Bebelusi de iulie-august 2005 (6)

Raspunsuri - Pagina 10

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns cipcipcip spune:

Anis, bebelina mea a stat o data nemincata 8 ore, ca a adormit si a dormit 7 ore, dar am lasat-o sa doarma ca era epuizata dupa vreo 2 zile de urlaturi si nedormit ziua. De fapt ea nu era singura epuizata Eu am observat ca maninca mai rar cind doarme (cam la 4 ore) si mai des cind e treaza (la 2 ore de multe ori). Eu ii dau sa manince cind cere si o las sa doarma cind vrea ea. Cred ca e prea devreme pentru un program. Oricum, si-a facut ea singura unul, adoarme cam pe la 11-12 seara si se trezeste la 4 si apoi la 7.30-8, nu intotdeauna asa, dar de cele mai multe ori. Eu as fi bucuroasa sa doarma dupa-amiaza citeva ore, dar nu se intimpla, sta cite 2 zile nedormita si apoi a treia zi imi doarme toata ziua, si tot asa.

Eu de vreo saptamina i-am bagat lapte praf in completare ca nu prea mai am lapte, de unde imi curgea peste tot, pur si simplu mi-a "secat", cred ca m-am stresat prea tare cu mastita si nodulii si oboseala, naiba stie. Acum de ieri vad ca a revenit putin, credeti ca are sanse sa revina in totalitate? Acum stau cu biberonul pregatit dupa fiecare alaptat ca sa-i dau in completare. Ma bucur ca inca suge de zor la sin desi nu prea (mai) are ce. Dar e o mare mincacioasa, am ajuns sa-i diluez putin laptele praf ca deja e o grasana si mi-e frica sa nu devina obeza .(a luat in prima luna 1300 g in greutate numai cu sin). Acum citeva zile mi-a mincat o data 140 ml de lapte praf, desi pe cutie scrie 90 ml la o masa pina in 2 luni, dar poate o fi razbit-o foamea ca vreo 2 zile mi-a plins de foame pina mi-am dat eu seama ca imi scadea laptele.

Pe mine tare ma streseaza faptul ca nu stiu de ce plinge de multe ori. Ea cauta cu gura si plinge si cind ii e foame, si cind ii e somn, si cind o doare cite ceva. Eu credeam ca-i e foame, ii dadeam piept, il scuipa cit colo, ma gindeam ca are ceva laptele la gust, faceam apoi praf, il tot bagam pe git, ca sa-mi dau seama intr-un final ca de fapt ei ii era somn. Of of...Poate sa mai creasca sa ma mai destept si eu...

Cipcipcip si bebe Julia 4 august 2005

http://community.webshots.com/user/roxanabella

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns MONAI spune:

Salutare, gagici!
Eu sunt chiauna de oboseala, Sara doarme foarte putin ziua, va invidiez pe cele care aveti programul stabilit. Oare o fi de la faptul ca beau o cafeluta dimineata? Sincera sa fiu, dupa ce o beau incep sa ma gandesc la cea din ziua urmatoare, asa de obosita ma simt.
De azi dimineata nu a dormit decat vreo 15 minute, nu pot face nimic in casa si uneori nu pot nici sa mananc. Are nevoie de foarte multa atentie si mi-e cam frica sa o las singura, desi se pare ca nu am ce face.
La noi soarele a intrat in nori, sper ca dupa-masa sa iesim un pic cu tati la plimbare. Ar trebui si niste cumparaturi... Ufffffff!
Asa de bine e in weekend cand tati sta non-stop cu noi, pot si eu sa ma odihnesc.
Am facut rezervare la o pensiune din Moeciu, le-am trimis mail celor de la Antrec Brasov, sper sa ma contacteze. Si sper sa vina odata vremea frumoasa!
Va pup, ma duc sa ma intind langa frumusica mea adormita de ploaie.

Sa auzim numai de bine.
Mona si Sara (16/07/2005)

http://pg.photos.yahoo.com/ph/popescu_monai/my_photos

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Katink spune:

Teo (a lui Acusor) felicitari flacaule, sa cresti la fel de frumos in continuare!


