unde am gresit?

bia spune:

Oana,draga mea,esti intr-o situatie extrem de delicata...sa iti spun ce as face eu in locul tau,l-as parasi imediat,fara nici o urma de regret.Pai,abia acum si-a dat seama ca nu stie ce vrea?Nu stiu,suna tare ciudat;eu cred ca el stia mai de mult ce simte fata de situatia asta,insa nu a avut curajul sa recunoasca ce simte,nici macar in fata lui.El nu isi da seama cat te-a ranit prin renuntarea sa acum,cu atat de putin timp inaintea nuntii?Daca te-ar fi iubit mult n-ar fi facut asta,eu asa cred.Nu e sigur pe sentimentele lui fata de tine,asta rezulta din decizia lui.Si tu ce ai sa faci acum?Sa-l ajuti sa se regaseasca,sa-l sprijini si sa astepti ca aleasa in final,sa fii tu?Eu nu as mai putea sa continui viata alaturi de un barbat care mi-a facut asa ceva,nu e vorba de orgolii ranite,e mult mai mult,el de fapt a facut o alegere clara si e comod sa te aiba alaturi fara angajamente,stie ca se poate baza pe tine,esti si spera sa-i fii mereu aproape,dar cu tine cum ramane,la tine cine se gandeste?Stiu ca nu este usor sa renunti,ti-ai facut atatea vise despre viata voastra impreuna,dar au fost doar ale tale visele,poate vei ierta,dar nu cred ca ai sa poti sa uiti felul in care te-a facut sa te simti;si viata nu este usoara si nici roza,daca el renunta la o decizie luata impreuna(banuiesc ca nu tu ai hoatrat sa va casatoriti,ci impreuna),te poate lasa balta si altadata,in situatii mult mai grele si cand pot fi implicati si copii,atunci ce vei face?Ai sa-l ierti din nou?

Sorina7 spune:

Oana, daca totul a fost ok in relatia voastra pana acum, daca il iubesti si simti ca el te iubeste, nu te grabi sa iei o decizie. Eu cred, in conditiile in care totul a fost ok pana acum, ca e stresul si frica, ceva gen "cold feet". Stiu ca balamucul e mare, toate fiind deja pe rol, amana cat poti totul si incearca sa ii dai lui un termen de gandire, dupa care sa iti spuna daca e alba sau neagra. Bafta !

Ramonika spune:

si la intrebarea ta din titlu "unde am gresit?" nu stiu daca tu ai gresit cu ceva, decat daca poate pareai prea interesata sa te mariti, si el poate simtea ca liberatatea ii va fi afectata. in rest, ca esti cicalitoare, nu e o problema, esti asa cum esti si cine te iubeste te iubeste si asa.

---

Ramonika si pisicile Vladutz Tigrutz Alina Bubulina Fetitza Maritza
Cei trei muschetari Bebelusii
Omul traieste pentru bunastarea pisicii...

Kehleyr spune:

Tu nu ai gresit cu nimic. Unde sa gresesti?... Prietenul tau s-a speriat de transformarea relatiei voastre in ceva mai serios. Si-a dat seama ca treceti intr-o alta faza a vietii, cu responsabilitati, ca nu va mai fi la fel. Eu il inteleg intr-un fel, ba chiar pot sa spun ca mi se pare un act de curaj din partea lui ca ti-a spus-o inainte de nunta, decat sa fi facut pasul acesta cu inima indoita...

Ce urmeaza? Greu de spus. Eu in locul tau nu as continua relatia cu el la fel ca pana acum, ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic. Daca tu iti doresti ca la un moment dat sa te casatoresti, nu te complace in situatia de acum, pentru ca nu mai este si nu mai poate fi la fel ca inainte. Exista riscul ca el sa se acomodeze cu ea definitiv, sa vada ca tu acepti situatia asa cum este, si sa o lalaiti asa pana la adanci batraneti. Dar, repet, asta daca pentru tine casatoria este importanta. Altfel, exista cupluri foarte stabile care nu au avut nevoie de acest pas pentru a rezista in viata.

