copilasi de iunie-iulie 2003 la 2 ani (60)

amik spune:

doamne ajuta, martta!asta chiar ca e o veste nemaipomenita!mai raspandeste din cenusiul zilei!
pupici calzi si fercire!



Alexandra mare si Alexandra mica(10 iulie 2003)

Kehleyr spune:

Martta, nici nu pot sa iti spun cat de mult ma bucur pentru tine . Chiar era nevoie si de o veste buna. Nici nu stiu cum a putut sa iti priasca sa mergi in concediu cand inca nu stiai rezultatul, dar uite ca totul s-a terminat cu bine.

Amik, ce diferenta fata de postarile tale de acum ceva vreme, cand o numeai pe soacra "mama" si spuneai cat de bine te intelegi cu ea! Ce s-a intamplat pe parcurs? Poate a fost si vina ta (nu te supara ) ca ai obisnuit-o cu o relatie *prea* apropiata. Ai tratat-o asa de bine, ca pe propria ta mama, si acum cand ai vrut sa te indepartezi, ea nu te lasa. Nu pune la suflet. Incearca sa te distantezi treptat de ea, nu brusc. Sunt convinsa ca Razvan este alaturi de tine, dar trebuie sa o intelegi si pe soacra ta, credea ca este foarte importanta si acum i s-a intors lumea cu susul in jos.

Cred ca majoritatea mamelor de baieti se despart foarte greu de fiii lor si accepta foarte greu ca nevasta este acum cea mai importanta. Soacra mea este o femeie extraordinara careia nu am ce sa-i reprosez (mai putin un caracter mai dificil, dar nu fata de mine) si tot a fost suparata la nunta. Era cel mai trist musafir. Mie mi-a fost mila de ea... E drept ca mie nu mi-a facut niciodata mizerii asa ca nu pot sa ma pun in pielea voastra...

---

Luminous beings we are, not this crude matter.

amik spune:

nu, dana, nu a fost intentia mea sa o indepartez,nici pe departe.numai ca ea este foarte autoritara, voluntara si vrea sa manipuleze tot dupa cum i se pare ei ca trebuie sa fie...iar ceea ce ma doare cel mai tare este ca se baga peste copilul meu, care, cat o fi ea de bunica, este totusi AL MEU!
ti se pare normal sa imi ceara socoteala in privinta alimentatiei-ca asta e buba mare!
intr-adevar, am avut o relatie stransa, si acum ii numesc mami si tati.dar vine un moment cand simti ca nu mai poti...am incercat si sa zic ca ea, dar sa fac ca mine si n-auzi ca reproseaza si asta???!!!si dupa toate ideile ei si rautatile pe care mi le arunca sa ma ierte dumnezeu dar nu mai pot nici eu sa fiu atat de degajata si de normala.ghinionul ei este ca sunt si eu o fire la fel de posesiva ca si ea cu ce-i al meu. diferentaeste insa ca vorbim de copilul meu, deci balanta atarna clar in favoarea mea,nu?

doamne,ce fac aici?va zic voua ce i-as zice ei...



Alexandra mare si Alexandra mica(10 iulie 2003)

Kehleyr spune:

Nu, nu mi se pare normal sa "iti ceara socoteala". Depinde foarte mult de tonul cu care sunt spuse anumite lucruri. Si pe mine ma sfatuieste soacra in anumite privinte, si eu o ascult, uneori zice bine, uneori nu... dar nu se supara cand nu fac ca ea, nici nu se pune problema.

O fire foarte voluntara si autoritara era si bunica mea. Nu s-a inteles niciodata cu nimeni, nici macar cu mama, fata ei, care suferea de fiecare data cand i se faceau reprosuri nedrepte. Daca poti sa crezi ca inainte ca mama sa se marite cu tata, a incercat sa ii desparta... a vorbit cu cea mai buna prietena a mamei si l-a barfit pe tata cumplit. Si crede-ma ca nu avea nici un motiv. Si mama a iertat-o...

Ce sa-i faci? Familia nu ti-o alegi (decat sotzul!), o ai cu bune si rele. Gandeste-te bine inainte sa pornesti o discutie transanta, pentru ca odata ce ai spus ceva, nu mai poti lua inapoi... si cuvintele dor.

Eu iti dau tie dreptate, dar ceea ce vreau sa spun este ca este mai bine pentru toata lumea (in special pentru sotzul tau, este totusi mama lui...) sa gasiti o modalitate de convietuire si sa nu ajungeti sa va paruiti reciproc. Stiu ca e greu... dar trebuie sa incerci . Cu vorba buna ajungi mult mai departe decat cu cea rea.