Si Emma a dormit azi dimineata de la 8.15 la 11.45 spre surprinderea mea , ea care de 2 sapt. ziua doarme numai 30 minute... poate e de la ploaie

In rest si eu simt ca sa zic asa ca nu mai mananca asa mult ca inainte, e drept ca la 5sapt. si 4 zile avea cu 1700g mai mult fata de greutatea cu care a iesit din spital... dar acuma chiar sunt si eu curioasa cat a mai pus pe ea... si control avem abia in octombrie pe 22.... asa ca imi dau cu presupusul ca e bine, avand in vedere ca e la fel de bine dispusa ca pana acuma, rade, zambeste, gangureste auu in continuare, e atenta la tot ce i se vorbeste si zic eu ca ii merge bine...



Pupici,
Katink si Emma Andreea, 5 august 2005
Fotografii cu noi

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Albinutzza spune:

Buna fetele mele

Noi am fost foarte ocupati in wkd, am fost la o nunta, ieri s-au intors socrii din concediu. Obositor dar a fost frumos, ca nu mia dansasem de la nunta mea, de anul trecut Luca a fost tare, ca in mom in crae am iesit pe usa, sa plecam la nunta, a inceput sa si pana am venit noi, cu putin inainte a adormit, la 3.30 noaptea. Dar ieri ne-a lasat sa dormim, ca a dormit pana la 8.30 dimineatza, si a mai tras o repriza de 2 ore dupa masa. Asha ca ne-am odihnit. El deja si-a facut un program, dimineatza se trezeste, mananca si trage o portie de somn. Apoi se trezeste mananca iar, si mai trage una de somn, dupa masa. E ok, si seara la 10-11 doarme pana dimineazta la 6-7.
Dar nu cred ca poti impune un program unui atat de mic. Si-l face singur!!!

Monai, abia astept sa-mi spui cum a fost!!! Odihna cat mai multa iti doresc.

Acusor
, cat mai multe luni, ani inainte, sa fie sanatos, si sa se faca mareeeee

Anis, nu te mai stresa, cum am mai zis, daca ii este foame se trezeste. In gen, daca au ceva, se trezesc, sau dau ei semne. Stai calma, sa nu dai tu in altele

Albinutzza & Luca bondarelu' 07 Iulie 2005
POZE LUCA
http://community.webshots.com/user/bondarelu

POZE NOI
http://community.webshots.com/user/albinutzaa/1

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ankak spune:

Salut fetele,
Imi pare rau ca nu am mai in intrat, dar dup[a cum preconizam nici acum nu am monitor... Sint in vizita la o prietena, si mi-e tare dor de voi. Azi am implinit o luni! Dormim bine noaptea, cu trezirea de rigoare pentru masa, dupa care adoarme la loc, mai rau e cu mine ca eu nu pot adormi la fel de repede! Am crescut, avem 4800, saptamina trecuta, acum cred ca am trecut de 5 kg... Am pus niste poze de la botez. Revin cind am si eu monitor ca toata lumea!
Pupici!
Anca si Matei

http://pg.photos.yahoo.com/ph/ancaknacoschi/my_photos

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Lory2004 spune:

Buna mamici si bebelusi,

La multi ani bebe Teo si bebe Matei!!! Sa cresteti mari si voinici si sa fiti cumintei!!!

MonaI e bine daca nu-i data Sara! Inseamna ca avem si noi sanse ...Si ne bucuram tare mult ca-ti place numele.

Am mai pus cateva poze in albumul nostru si asteptam sa ne spui parerea (2-3 luni).

http://pg.photos.yahoo.com/ph/loryoprea/album?.dir=b7b7&.src=ph&store=&prodid=&.done=http%3a//pg.photos.yahoo.com/ph/loryoprea/my_photos

Lory si bebe Rares 15.07.2005

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Katink spune:

Am citit la mamici de mai-iunie si mi-a placut, sper sa nu se supere mamica respectica ca o "citez":

" Acum o luna va scria Cornelia din carticica BUN VENIT BEBELUSULUI cateva randuri. Hai sa o termin eu, sa va scriu ce nu a scris Cornelia, ca nu-i prea stufoasa. Asta asa, ca sa mai uitam de zile intunecate si ploioase.


