Ce ne facem cu alcoolistii din familie??

marlenn spune:

Buna tuturor,

De-ar fi si asa de simplu sa-i ajutam pe alcoolici ce bine ar mai fi...Stiu cat e de greu sa convingi un alcoolic sa nu mai bea pentru ca si tata e alcoolic si ma doare tare mult...De s-ar distrus doar pe el nu stiu daca as fi regretat insa o distruge psihic pe mama asta nu pot suporta...As face orice sa nu mai bea...Copilarie nu prea am avut din cauza lui, viata traita alaturi de el nu a fost deloc frumoasa. Mereu au fost probleme sau a inventat motive de cearta cu mama doar ca sa bea. Nu suporta sa ii zici ca a gresit ca se supara, nu suporta sa ii zici de fapt nimic caci nu prea se poate discuta cu el...Din orice se cearta...Am incercat in fel si chip sa il fac sa nu mai bea, dar degeaba, si cu vorba buna si cu vorba mai putin buna...Uneori simt ca nu mai pot lupta cu el, cu alcoolul din el...

Pentru el nu conteaza decat vinisorul...Poate sa se lipseasca de mancare dar de alcool nu...daca s-ar fi putut ar fi preferat sa respire alcool in loc de aer...Toata viata lui a preferat ca o parte din salariu sa-l bea si ne spunea ca nu are de lucru, pana a descoperit mama un plic de bani sub el cand dormea baut cu capul pe masa...Eu eram un copil pe atunci, l-am iubit enorm pana cand am inceput treptat treptat sa nu-l mai pot iubi...M-a marcat mult copilaria traita alaturi de un astfel de om...Dintr-un copil vioi si plin de viata un om ca tata m-a transformat intr-unul mai putin vioi, mai inchis in elsi poate cu prea multe tendinte de maturizare inainte de vreme...Traume nu stiu daca mi-a lasat in suflet pentru ca mereu ma refugiam in muzica atunci cand imi provoca tristete si a fost destula...Si a continuat sa bea fara sa ii pese de nimeni nic chiar de el...Eu am crescut, m-am casatorit si el e si mai rau...

In februarie anul asta a facut si sevraje...Era doar mama cu el si s-a speriat tare rau si nici acum nu si-a revenit din sperietura aceea. Insa tata nu prea crede ca a facut sevraj, ca si-a pierdut cunostinta pentru catve clipe si ca ar fi putut muri atunci daca nu era mama...Am incercat sa profit de acel moment cu speranta ca poate o fi simtit ceva si s-o lasa de baut dar am sperat degeaba pentru ca dupa 2 luni s-a reapucat de baut...Ce am reusit sa fac a fost sa il conving sa-si faca analiza si asa a aflat ceea ce eu ii spuneam de mult timp, si anume ca are ficatul marit, nu are ciroza dar daca va continua are toate sansele s-o faca...numai ca nu ii pasa. De cate ori ii e rau dupa ce mananca prefera sa dea vina pe mancare nu pe alcoolul care ii distruge ficatul si din cauza asta unele mancaruri ii fac rau...A inceput sa uite si ce face, si cat bea pe datorie...

Ca sa nu mai bea mama ascunde toti banii de el, nici pensia nu i-o da, numai ca sa nu aiba bani sa bea dar bea pe datorie si cei care ii dau pe datorie il incarca de ajunge sa plateasca triplu fata de ce consuma de fapt...Uneori imi vine sa dau cu bomba in bodegile celor care ii dau pe datorie tocmai pentru ca il incarca si el nu vede asta, nu constientizeaza...pur si simplu nu vrea sa inteleaga iar nu stiu ce sa mai fac...

Si vreau sa fac ceva pentru el, nu de alta dar daca mama pateste ceva din cauza lui sau daca moare din cauza lui, Doamne fereste, nu stiu cum as reactiona, nu stiu daca l-as putea ierta...Mama are cu probleme cu inima, si o ajut cat de mult pot dar nu are taria sa il trateze cu indiferenta pe care o merita tata...Il doare daca ii arati indiferenta dar ii place daca il bagi in seama, daca il lingusesti...insa tot degeaba ca tot bea...Degeab zice ca asta ultima data cand bea, ca a doua zi o ia de la cap, ascunde sticlele, noi le gasim, nu ii spunem nimic dar si cand ii scoatem toate sticlele din ascunzatori sare in sus ca ars ca de ce il controlam si nu avem incredere in el...Pai cum sa avem daca nu e zi in care sa nu bea...

A luat si picaturi antialcool dar degeaba...sunt frectie la un picior de lemn pentru el...De-ar avea ficatul cat China si tot nu s-ar lasa de baut, fara vointa care ii lipseste din plin nu cred ca se va lasa vreodata de baut...Insa mai traiesc cu speranta ca intr-o zi Dumnezeu va face o minune si tata se va vindeca de alcool...

Eu cred ca majoritatea alcolicilor sunt oameni slabi, lasi, care incearca sa fuga de necazuri, de probleme in loc sa le rezolve, in loc sa le infrunte...prefera sa refugieze in alcool crezand ca altfel isi rezolva probleme dar nu fac altceva decat sa le accentueze...