Copilul fara tata
Raspunsuri - Pagina 3
hosen spune:
scuze nu am fost atenta?!probabil din cauza insomniei ca dorm cam 3 zile pe saptamina in rest cuc,,,
hosen spune:
ok,acum am fost putin mai atenta la subiect,ok,draga mia sa stii ca pe undeva sunt dea acord cu tine,siti dau dreptate,dar pe undeva nu,,,faza e ca daca tatal copilului a fost alaturi de tine pina cind ai nascut,si dupa aia adesparut,te-ai ghindit ca poate sa simtit egoist?sau poate era o persoana care-i placea sa fie dinsul bagat in seama si iubit,si cind a venit ingerasul,sa retras,din cauza ca,ii era frica ca nu va fi iubit foarte mult,sa stii ca eu nu cred ca asa dintr-o data nul intereseaza de voi,din chite am inteles sta la citva pasi de voi,sa stii ca daca dinsul vrea sa va vada sau sa gindeste la voi tu te-ai ghindit ca poate el va vede,fara sal vedeti voi?sau fara sal opservati?acuma tatal copilului nu realizeaza ca voi aveti nevoe de el dar in curind va realiza si atunci pentru tatal copilului va fi cam tirziu,sa stii ca copilul acuma e mic nu realizeaza,dar cind va creste mare va intelege si te va iubi si mai mult doar pentru faptul,ca iai fost alaturi si nu lai abandonat,cum fac alte mame,pe care le cunosc eu,copilul are mare noroc ca este iubit,si mai ales ca il are pe bunicul si pe unchiul,care ii va fi alaturi tot timpul si la bine si la rau,dar tu insusi pe tatal copilului nar trebui sal urasti si din contra,sal respecti doar pentru simplu fapt ca tea facut fericita,si tea daruit un ingeras,care dragostea fata de tatal care ai avut-o sau poate care o mai ai in adincul sufletului,sa-io daruesti copilului poate mai mult dea tit sunt sigura ca tatal copilului acuma nu este pregatit pentru o familie tokmai de ai bucurate de ce ai linga tine si sa stii ca este un mare lucru sa ai pe cineva care sa te ajute sa cresti un copil ca sa cresti un copil nui atit de usoar,mai ales acum cind esti disperata de problema cei zici copiluli cind creste ,tu trebue sa te bucuri ca asa rau bun totusi afost tatal care tea facut fericita,eu de exemplu daca as reusi sa ramin insarcinata,si as fi si singura mas bucura enorm de mul;t,era mai bine daca tatal copilului era cu voi,si va injosea va dadea afara din casa la meizul noptii,va dispretuia si etc?sa vada copilul certuri in casa si etc?nu cred asa ca bucurate enorm de mult ce aiacuma linga tine,nu schinba pasarea din mina cu cea de pe gard,
ankalaura spune:
Da' de ce sa se gandeasca fata ca tatal s-a simtit egoist?
Nu are destule pe cap si asa...???
Tatii astia care fac pe copiii mari n-au decat sa se duca pe pustii! Nu faci teatru, acuma vreau copi, da' stai ca vine copilu si eu dispar,... ca nu m-am gandit bine, sau intre timp m-am razgandit!
Si, mami de Alex, nu te simti tu nici o secunda vinovata, si nu incerca sa-l intelegi. Probabil ca nu e nimic de inteles, si nu vei reusi decat sa te superi, sa-ti faci sange rau, si sa se rasfranga asupra copilului.
Doar ca tot greul va ramane pe umerii tai, va trebui sa-i fii si mama si tata micutului Alex, sa faci tot ce poti sa-l iubesti maxim, sa-l faci sa simta asta, sa nu duca lipsa unui parinte.
Va intelege singurel ca el este un baietel cu o mamica pe post de doi parinti.
Copiii pricep mai multe decat credem noi.....
Eu iti doresc mult curaj sa mergi inainte, cat mai multa energie si rabdare (desi e cumplit de greu, stiu), propune-ti in fiecare zi un motiv de fericire si ai sa vezi ca totul va fi bine.