"Nasterea unui prunc seamana cu desfacerea ambalajului unui pachet care te-a contrariat cea mai mare parte a anului-si surpriza unui continut mai emotionant, mai desavarsit, mai minunat decat ai visat vreodata.

Odata erati indragostiti, prieteni, parteneri. Acum sunteti tesuti prin fire nevazute intr-o familie. Inseparabili.

UN ZAMBET E DE AJUNS. V-ati spus de sute de ori"de acum incolo schimbam foaia" si "trebuie sa fim blanzi, dar fermi"si "copilul nu trebuie lasat sa faca ce vrea el". Si pruncul zambeste. Si cu asta s-a terminat cu tot ce v-ati propus.
Un prunc te priveste. fara expresie. Nedumerit. Si pe urma, brusc, ochii ii stralucesc si zambeste. Un dar din inima-si mai frumos ca oricare altul.

Pruncul este scuza perfecta pentru a face toate lucrurile pe care ti le interzice statutul de adult. Acum poti sa te intinzi pe jos si sa dai din picioare. Poti sa faci turte din noroi. Poti sa te strambi. Poti sa topai. Si sa canti. Limita este cerul.
In leagan se afla chiar existenta voastra. Pentru aceasta viata micuta v-ati da-o bucuros pe a voastra. Nimeni nu v-a spus ca asa va fi.Nici n-ar putea cineva.

Toata anticiparea si planificarea din lume nu te pregatesc pentru realitate-aceasta fiinta micuta si desavarsita din bratele voastre. Veneratia responsabilitatii. Coplesitoarea iubire.

Copilasii sunt populari pentru ca este atat de minunat de usor sa le faci pe plac. Nimic altceva in lume nu este intampinat cu aceeasi explozie de bucurie ca pentru:"Dii, calutule! sau "Bau!"
MICI DESPOTI.
Nici o fiinta umana nu poate poseda o alta, si mai ales propriul copil. Fata indoiala, copilasul nu stie inca lucrul acesta. Este pe deplin increzator ca te are in posesiune din cap pana in picioare.Ecaterina cea Mare n-a fost nici pe departe atat de tiranica cum e un prunc.

Nici un cuvant nu are eficienta unui tipat de copil.
Lumea cere mult si da putin. Un copil cere hrana, caldura si dragoastea voastra. Va da in schimb incredere deplina si dragoste deplina.

Un prunc nu este complet neputincios. Are voce. Are zambet. Acestea sunt insa singurele lui arme de aparare.
Fiinta asta mititica si desavarsita. Vrei s-o tii departe de orice inseamna rau, pericol. Vrei s-o inveti tot ce ai invatat tu intr-o viata din greselile pe care le-ai facut. Dar, vai, fiecare fiinta umana trebuie sa invete singura toate astea.

Copilul ne inapoiaza lumea pe care am pierdut-o-lumea miracolelor. Prospetimea florii. Palpaitul unei flacari. Un fluture. O frunza. O pasare. O noua fiinta. Minunata. Le vedem prin ochii inocentei. Iar bucuria copilului este a noastra.

Daca urmaresti copilul descoperind lumea, te redescoperi pe tine. Cum ai putut sa uiti cat de lucioasa si neteda este o minge, cum reflecta lumina apa, cu se misca frunzele si se impestriteaza intr-o zi de vara, cum se dau ratele pe spate, cum trec de iute veveritele prin iarba? Copilul innoieste totul.

Cat de incet trec zilele cand esti mic, si cat de pline de surprize. Draga Mama, draga Tata. Nu ma grabiti. Priviti prin ochii mei. Redescoperiti tot ceea ce ati uitat-miracolele marunte ale florii si baltoacei, ale scoicii si penei, ale pietricelelor, curcubeului, frunzei. Sunt darul mei catre voi.

