Prea tarziu!
Prea tarziu! | Autor: lucky_miha3la
Buna tuturor!Am intrat si eu pe acest site mai mult pentru nunta mea ce va avea loc in septembrie!Din dorinta de a comunica sau a ma descarca am hotarat sa scriu si aici cateva randuri!
Vedeti voi,am citit cateva din discutiile voastre in legatura cu neintelegerile cu parintii-va sfatuiesc sa fiti tari si sa nu judecati caci s-ar putea sa fie...PREA TARZIU cateodata si in viata nu poti avea intotdeauna raspunsuri la tot ce se intampla!
Am sa va spun in 2 vorbe povestea mea-acum cand va scriu am lacrimi in ochi-e greu,e mult prea greu!Vedeti voi,nici eu nu m-am inteles cu ai mei,mai ales cu mama care imi reprosa mereu tot felul de lucruri si facea si zicea neintelesul...nu as fi crezut s-o iert vreodata,dar viata a luat alt sens,la care nu m-as fi astepteptat!
Imi aduc aminte cu durere vorbele ei``la nunta ta n-am sa vin niciodata``si a avut grija sa indeplineasca acest lucru!Sunt multe de zis,prea multe,cred ca as putea scrie o carte!
Eu sunt plecata din tara,casatorita civil si urmeaza sa facem cununia religioasa!
In toata perioada asta normal nu am voie sa plec de aiki pana nu-mi ies actele dar in mai in jurul datei de 1 am aflat ca mama e grav bolnava,e internata in spital de o luna si ...nu se stie ce se va intampla...sa ne asteptam la ce este mai rau-asta imi spunea fratele pe yahoo...asa am aflat eu caci ai mei vroiau sa nu stiu-sa ma protejeze-ca am problemele mele!
Cand am aflat cerul a cazut pe mine...de ce?De ce mie?De ce acum? am plecat acasa si am apucat s-o vad-sa-i indeplinesc dorintele de-o viata-i-am cununat religios pe patul de spital(toata viata ei a dorit sa se cunune in biserica dar nu am avut posibilitatea)Restul...ce pot zice...prea dureros-s-a stins din viata la o saptamana dupa ce am ajuns eu acasa-in data de 15 mai!Deci nu va fi la nunta mea in septembrie!Nu-mi gasesc cuvintele sa spun ce simt-e prea mult,e prea greu!
Vedeti voi ce ma doare e ca as fi avut atatea sa-i zic,as fi vrut sa fac atatea pentru ea-pt ei...dar acum e prea tarziu!Mi-as fi dorit sa fie alaturi de mine in acea zi in trup si suflet,sa-si vada nepotii etc!Multe,prea multe de zis dar nu mai am cui!
Nu faceti greseala mea-apreciati ceea ce aveti,treceti cu vederea anumite lucruri pt ca nu stim ce va fi maine
Raspunsuri
Giova spune:
Citesc si plang.
Nu am cuvinte sa-ti spun cat de rau imi pare pt. tine si pt. multe altele care se afla in situatia ta.
Ai mei sunt amandoi in viata.Multumesc Domnului.
Eu sunt o fire mai dificila si de multe ori, cand mergem acasa, ma cert cu mama s-au ne contrazicem.Si nu stiu de ce?
Este cea mai super mama, ma iubeste enorm, imi face toate poftele.
Sper ca acum, de cand sunt insarcinata sa fiu mai apropiata de ea si sa nu mai fiu tot cu gura pe ea.
poze
gio
si bb 14+
anangel_lexi spune:
Mihaela, parca mi-ai luat vorbele din gura. Citind aici subiectul Ramonikai, abia m-am abtinut sa nu-i scriu sa o ia pe mama ei asa cum e ca nu se stie cat se va mai putea bucura de ea...Si eu mi-am pierdut tatal si atat eu cat si mama suferim enorm ca el nu ma va vedea mireasa in octombrie cand am nunta. Cu tata nu prea ma intelegeam. Semanam mult la fire, amandoi incapatanati, amandoi retrasi si tacuti...si din cauza asta nu a existat prea multa comunicare intre noi. El suferea cumplit din cauza asta, eu ziceam in sinea mea ca nu pot face nimic...si acum regret atat de mult!!!! Iubiti-va parintii, acceptati-i asa cum sunt, pentru ca, cu cat imbatranesc mai mult cu atat devin mai dificili (ganditi-va ca o sa vi se intample si voua cu copiii vostri) si chiar daca nu sunteti de acord cu ceea ce va zic, ziceti ca ei si faceti ca voi...
I wish I were an angel...
http://photos.yahoo.com/anangel_lexi
spic de grau spune:
Imi pare tare rau!
Of Doamne!
Gandeste-te, daca te poate consola asta, ca ea e Cer, si ca de acolo vegheaza asupra ta, si asupra copilasilor pe care ii veti avea. Si ca la nunta va fi si ea acolo...Chiar daca nu in trup..
Imi pare tare rau!