Cat despre ce, cat, cand si cum ii vei putea spune, tu singura vei stii.... Doamne Doamne iti va arata calea cea mai buna (Tame Tame, cum zice fi-mea)
Anca si papusica Eliza (26.august.03)
Eliza mea
Eliza de 2005
nic23 spune:
Mami de Alex,
eu as putea sa scriu o carte groasa despre cum vede un copil situatia asta.
Tatal meu si-a dorit f. mult un copil, dar cand m-am nascut eu, si-a luat talpasita.
Mama mea avea 40 de ani si ar fi putut renunta la mine. Nu l-a vorbit de rau pe tatal meu. Mi-a spus doar ca pe mine m-a adus barza. Nu mi-a placut. Apoi mi-a spus ca tatal meu e plecat. Unde? Apoi mi-a spus ca e mort. Cum asa? Uite-asa, pentru tine e mort. Pai de ce doar pentru mine?
E foarte complexa lumea interioara a unui copil framantat de asemenea intrebari. I-am facut o multime de desene si i le-am dat mamei mele sa i le puna la posta.
Apoi am invatat sa citesc si am descoperit actele de la tribunal. I-am gasit si adresa printre acele hartii. Iar am inceput sa o pisez pe mama mea cu intrebari. Ma uitam la fiecare barbat de pe strada si ma gandeam: Asta o fi? Faceam lantisoare lungi din plastilina ca sa-i leg pe amandoi sa nu se mai poata desparti.
Pe la 8 ani m-am urcat in tramvai si m-am dus la el. Apoi o minteam pe mama mea ca sunt la biblioteca sau mai stiu eu unde si mergeam la tatal meu. Am vrut sa-mi dovedesc mie si mamei mele ca "el" ma vrea. Dar dupa ani si ani de vizite care se lasau 100% cu lacrimi de crocodil( majoritatea interioare), mi-am dat seama ca mama mea a avut dreptate. La pubertate ne-am cam certat si i-am spus chiar ca vad de ce a plecat tatal meu de la ea, din cauza rautatii ei. Dar mi-a parut f. rau.
Acum o iubesc enorm si o rasfat cat pot demult. Am grija de ea asa cum a avut si ea de mine. Si n-o sa uit niciodata cat de greu i-a fost. Pur si simplu mama mea e o sfanta pentru mine.
Anul asta am fost la tatal meu, pentru ca acum simt ca am puterea sa aud de la el de ce a plecat. Acum oricum nu mai conteaza, pentru ca am deja aproape 29 de ani. Acum stiu ca el a cerut nu o data ci de trei ori teste de paternitate, sperand ca poate "aranja" rezultatele in favoarea lui. Acum e foarte fericit sa ma vada. Si as minti daca as spune ca eu nu sunt. Sunt in al noualea cer cand vad ca-mi da atentie. E bine si acum. Dar mama mea is the best.
Iar despre tata vitreg stii cum gandeam? Si cel mai rau tata vitreg e mai bun decat tatal biologic care isi paraseste copilul.
Dar din fericire sunt atatia tatici buni care si-ar dori foarte mult sa va aibe pe voi doi si care ar face tot posibilul sa va cucereasca inimile, sa aibe grija de voi, sa va faca sa radeti si care sa fie demn de voi.
Iar daca Alexutu te intreaba unde e tati, poti sa ridici din umeri si sa spui: nu stiu. Se spune ca acei copii ce se simt parasiti, in adancul sufletului lor nu-i iarta niciodata sau foarte greu pe cei care dau bir cu fugitii.
O sa ai ceva bataie de cap, dar cu rabdare toate se vor aseza la locul lor.
Si bucura-te de viata si de minunea pe care o ai cu tine!
hosen spune:
bafta Nic23 la carte
bebetica spune:
La 10 luni Stefan-Dimitri incepuse deja sa mearga in picioruse . S-ar putea spune ca era deja pe picioarele lui ............... dar chiar atunci "tati" a disparut din peisaj.
