francisc din Assisi, cit de mult s-au pretuit reciproc - in secolul 12. Sau Hildegard von Bingen, una din cele mai inspirate teoloage si poete medievale, care a avut o influenta politica importanta ca stareta de abatie asupra papei Eugenius I (care a incurajat-o sa scrie si i-a publicat cartile cu imprimatur papal, in secolul 11). Etc etc etc
Ideea e sa nu aruncam si copilul cu apa din cadita: poate ca ceea ce ne-ar conveni noua azi sa fi fost doar cultural, o expresie relativa a limitelor unei epoci, sa aibe un sens mai adinc, supracultural.
cataghe spune:
quote:
Originally posted by myrrha
Numai ca a umbla cu un pas in spatele barbatului mi se pare ca poate fi o cutuma neglijabila din punct de vedere crestin, in timp ce controlul fertilitatii nu depinde de stiinta sau nestiinta metodelor contraceptive in vremea respectiva, ci contrazice mai multe principii adinc crestine: acela ca femeia isi poate controla corpul, ba chiar e indemnata sa o faca, dar nu si produsul conceptiei.
Ok, in ce fel e controlat produsul conceptiei cata vreme el nu exista? Ca de fapt eu asta nu pricep. Daca femeia are voie sa isi controleze corpul, atunci inseamna ca are voie sa decida cati copii vrea sa aiba. Iar de aici incolo, cata vreme nu e vorba de nici un produs al conceptiei, nu mai pricep de ce nu e admis numai calendarul, care e o chestie destul de relativa, si nu si celelalte metode contraceptive care nu implica inlaturarea unui produs de conceptie, ci prevenirea aparitiei lui.
_
"The reports on my death are greatly exaggerated." (Mark Twain)