Si eu am momente in care sunt tare rea cu mama mea. Si e atat de buna! Ma ajuta enorm cu bebele, a venit din Ro sa ma ajute, sa stea cu el. Din martie si pana acum l-a vazut pe tata doar o saptamana.. Iar eu ma mai supar si tip la ea si apoi mi se rupe sufletul cnd o vad ca e trista, si imi vine sa imi dau palme.
Lumy- mamica lui 
www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=spic%20de%20grau" target="_blank">David Andréi
(11 Martie 2004)
Yesterday was the past, tomorrow will be the future,but today is a gift, that’s why we call it PRESENT
lucia_cs spune:
Mihaela, imi pare rau pentru pierderea ta, ma bucur totusi ca ai putut sa-i indeplinesti dorinta avuta si ai putut sa o mai vezi si sa reparati ceea ce a fost stricat o vreme.
Eu am avut un prieten, prima mea iubire, intr-o seara i-am zis lucruri dure, l-am facut sa sufere enorm, asta numai din mandrie pt ca si eu sufeream (eram copil), nu am mai avut ocazia sa-i spun ca de fapt eu il iubeam, ca tot ceea ce am facut a fost un joc copilaresc (aveam 17-18 ani), a murit intr-un accident de masina (nu chiar in acea seara). Nu l-am mai vazut decat la inmormantare, a fost atat de greu, sa stiu ca el a plecat stiind ca eu nu-l iubesc..., pe cand eu...
Am invatat ca mereu trebuie sa las lucrurile rezolvate cu oamenii din jurul meu pentru ca nu se stie niciodata.
Cand parintii mei erau suparati pe mine, eu nu am perimis sa ne indepartam, mereu ziceam celebra fraza "Daca voi nu ma vreti, eu va vreau!"
_
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=53434" target="_blank">
Teledon Sabina - 5 Euro pentru a salva viata unui copilas de 6 luni
Aici poti face viata unui copil mai acceptabila! - Web
Noi ajutam pe unii, altii ajuta pe altii, astfel toti pot fi ajutati!
Lucia sotia lui Csaba
www.cisst.org/ftp/Lucia/" target="_blank">
Poze Bunny 
Donia spune:
Mihaela, mama mea a murit cu 5 zile inainte de nunta mea. S-a intamplat totul foarte brusc, dimineata o internam si dupa 8 ore murea. Nu stiu cum de am avut putere sa trec peste toata durerea, in loc sa ne pregatim de nunta am inceput pregatirile de inmormantare, toata familia a trecut printr-un soc imens si toti isi faceau griji pentru mine. Nici n-a apucat sa imi vada rochia de mireasa... plangeam si dadeam cu pumnul in pat de furie si neputinta.
Dumnezeu m-a ajutat sa ies cu mintea intreaga din tot acest necaz. In loc sa il invinovatesc pentru moartea mamei, El mi-a adus alinare. Ascultam rugaciunile la inmormantare si ma alina sa stiu ca ea e acum e la "loc cu verdeata, de unde a plecat toata durerea si intristarea".
Eu am avut o relatie buna cu mama, dar asta nu m-a facut sa trec mai usor peste moartea ei, mai ales intr-un moment care ar fi trebuit sa fie fericit pentru noi toti. Inca imi pare rau ca nu am facut mai multe lucruri impreuna, imi pare rau ca nu i-am spus ca o iubesc (dar sper ca stia asta), ma gandesc cate ocazii am avut de a face mai multe cu si pentru ea si nu am facut!
Acum, dupa aproape 12 ani, durerea e mai mica. Chiar si acum vorbesc despre ea ca si cum inca ar fi in viata si de multe ori ii simt spiritul langa noi. De multe ori sunt cu fetita mea si o vad pe mama mea crescandu-ma pe mine.
Daca tu pastrezi amintirea mamei tale, atunci ea va fi langa tine la nunta, va fi langa tine cand iti vei creste copiii. Va fi acolo cand le vei povesti despre bunica. Vad asta la fetita mea, ea isi inventeaza povesti cu mama mea si pentru ea bunica e un personaj real, doar ca acum e la Dumnezeu si nu printre noi.
Chiar daca ati avut neintelegeri, fii convinsa ca tu i-ai adus multe bucurii, orice mama iti poate spune asta. Chiar daca sunt mame care aleg sa scoata partile neplacute la iveala, asta nu inseamna ca cele frumoase nu exista. Sunt mama acum si vad ca sunt momente grele in viata de mama, dar nimic n-o va scoate pe fetita mea din sufletul meu. Fii sigura ca tu ai adus multa bucurie in viata mamei tale, chiar daca ea nu ti-a aratat asta intotdeauna.
Nu te mai gandi acum la nereusitele relatiei voastre, ci scoate de la naftalina amintirile frumoase. Si pastreaza-le pe astea, reaminteste-ti dragostea. Caci dragostea vindeca.