Acum la 2.7 ani Stefan intreba de tati,iar eu incerc sa-i explic cate ceva si nu prea imi iese. Mai ales ca vede la gradinita cum diferiti tatici isi insotesc copiii .
Este greu de explicat si mai ales de trecut prin astfel de momente.
Din pacate nu sunt cea mai indicata in a da sfaturi.
Stiu doar ca micutul meu este privat de existenta etalonului "TATA".
Aceasta moda a tatiticilor absenti exista din pacate si nu tine nici de educatia sau pregatirea acestora, nici de nimic altceva. Cu siguranta duc o viata linistita si fara griji si nimic nu poate fi mai placut decat comoditatea si indiferenta in care isi traiesc existenta "inexistenta".
Sper doar ca atunci cand cineva i-l va arata pe strada, puiului meu sa nu ii fie rusine cu el.
Important este sa fim sanatosi, restul probabil vine de la sine.
sa auzim numai de bine !!!!!!!!!
.... Ioana si al ei STEFAN DIMITRI ....... (de 2.4 anisori)
http://share.shutterfly.com/osi.jsp?i=EegNWjFi0btWMa
hosen spune:
Nic23 ai reusit sa te apuci?-vorbiam de carte scuze de deranj
minialex spune:
Va multumesc mult si va pup pe toti.
Multumesc Nic23 ca ai impartasit cu mine experienta ta: uite ca si copii crescuti fara tatal natural ajung OAMENI de care ti-e mai mare dragul si care - bag mina-n foc! - nu si-ar parasi copii pentru nimic in lume.
Hosen draga, nu sunt de acord cu tine, de ce trebuie sa-i acord circumstante ingaduitoare pentru faptul ca a disparut ca un las si sa ma gindesc in fel si chip cum s-a simtit el? Indiferent ce l-a determinat sa plece de linga mine, nimic nu justifica abandonul total al copilului,asa cum spuneam mai la inceput, sunt parinti separati, divortati, fiecare cu treaba lui, dar care au o relatie excelenta cu copilul. Pe mine de fapt asta ma doare cel mai tare, ca nu-l intereseaza copilul deloc si nu faptul ca noi nu mai formam un cuplu. Si culmea ca baiatu' e si medic pediatru, v-am povestit! adica ultima persoana la care te astepti sa aiba un asemenea comportament. Din punctul meu de vedere e un nemernic, dar are o mare calitate: face copii absolut superbi. Nu ca-i al meu, dar Alex e chiar o minune de copil, ii multumesc lui Dumnezeu in fiecare zi pentru el.
Ar fi super daca i-as gasi un tata, dar nu o sa-l caut in mod expres, daca e sa se intimple, se va intimpla.
malina_mircu spune:
sa spun ce simte un copil mare (13) parasit de tata: ura, frustare, vina, deruta. nici acum nu il inteleg pe deplin cum poate /a putut sa fie sa fie asa. decat ca asa este croit. Desi acum cand s-a schimbat roata (am 27 de ani si avem un baietel dargutz), cand eu am ce vrea el poate sa se poarte si mai normal.
Stii cum sa-i explici copiluli tau ? astfel incat sa nu se simta altfel decat ceilati, inferior, sa nu fie o rusine sau un secret cum mi se parea mie. Usor de spus greu de facut. Poate este mai usor mic fiind, nu va apuca sa invete cum este cu.
multa putere si sa va dea Dumnezeu noroc 
pupici 
Malina si
Danutz (5 aprilie 2004)
alinaxeni spune:
Orice ar fi nu-ti minti copilul,cu toate ca vor veni si alte intrebari legate de asta. Incearca sa-i explici in cuvinte putine.
Cum a mai spus cineva mai sus refati viata, ai sa vezi cit de usor iti va fi. Stiu ca acum ai impresia ca nu poti dar macar incearca
alina