---

Luminous beings we are, not this crude matter.

amik spune:

ce frumos spui, dana!daca nu as fi avut alte multe discutii cu ea, discutii la sentiment, discutii dupa care am crezut-pentru o vreme chiar asa a fost-ca s-a mai potolit...si mie imi este teama de cuvinte si tocmai asta e vina mea.de cat sa o ranesc sau sa o fac sa se simta depasita sau mai stiu eu cum, tac si ma ia de fraiera...uuuf!





Alexandra mare si Alexandra mica(10 iulie 2003)

madic spune:

Buna fetele,

MARTTA - intr-adevar ne-ai dat o veste minunata, eu am mai intrat si pe la topicul cu "clinica" si am mai citit si pe acolo, ca si pe mine ma paste o vizita la doctor, si nici nu stii cat ma bucur ca e totul OK.

AMIK - solutia mea in relatia cu socrii a fost distanta. Acum e prima data cand am lasat-o pe Mariuca singura la ei (in 2 ani), dar am spus clar, de luni pana joi, iar joi se va duce mama mea sa o ia de acolo. Am dus copilu' cu raft pt craticioare, canute, biberoane, alea, alea, cratiti de facut si de incalzit mancarea, canuta de fiert apa, castronele, lingurite si, mai presus de orice, lista cu programul de mese si de somn al Mariucai, pe care l-am stabilit eu si pe care le-am spus foarte clar sa-l respecte.
In privinta alimentatiei, am dus eu carnea/fructele/iauturile pe care le mananca ea in mod obisnuit si le-am lasat foarte putine posibilitati de "imbunatatire".
Poate ca nu e bine nici ca mine, dar la mine asa a functionat.

Poate ca putina distanta v-ar prinde si voua bine. Ce-ar fi sa plecati intr-o vacanta doar voi trei si la intoarcere sa incerci sa mai schimbi foaia?

Hai, nu mai fi trista, ca se pot gasi solutii, chiar daca nu vei putea impaca si capra si varza.

V-am pupat.

Madi si Mariuca

Magdone spune:

Cornelia, ce pot sa mai spun si eu, nici nu vreau sa ma gandesc, iar cu Maria, intr-adevar m-a terminat si pe mine cu ce spune, dar cu visele si Razvan viseaza si se trezeste plangand tare de tot, cu greu il linistesc, numai ca el nu stie sa zica ce a visat.

Doamne Martta, ce veste buna! Ma bucur mult pentru tine!!

Amik, ca sa te "incurajez" iti spun si eu, din proprie experienta, ca, INDIFERENT cum te porti cu ea, DEGEABA...apropo de ce ti-a zis tie, sa-ti spun ca si mie la nunta (si noi ne-a casatorit de tinerei) ca "trebuie sa recunosti ca 22 de ani e o varsta potrivita de casatorit pentru fete, dar pentru baieti e prea devreme" si eu ce sa zic, stai cucoana, ca el m-a cerut pe mine, nu eu pe el si nu l-am fortat eu sa se insoare , in fine...ce sa-ti mai zic, noi avem noroc ca stam departe unii de altii, si ne vedem rar, o data sau de 2 ori pe an, dar si atunci cand ne vedem bai frate are un stil de a crea tensiune intre noi 2 ceva de speriat, nu exista sa nu ne certam de fiecare data cand vine la noi in vizita.

hai ca m-am racorit si eu putin, dar sa-ti spun si cum am rezolvat eu, la fel ca si Martta, cu INDIFERENTA si cu zic ca ea dar fac ca mine. singura solutie care o vad eu sa stati cat mai mult singuri, stiu ca e greu de realizat, dar poate totusi puteti. hai capu' sus si lupta!! si inca o chestie, niciodata sa nu-i faci reprosuri lui Razvan ca uite ce a zis mama ta, ca uite ce m-a suparat, etc...este totusi mama lui si nu poti sa stii niciodata...

v-am pupat si numai bine


Magdone si Razvan (19.07.2003)
_
"Pentru a castiga ceea ce merita sa ai, s-ar putea sa fie nevoie sa renunti la tot ceea ce ai deja."

Andra_ spune:

Buna fetele,

Cornelia - chiar ciudat ce se intimpla cu Maria cu povestile, cineva probabil i-a spus ei de baba si a speriat-o teribil daca nu reuseste sa mai scape de ea. L-am surprins si eu pe Luca perorind cind se auzeau tiganii cu fiare vechi afara: "nu te ia tiganca daca nu faci pipi la olita" - am ris si l-am intrebat cine i-a spus ca-l ia, mi-a spus si i-am zis si eu ca nu-l ia nimeni, ca a glumit cu el. Cu el a tinut, probabil nu l-a infricosat prea tare, la voi se pare ca e mai serioasa treaba. Oricum cu povestile e naspa, adevarul e ca multe sint atit de dubioase, crude de ma sperie pe mine, darminte pe ei (mai ales Andersen, va recomand sa-l evitati clar). In schimb Pooh si prietenii lui sint minunati din punctul asta de vedere, acolo tocmai sint invatati copiii ca sub aparenta unui monstru teribil (Elefantul) se ascunde de fapt un animalut prietenos si speriat ca si puiul de cangur... asta ca tocmai am luat cartea asta azi, dupa ce am vazut filmul.

