AJUTOR! MI-E TEAMA- COPILUL NU ESTE AL MEU

annitha_cl spune:

De data aceasta va scriu doar ca sa ma descarc... sunt foarte suparata pe sotul meu. In sfarsit am gasit un avocat bun pentru a incepe procesul pentru reincredintarea lui Andrei (saptamana trecuta) si discutand cu acesta mi-a spus ca ar fi foarte indicat sa duc copilul la un psiholog pentru a il testa si a obtine un fel de aviz sau mai bine spus o recomandare din partea acestuia cum Andrei ar trebui sa stea cu noi. Bun, pana aici toate bune...discut cu sotul meu ( care cand aude de psihologi sau psihoterpeuti parca e batut in cap..) si, spre uimirea mea, imi spune ca este de acord si ca sa caut pe cineva. Dau telefoane, trimit e-mailuri, las mesaje si, intr-un final reusesc sa iau legatura cu acea persoana care este de acord dar ma roaga sa o sun pe 12 decembrie pentru a face o programare. Ok... Sunt super fericita. Ajung acasa si deschid discutia cu sotul meu, ii spun ce am rezolvat si acesta imi spune ca el nu mai vrea sa facem aceasta evaluare, ca ar fi mai bine sa ne bazam doar pe ceea ce avem (avocat si cateva adeverinte de la gradinita si medicul de familie) imi venea sa urlu. M-am tot chinuit in week-end sa-l conving si in fiecare zi pana astazi si nimic, mai mult astazi mi-a spus sa nu mai deschid acest subiect ca el nu vrea sa auda de nici un psiholog.
Ne-am certat foarte rau, mai ales pentru faptul ca m-a pus intr-o lumina foarte proasta ( pentru a doua oara) in fata acelei persoane si pentru faptul ca este un foarte mare las. I-am cerut explicatii, i-am spus sa-mi dea argumente pentru aceasta incapatanare a lui si nu vrea.
Eu ma simt foarte prost si penibil fata de acea persoana si nici macar nu am putu sa o sun ca sa-mi cer scuze.
De aceea, imi cer mii de scuze in fata ei, aici si acum pentru ca nu am fost un om de cuvant si pentru faptul ca ( sunt sigura) am pus-o intr-o postura nu foarte placuta. Imi asum eu raspunderea pentru idiotenia de care da dovada sotul meu in aceasta privinta si sper ca odata sa ma pot revansa fata de ea. Ma simt foarte prost si o rog din tot sufletul sa ma ierte mai ales ca a fost alaturi de mine in multe momente grele.
Cristina