Ce s-ar face fara noi?

Raspunsuri - Pagina 2

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns paula2003 spune:

Am auzit si eu de barbati ideali. Unde or fi?????? Bunicul meu(dumnezeu sa-l ierte)il scotea bunica cu melesteul din bucatarie afara sa o lase in pace, sa o ajute la toate cele, mancare, curatenie, copii-nu mai vorbesc cat de mult i-a iubit, si pe bunica o iubea foarte mult. Mi-am dorit un sos ca el dar ma iubeste foarte mult ....si cam atat. E mare lucru sa fii iubita ca altfel nu merg multe dar mai trebuie si cate putin si din restu. Cand e vorba de curatenie...sau piata, nu mai spun de copil.....se fofileste de parca nu staa acolo, nu are bb si nu trebuie sa faca



Paula17+Alexandra

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns crinuta spune:

Se pare ca sunt norocoasa, deoarece sotul meu are mai multa rabdare decat mine, cand este vb de linistit copilul, si numai.

Crinuta si Rayan


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mina spune:

Ce s-ar face fara mine? Pai m-ar cauta pana m-ar gasi, normal!

Paula, nu exista barbati ideali (de fapt idealismul e asa, o poveste).Cred insa ca exista barbatul ideal PENTRU MINE. Asa cum si sotul Ralucai e ideal pentru ea, caci incheie mesajul in consecinta.

Rufus, buna si parerea unui barbat, adauga mult realism subiectului.

Da, Raluca, cred ca e vorba si de instinctul matern. De la cine as mai rabda sa-mi tranteasca usile de la dulapuri pe degete si apoi sa rada? Sau sa imi baloseasca ochelarii fara sa o ia pe coaja?
Dar sa ne gandim putin si la instictul patern. Caci si asta exista.Nu, Rufus?

Tata'lu'copilu'meu (cum il alint in gluma cand intarzie de la serviciu) are asa ceva si, la fel ca mine, rabda de la fi=su multe si infinite. Insa, in asumarea de catre el a rolului de dadaca am si eu un merit. Si aici ajungem la ce zicea Irinusha: EXERCITIU1

Inca din prima zi i=am dat de inteles ca eu stiu destul de multe despre bebu incat sa fiu sefa intr-ale ingrijirii, deasupra bunicilor, matusilor si altor experti "consacrati de propria experienta". Asadar,cand eu i-am spus ca bebu nu se sparge m-a crezut si a devenit brusc expert intr-ale baitzei si alaptatului. De calmat bebu pe burta e bun si tati, caci si el are burta . Cand, atins de inevitabila oboseala a parintilor de sugar, mi=a sugerat ca eu stau toata ziua acasa si nu ar tre sa fiu obosita l-am lasat cam o duminica intreaga sef peste bebu si dupa aia s-a lamurit: el e mai odihnit cand vine de la birou decat mine la sf unei zile de stat cu copilu.Ma rog,cam asa, ce sa mai povestesc.
Acuma tati e cel care seara adoarme copilu cantandu-i din Phoenix (sa nu indrazniti sa radeti,eu incerc sa educ copilu sa doarma singur si el il rasfata). Iar statul cateva ore doar ei doi nu mai e demult un stress. Pentru simplul motiv ca tati e mai expert ca mine in a adormi copilu si a-l face sa doarma cateva ore. Mde, treaba ca intre barbati.

In incheiere tot cu tine, Rufus, am de discutat. Ai dreptate cu mirosul mamei si bataile de inima si tot asa. Insa ma intorc la instinctul patern si la dragostea unui bebe, instinctuala fata de tatal sau. Matei adoarme cel mai bine cu nasul in tat-su. Cand sotul este plecat cate o saptamana in interes de serviciu micul bebe ia la framantat perna lui tati disperat ca nu-l gaseste. Uneori imi dau lacrimile.
In concluzie, nu cred ca un barbat poate suplini in totalitate rolul mamei dupa cum nici o femeie nu poate suplini in totalitate rolul tatalui. Mi se pare ca si pentru fecundarea aia de care vorbesti tu e nevoie, la un moment dat, de un barbat Si ca sa-ti raspund la intrebarea raspuns pusa Ralucai: pai nici noi nu ne-am descurca fara voi.Pentru ca nu am avea tati in care sa adoarma fii nostri cu nasul, nu am avea umeri pe care sa adormim cand suntem obosite, nu am avea pe cine sa ne descarcam nervii,nu am avea pe cine sa asteptam seara sa vina acasa si tot asa.....