Martha - ce veste buna, ai grija de tine si mai vin-o pe la noi cu povesti despre Vladut!

Amik - take it easy!!! Trage aer in piept, relaxeaza-te si ocupa-te de altceva, si vei vedea miine ca ceea ce pare azi intunecat si insurmontabil poate deveni miine doar o amintire. Afara de asta, cum ti-a zis si Magdone, nu-l acuza pe sotul tau de ce a facut mama lui si incearca sa-i dai cit mai mult ignore. Eu cit de de treaba e soacra-mea, tot ma trezesc ca nu-mi convine cite ceva, in general cit ii cauta in coarne lui Luca... asta e, trece. Oricum, incearca sa o intelegi si pe ea: e mama lui Razvan (si stii si tu ce importanta e o mama ptr copilul ei sau mai ales reciproca), tu esti fr. tinara, ea fiind o fire impulsiva si autoritara are impresia ca le stii pe toate si toti trebuie sa joace cum cinta ea, daca nu ii iese macar defuleaza comentind cum o duci cu vorba, las-o sa zica si fa ca tine si gata!

Madic - mama, da' hotarita esti, si ei s-au supus saracii?! Si eu am cam facut asa, dar cu ai mei, ca mi se tot parea ca la ei nu e destul de curat (au 2 ciini care intra-ies din casa in curte) si ca ei nu sint destul de responsabili (doar m-au crescut pe mine ), dar dupa ce l-au "furat" pe Luca de Revelion cind eram noi plecati din tara si m-am lamurit ca se descurca si copilului chiar ii place, am renuntat sa mai imi fac o mie de griji si acum merge frecvent pe acolo. Oricum paza buna trece primejdia rea, so...

Last but not least: LUCA
* duminica se juca dupamasa pe linga mine si vorbea de-ale lui, il aud la un moment dat: "de toate stie baietelul asta..."

* luni seara:
eu: Luca trebuie sa faci pipi la olita, esti baiat mare!
el: nu pot, s-a stricat Luca...
eu: unde s-a stricat Luca?
el: la putulica...

pup u,
Andra

cgaby spune:

amik - nu puteti sa luati o pauza?? sa plecati undeva un timp...sa nu va mai vedeti!
martta - ma bucur mult pentru tine!
pupici.
carmenutza - asteptam povesti din concediu...

cgaby
http://community.webshots.com/user/cgaby100
http://pg.photos.yahoo.com/ph/gaby_costescu/my_photos

Cornelia spune:

Am reusit si eu sa ma mai adun, m-a afectat f. mult tragedia pt. ca am cunoscut-o personal pe Mamanati si pe micuta. Scuzati-ma ca v-am tulburat si pe voi.

Martta, ma bucur f. mult pt. tine! Stiu prin ce ai trecut. Va admir ca ati avut taria sa plecati in concediu inainte de a afla rezultatul.

Amik, eu nu am soacra, dar cred ca sfaturile fetelor sunt foarte bune. Eu nu suport nici de la mama sa imi spuna cum sa imi cresc copiii.

Maria a adormit azi mai repede, fara plansete. Trebuie sa fac ceva cu baba asta. Va multumesc pt. sugestii si gandurile bune.

Dana, cu Dasha, ai dreptate, nu e nimic supranatural. In cazul asta eu sunt speriata, pt. ca Maria nu stie nimic de catelul nostru. In schimb, o influenteaza foarte mult emotiile noastre.

Of, sa va zic ce am acum pe suflet. Maine, Maria pleaca la munte cu parintii mei. SI eu sunt aia care nu vroia s ao lase nicaieri, daca nu e cu noi, mai ales in masina cu altcineva. Mi-au trebuit patru luni sa ma las convinsa. SI acum s-a intamplat nenorocirea asta. Intai am zis, ca nu o mai las sa plece, dar am vorbit cu DOru si am realizat ca nu putem sa ne purtam asa. Daca luam hotararea asta acum, in curand nu o sa o mai lasam sa iasa din casa. Dar sunt asa de ingrijorata. Abia astept sa treaca zielle astea si sa vina din nou acasa. (si inca nu a plecat).


Va pup,
Cornelia, mami de Maria (2 iulie 2003) si Stefan (4 mai 2005)
poze