Nu grabiti niciodata un prunc. Nu trece pe acolo decat o data-lasati-l sa se bucure de priveliste.

Draga Pruncule, numai pt o vreme locul tau este in bratele mele, culcusit pe umarul meu, intins pe geninchii mei-sau cufundandu-te in somn la un unghi pe care-l alegi,cu manutele intinse, asemeni stelelor de mare. Dar chiar si acum simt cum ma imping piciorusele tale, te simt zvarcolindu-te ca un pestisor-pregatindu-te sa scapi.

Se apropie timpul cand ai sa te tarasti pe dusumea, pe urma ai sa mergi in 4 labe, pe urma in picioare. Pe urma ai sa alergi in cele mai indepartate colturi ale lumii.
Dar eu nu voi uita niciodata. Si voi astepta mereu. Asa..in caz ca ai nevoie de mine."




Adina si Ema
Intalnirea bebelusilor"

Pupici,
Katink si Emma Andreea, 5 august 2005
Fotografii cu noi

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mamini spune:

f frumos...

M

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns acusor spune:

Foarte frumos! Emotionant! Cata dreptate are articolul asta!

fetelor! Multumim de urari!
Va ajugem si noi din urma!

Am mai pus si eu cateva poze cu gandacelul meu!

Pupici
acusor si bebe Teo
Poze

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns peca spune:

vai Katink..mi-au dat lacrimile....si cat adevar

am spus ca va povestesc odata prin ce am trecut cu niko la spital

am fost intr-o zi de vineri la primul lui control...totul bine si frumos pana cand mi s-a spus ca are "leistenbruck" si ca trebuie operat....ochii mi s-au impenzit de lacrimi....nu fiindca avea "leistenbruck" caci nici nu stiam ce inseamna asta....si desi doctorul incerca sa imi explice ce e...eu tot nu incelegeam....sau poate nu vroiam sa inteleg...caci in urechi imi suna mereu "TREBUIE operat!" mi-a dat bilet de trimitere la chirurgul de copii....la o clinica la 50 km de noi...am intrebat daca la noi in oras nu se poate opera...si mi-a spus "ba da dar in cazul lui e mai bine acolo!"
nu mi-am mai putut retine lacrimile....am plecat din cabinet speriata ....nu pt mine ci pt cei doi ochisori care ma priveau curiosi....mama incerca sa ma calmeze.....dar nu o ascultam...parea asa departe de mine...acasa am rasfoit dictionarul....am inteles atunci ca avea hernie

pana marti cand am avut programare la chirurg am imbatranit un an....orice tipat al lui..orice miscare imi parea suspecta si ma facea sa plang...il tineam in brate si plangeam, iar el imi zambea asa de linistit
marti mi-au spus ca nu e f. grav dar tot nu mai pot amana mult asa ca sa ma intorc luni cu el....caci il vor opera...dar daca plange extrem de mult fara motiv....sau daca apas hernia si nu mai revine la loc sa merg de urgenta cu el
miercuri dimineata la ora 7.30 eram deja in spital...se trezise din somn urland...si a ural in continuu aproape o ora, pana a inceput sa tremure....iar eu plangeam cu el in brate
joi dimineata la 8.40.....a venit un nene inalt si bine facut si mi l-a luat din brate....il ducea la anestezie....am plecat din camera unde urma sa ma intorc dupa ce iese din op plangand....o asistenta m-a sfatuit sa merg la cofetarie sa beau o cafea....sa ma plimb sau sa citesc o ora cat dureaza op. Am facut ochi mari....sa citesc...!?!

am crezut ca nu mai trece acea ora, era deja 10 si am inceput sa intru in panica si sa bat coridoarele in lung si lat...si in sfarsit m-a sunat sa merg in camera unde isi revin dupa op.