Noapte buna si ganduri bune va doresc!

Mina si
Matei-Costin, sensu'lu'viata lu'mami si tati
din:09.09.2004
http://community.webshots.com/user/vizigotu

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns marius spune:

Frumos raspuns, si sincer.

Semneaza un tatic care este si el adorat de copii sai desi nu este mamica lor ci pur si simplu tatal

Marius Pernes
home page - www.marius.rdsor.ro

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Kehleyr spune:

Rufus, eu cred ca trebuie sa implici tatal in viata copilului si in activitatile zilnice pentru ca asta il face sa dezvolte o relatie sanatoasa si completa cu copilul lui. Si pentru ca ii va trezi "instincte" paterne care altfel nu au cum sa iasa la iveala, si care odata ce apar ii aduc numai dragoste si bucurii. Mie mi se pare ca pana nu te implici cu adevarat in ceva, nu participi la tot ceea ce presupune acel ceva, fie ele bune sau rele, nu poti sa spui ca ccc cunosti acel lucru. In acest caz ne referim strict la relatia parinte-copil, dar este valabil la orice - si la gradinarie, daca vrei.

Si din cate te cunosc eu pe forum, tu esti un exemplu pozitiv, nu de barbati ca tine se tem fetele .

A, si in cazul meu ca si la crinuta, sotzul meu este cel care are mai multa rabdare cu fata, mai ales cand se trezeste noaptea. Asa ca, nu as putea fara el .



Luminous beings we are, not this crude matter.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Adria_ spune:

Si eu zic ca s-ar descurca foarte bine si singuri, problema e ca noi, femeile, nu avem deplina incredere ca s-ar putea descurca...
In concluzie, intrebarea ar trebui sa fie: Cand vom avea atata incredere in el, incat sa nu-i mai plangem de mila ca nu s-ar descurca? si bineinteles, sa actionam in consecinta...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns alinaxeni spune:

Daca ai sti ce bine se descurca singuri cand sant fortati de imprejurari.Al meu a facut si ciorba cand eram bolnava in conditiile in care spune ca el nu stie nici unde ii sant haainele si stam impreuna de 3 ani.ha ha,deci se poate.

alina

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mamini spune:

eu cred ca m-as descurca fara sotul meu si la fel si el fara mine, dar ne descurcam mult mai bine impreuna asta e si ideea pt care ne adunam in perechi, nu?
nu cred in "specializarea" aia de care vorbea Rufus, cred ca trebuie sa existe un echilibru si o echitate in cuplu. am prieteni f draguti( ea pune tapet, bate cuie, repara tot in casa si el gateste), la noi sunt f putine lucrurile pe care sa le fac numai eu sau numai el, nu tinem scoruri si lista, pur si simplu punem amindoi mina, terminam mai repede si petrecem mai mult timp impreuna( gatim, spalam rufe, facem cumparaturi impreuna)(dar de ex: nu ma lasa sa fac curat cu subst tari gen domestos, spalat pe jos, sa ridic chestii grele, sa car bagaje si asta dintotdeauna, nu doar de cind sunt insarcinata- vrea sa am grija de miinile si de spatele meu- cu miinile cistig piinea; de chestii administrative, hirtii, telefone, contracte, banca, bani ma ocup mai mult eu).eu il rasfat cum si cu ce pot, cu fiecare ocazie. primul nostru bebe va sosi in about 10 zile si nu ma tem decit ca va fi mult mai grijuliu si mai atent cu copilul decit mine. am incredere ca va fi un parinte minunat si ca nu se va da in laturi de la nimic pt fetita lui. deci se poate.
M

Mergi la inceput