Eu sunt mai de moda veche... eu m-as simti tradata oarecum daca dupa 4 ani de stat impreuna si atatea planuri facute, el mi-ar spune ca vrea sa renunte. As simti ca s-a rupt ceva definitiv intre noi.

Fii puternica. Nu te lasa influentata de parerea celor din jur. Parintii tai vor fi alaturi de tine pentru ca sunt ai tai.

---

The Answer to the Great Question of Life, the Universe and Everything Is Forty-two.

mamini spune:

mie mi se pare un caz clasic de "cold feet". s-a trezit in fata marelui eveniment si i s-a facut teama. nu e nici primul, nici ultimul...si eu am reactionat anapoda cind sa ma marit, numai ca m-au luat asa repede, ca n-am mai putut sa fac nimic. vineri noaptea mi-au propus( respectiv socru-meu, si barbatul meu dadea si el din cap ca da, da, hai sa ne luam...), duminica m-au cerut de la ai mei si luni era restaurantul arvunit. luni seara m-a luat si pe mine disperarea ca ce ma fac?intr-o luna era nunta. aveam 22 de ani si sa ma marit...mai ales ca toata lumea (adica prieteni, colegi) imi spunea ca sunt inconstienta...ce atita graba...au fost fel si fel de mici "drame" de la care tot ziceam: gata, nu mai facem nimic... numele de familie, discutii despre rochie cu soacra etc...nu mai vreau, hai s-o lasam balta, eu zic ca asta e o greseala...dar el n-a luat-o asa in tragic( mai ales ca avea 23 de ani si cred ca si pe el l-a cam furat valul si l-au cam impins ai lui- nu stiu de ce, fiindca nu ma iubesc prea tare), am mers inainte si am terminat cu bilciul.sunt 9 ani de atunci si suntem fericiti. si acum ma gindesc daca nu era mai bine s-o fi facut cind eram amindoi convinsi ca asta vrem, dar nu am regretat nici o secunda ca m-am maritat cu el, e iubirea mea si neted sau cu gropi drumul sortii e in picioarele noastre. stai calma, lasa-l sa se dezmeticeasca si nu face presiuni, o sa fie bine. si daca are indoieli nu inseamna ca nu te iubeste ci doar ca e si el om. o sa treceti peste daca e adevarat ce e intre voi. si daca nu...macar afli inainte sa faci asa un pas important.
iti tin pumnii sa fie bine.
M

lena spune:

Eu m-as duceeeeee si dusa as ramane...urasc chestia asta, nu vrea, nu vrea, sanatate! Stiu ca e enorm pentru tine 4 ani, esti tanara si timpul are alta unitate de masura la varsta ta...dar eu te intreb altceva: unde este demnitatea ta de femeie? nu te vrea, asta e, dragoste cu forta nu se poate! Stiu ca multe fete or sa zica ca sunt dura, dar oare merita un barbat sa ne umilim si sa ii aratam cat de disperate suntem ca vrem ceva de la el si el nu ne ofera...mai bine acum, decat sa-ti fi spus dupa, stii, m-am casatorit ca asa trebuia sau ca ai vrut tu! Vrei sa-l cresti, sau vrei sa ai propii tai copii, omul asta nu s-a maturizat pana la punctul in care sa vrea sa intemeieze o familie si atunci, tu ce sa faci? sa il iei sa-l cresti? Adica nu ma intelege gresit, dar nu cauta sa-i gasesti scuze, nu are! Daca tu il accepti asa, asta e, mergi mai departe, dar eu zic sa-ti iei frumusel o zi libera de meditatie, sa te imaginezi un pic in viitor si cam ce vrei tu de la tine, nu de la el, nu te privi doar prin prisma lui si de gura lumii...stai tu linistita, nu stii expresia: gura lumii sloboda...si tu nu traiesti cu lumea.