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii (L. Blaga)
Donia spune:
Si cine stie, poate asa cum noi vorbim aici, poate si mamele noastre stau de vorba in locul acela cu verdeata... Ce si-or fi spunand oare? "Tz, tz, tz, copiii astia!" 
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii (L. Blaga)
noltic spune:
Parintii sunt intotdeauna alaturi de noi; chiar si atunci cand sustin contrariul. Din nefericire nu gasesc intotdeauna calea de a fi protectorii nostri cand ne inaltam si ne facem cunoscute niste puncte de vedere mai personale(ne apropiem de propriul EU); este vorba de un profund sentiment de respect pentru valoarea traita si nu cea prezenta in noi: curajul nostru de a explora pe ei ii sperie(din grija tot ptr noi).Cineva a spus mai sus sa ii luam asa cum sunt ei: corect, dar mai corect ar fi sa ne ia ei pe noi asa cum vrem sa fim/definim ...si aici reactioneaza propriul Ego. In incheiere sa nu regretatzi niciodata protestul vostru/nostru: asa incercam sa evoluam spre o zare in care copiii mostenesc de la parinti radacini si invata sa-si cultive aripi..... In viatza asta nimic nu este exact: valoarea fundamentala a adevarului o da Puterea sentimentului: nimeni nu este singur in fata sortii. Suntem o familie perpetua si unita atat in responsabilitatzi cat si in satisfactii: haideti sa gandim si sa traim pozitiv/constructiv alaturi de ai nostri.
Cu respect,
Nick(Ati atins un punct extraordinar de sensibil caruia cred ca i-am descoperit sensul bun).
Ramonika spune:
anangel - te asigur ca eu o iubesc pe mama. asa cum e ea... daca am scris aici ce am scris este pe de o parte pt nevoia de a-mi descarca sufletul, ca nu prea am cui sa povestesc toate lucrurile astea si pe de alta parte din nevoia de a primi un sfat.
daca o iubesc nu inseamna neaparat ca trebuie sa accept tot ce zice sau ce face. cum nici ea, desi ma iubeste, nu trebuie sa ia de bun mereu tot ce zic eu.
nu am timp acuma sa detaliez si nici nu se merita efortul, pt ca numai eu stiu ce e in sufletul meu, e usor sa-ti dai cu parerea din exterior.
Ramonika
si pisicile Vladutz Tigrutz 
Alina Bubulina Fetitza Maritza Cei trei muschetari
Bebelusii Omul traieste pentru bunastarea pisicii...
anangel_lexi spune:
quote:
Originally posted by Ramonika
anangel - te asigur ca eu o iubesc pe mama. asa cum e ea... daca am scris aici ce am scris este pe de o parte pt nevoia de a-mi descarca sufletul, ca nu prea am cui sa povestesc toate lucrurile astea si pe de alta parte din nevoia de a primi un sfat.
daca o iubesc nu inseamna neaparat ca trebuie sa accept tot ce zice sau ce face. cum nici ea, desi ma iubeste, nu trebuie sa ia de bun mereu tot ce zic eu.
nu am timp acuma sa detaliez si nici nu se merita efortul, pt ca numai eu stiu ce e in sufletul meu, e usor sa-ti dai cu parerea din exterior.
Ramonika
Cei trei muschetari
Omul traieste pentru bunastarea pisicii...
Ramonika, tocmai pentru ca NU am vrut sa interpretezi in mod gresit cuvintele mele, nu am scris la subiectul tau. NU mi-am dat cu parerea din exterior...pur si simplu am spus ce am simtit atunci cand am citit subiectul tau. Daca te-am suparat cu ceva, imi cer scuze.
I wish I were an angel...
http://photos.yahoo.com/anangel_lexi
andora spune:
Iata, exact cum vorbim noi aici si ne mai suparam una pe cealalta o facem si cu mamele noastre... numai ca nu intotdeauna avem sansa de a reveni cu precizari ca pe un forum, viata e mai cruda, cateodata nu-ti mai da nici o sansa, alteori ti-o da dar n-o vezi...
Trist de tot ce povestiti, ati fost foarte tari, eu stiu doar o zi in care mama nu ajunsese la serviciu si am cautat multe ore-n sir pe telefon la spitale, politie, si nu gaseam nimic, dar asteptarea aceea m-a invatat multe. Cred c-as fi ramas asa ca atunci, ca un robot, cateva ore au trecut ca un minut, bebe avea 5 luni, totul a fost atat de negru incat nu stiam ce sa-i mai promit Domnului ca fac daca e totul in regula... si a fost, era doar un accident usor cu tata...
Atunci mi-am dat insa seama de multe.... dar tot ma mai ciondanesc cu mama si apoi imi vine sa-mi dau palme multe...
Oare de ce suntem asa ocupati sa evidentiem aspectele negative?!? De cele pozitive nu avem timp de multumiri...
www.andora.bravehost.com/" target="_blank">Andreea 
& Gogo
maimutica 
(DN 10.10.2004)
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=51645" target="_blank">Povestea Gogosicii