dilema vietii mele ... am nevoie de un sfat bun !

Raspunsuri - Pagina 6

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Adrianai spune:

Te admir foarte mult motanutz pentru curajul tau.Citind tot ce sa postat despre acest subiect am trecut prin diferite stari. Marturisesc cu durere: nu cred ca as fi luat aceeasi decizie
Acum imi dau seama cat de bine este sa vorbesti cu cineva, si sa asculti parerile unor oameni din afara.
Felicitari. Mai da-ne vesti despre tine si despre minunile tale.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns leistra spune:

Am citit curioasa povestea ta si am realizat cu rusine ce slaba sunt in comparatie cu tine. Eu nu as fi fost in stare, repet- spre rusinea mea-, sa iau o astfel de decizie.
Daca ai hotarat asa inseamna ca nu e intamplator, Dumnezeu ti-a dat parte de minunile astea si cred ca tot El iti da si puterea asta.
Raman sa admir o asemenea atitudine si sa ma bucur si pentru fetita ta care se va bucura cu siguranta sa imparta clipe minunate alaturi de un alt ingeras.
Cat despre tatal copiilor, e greu de inteles ca exista oameni care reactioneaza asa, dar decat sa ne pierdem timpul intelegandu-i e mai bine sa ne dedicam viata celor care intr-adevar merita.
Inca o data felicitari si multe bucurii, o sarcina usoara si multa SANATATE!

http://photos.yahoo.com/adina_roberta

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns floriinutza spune:

nu cred ca exista femeie pe lume care sa spuna careia sa-i para rau ca a luat decizia sa faca un copil, chiar daca momentul ales de acesta sa vina pe lume nu pare cel mai potrivit.

in schimb, cunosc destul de multe femei carora le pare rau ca au decis sa nu il faca, mintindu-se in fel si chip ca asta era cea mai buna solutie in situatia dificila in care se aflau, etc. si nu stiu una careia sa nu regrete

dupa ce m-a avut pe mine, mama mea nu si-a mai dorit al doilea copil. bunicul meu din partea tatalui a convins-o sa-l pastreze, pentru ca, zicea el: si tu, si fiul meu sunteti singuri la parinti, nu-ti lasa fetita singura in lume.

astazi, ma bucur sincer ca am un frate mai mic, (nu am veri primari, decat rude mai indepartate, cu care nu am nici o legatura).

e adevarat ca mamei mele nu i-a lipsit suportul financiar din partea familiei, dar asta a fost tot. de cresterea si educatia noastra s-a ocupat singura si stiu ca nu i-a fost usor, dar astazi nu regreta nici o clipa ca are 2 copii.


asa ca, sunt sigura ca, daca il vei avea, nu-ti va parea rau nici o clipa si vei avea de doua ori ma multe motive sa lupti sa le asiguri ce-i mai bun pe lume.

multa sanatate si putere!

Mergi la inceput