Multa putere iti doresc,
Lena

P.S. Mamica dulce esti tare

oana80 spune:

Buna!
Va multumesc tuturor pt sfaturi. Imi pare rau ca nu am putut sa rasp mai repede, dar mi-e imposibil in timpul zilei.
Chiar m-au ajutat. Orice ati spus.
In momentul de fata hotararea noastra e luata.
Ne vom separa-mi-e inca teama de cuvantul despartire- si vom vedea ce o fi.
Nu incearca sa ma opreasca. Spune ca asa e mai bine. Spune ca vrea sa-i fie dor de mine. Daca va veni, si-l voi putea ierta, va fi pt totdeauna.
Nimic nu va fi ca inainte. Si din pacate nu stiu daca-l voi putea ierta.
Vina ca am ajuns aici este a amandurora. Dar nimic nu justifica ce mi-a facut.
Ce spun parintii nostri? Sunt mai socati decat mine. Ei tot mai spera. Intr-adevar, eu nu as mai putea face pasul asta acum. ar fi un simulacru. S-a rupt ceva.
Nu e vb de altcineva. Mi-ar fi spus. E prea sincer. Doar ca vrea sa stie cum este sa fii liber. Daca asta vrea, cum as putea sa-l opresc?
Parca nu-l mai cunosc. Cred ca nici lui nu-i este usor.Inca il iubesc, dar mi-a rupt sufletul.
Oricum astept in continuare orice sfat, orice parere.


oana

Rufus spune:

In tine se rupe ceva, iar lui i se rupe. De tine.
Retrage-te o vreme. Vezi ce se intampla. Daca nu vine dupa tine, multumeste cu doua guri Domnului: daca se intampla sa descopere ca nu stie ce vrea in fata altarului? Dar dupa ce va casatoreati ( si eventual erai gravida)?

http://community.webshots.com/user/tora97

slakje spune:

eu cand m-am casatorit, la primarie, cuplul dinaintea noastra, cu o gramada de invitati, tam-tam, nu stiu ce, inainte cu 5 secunde sa intre la ofiterul de stare civila , au renuntat si a plecat toata lumea cu catel si purcel acasa..Asa ca tu ai trimis invitatii, etc, dar lasa ca tot e bine, probabil ca esti una dintre norocoasele de ultimul moment, ca putea sa iti zica ca "el nu mai vrea, ca nu stie ce vrea" cand erai gravida sau cu copii, casatoriti, si sa dispara ca magaru-n ceatza.
nu-ti pot da sfat ca sa-l lasi, sau nu, dar mie sincer nu-mi suna prea bine.Mda, e o senzatie cam ciudata cand te casatoresti, acel de "pentru totdeauna"iti poate da piele de gaina, dar el e barbat, ar fi trebuit sa se adune.
Pot sa-ti spun: indiferent de ce hotarare iei, care va fii decizia ta personala si EU nu vreau sa ti-o influentez in nici un fel, FII CU OCHII IN 4! Nu condamn deloc o relatie de concubinaj,este OK, va iubiti, stati impreuna, primaria si casatoria nu sunt obligatorii, dar El ar fii trebuit sa-ti zica de la inceput ca nu se casatoreste.Deci treaba clara de la inceput, si cu asta ar fii fost ok cred.A gresit facand circ cu invitatii si taraboi si acum sa dea inapoi.De aceea tu trebuie sa fii cu ochii in 4, ca daca la asa ceva reactioneaza in felul asta, in viatza va asteapta greutati mai mari si poate si necazuri...Tu trebuie sa ai pe cine te baza.
Si daca se trezeste maine si zice ca vrea, poate ai putea TU sa mai amani pasul un timp,poate...

Leta spune:

Cere-i logodnicului tau sa faca un "efort de sinceritate" si sa iti spuna daca nu cumva a aparut vreo ispita la orizont. Nu te poti razgindi dupa 4 ani asa, pur si simplu...