nu va pot explica ce am simtit cand l-am vazut....bucurie, teama....toate adunate la un loc, era dezbracat, acoperit doar cu o paturica, rosu de la brau in jos pana la genunchi de la dezinfectant...si legat la monitorul acela care tot pipsaia.
in manuta mai abea perfuzie, langa nasuc masca de aer, iar in cealata mana se vedeau alte 2 impunsaturi.....
la urechie avea prinsa o clema cu lumina rosie.....nu am stiut ce e pana el nu a inceput sa isi revina si sa se miste

pe monitor ii era monotorizat pulsul si respiratia, care daca scadea trebuia sa ii tin masca de aer pe nas.....pulsul era inca variabil....el incepea sa se miste....anestezia isi pierdea incet efectul...iar lacrimile mele erau si ele tot mai putine....si daca pana atunci erau de teama...acum erau de bucurie...ca il vedeam cum se misca.....cand imi imaginam deja cum o sa il iau in brate cand isi revine....si nu il mai las niciodata jos ... el incepea sa isi revina...iar eu sa ma calmez si sa nu mai tremur.......
cand monitorul a inceput sa pipsaie ca un nebun....mi-am ridicat ochii ingrozita.....pulsul lui nu mai arata ca si pana acum, ci erau niste variatii enorme apoi a urmat o linie continua.....monitorul pipsaia...pe el scria "kein Puls mehr!"....am vazut asa ceva doar in filme si sincer sa spun as fi dorit sa ramana asa......am urlat dupa o asistenta sa vina repede..caci nu mai are puls....nici nu bagasem de seama ca era la mai putin de 2 m in spatele meu caci auzise monitorul pipsain...caci avea si ea in cabina o evidenta monotorizata a fiecarui pacient....
si ca o coincidenta nici copilul nu se mai misca...el saracul adormise la loc.....pe monitor doar linea continua...iar in capul meu mii de ganduri....aveam impresia ca au durat minute intregi si e prea tarziu sa mai faca pt. el ceva....ma gandeam deja: "ce fac? cum sa imi sun sotul sa ii spun!", "cum sa merg acasa singura"! ..."lucrusoarele lui, patutul acum gol....!" ganduri negative....frica pt. bb meu a fost mai mare decat speranta.....si desi am fost mereu o optimista si o visatoare....am realizat atunci ce inseamna un copil...iti spulbera intr-un moment de greutate tot optimismul.........
imi amintesc apoi ca o asistenta ma ajuta sa ma asez pe scaunul ce tocmai il puse langa mine.....si ma intreba daca vreau un calmant....desi eram cu ochii pe monitor nici nu bagasem de seama ca arata un puls si o respiratie normala.....iar o alta asistenta tocmai terminase de explicat ce se intamplase si sa nu mai plang ca nu e nimic....doar clapa de la urechiusa...prin care ii monotorizeaza pulsul si respiratia...a cazut jos...fiindca el s-a miscat....
am ramas in picioare langa patut...mai bine de o ora..desi asistentele ma asigurau ca e totul ok...ca il pot duce in camera...refuzam sa plec de acolo....imi era teama sa nu se intample ceva....in cele din urma am cedat si au chemat un baiat sa impinga patutul pana in camera

in acea ora in care am stat langa patut..pe el tinandu-l de manauta si cu ochii pe monitor...i-am promis ca nu o sa il las niciodata singur, ca nu o sa il cert...orice i-as fi promis...il rugam doar sa se faca bine sa mergem acasa...

a trecut deja aproape o luna de atunci..acum cand va scriu....e langa mine...in scaunelul de masina....cocotat pe birou....se joaca cu stica....a miorlait ca ii e foame....cand a vazut sticla a inceput sa zambeasca acum sta cu ea in gurita si rade....daca i-o iau se supara si o cauta....asa ca il las sa isi faca tabietul....


ma scuzati ca m-am intins atat....

peca si Niko
_
http://community.webshots.com/user/peclitza
http://pg.photos.yahoo.com/ph/peclitzo/my_photos

Mergi la inceput