ce sa fac?

Buna!
Numele meu este Bianca, am 24 de ani.
Apelez la voi pentru a va cere sfatul pentru ca am ajuns intr-o situatie care nu imi convine deloc si nu stiu ce sa fac. am nevoie si de sfaturi mature, pentru ca prietenii nu pot fi obiectivi.
Sunt intr-o relatie de aproape 6 ani cu un barbat cu aproape 2 ani mai mare decat mine. Il cunosc din anul 1, de cand am venit la studii, in Bucuresti, mai precis din a doua zi de cand m-am cazat la camin. De atunci am impartit totul: si bune si rele, dar mai multe bune. AS putea spune ca la el am apelat de fiecare data cand am avut vre-o problema, m-a ajutat de fiecare data.
Inceputul, ca in orice relatie, e f frumos, cu declaratii siropoase, plimbari, cadouri si surprize.A tinut destul de mult, in jur de 2 ani, apoi am devenit mai seriosi, preocupati mai mult de realizarile profesionale, desi nu terminase nici unul din noi facultatea.
am avut impreuna multe realizari pe acest plan, de fiecare data el ma motiva, eu fiind mai tanara.
apoi au inceput discutiile, problemele, vroia sa fie el cel mai tare, imi spunea ca doi copaci puternici nu pot creste alaturi, unul trebuie sa cedeze. au inceput astfel primele discutii de despartire si eu nu am putut sa inteleg de ce un barbat nu vrea alaturi o femeie puternica,inteligenta, cu care sa se mandreasca. am luptat pentru relatia noastra si un timp a mers, dupa care au inceput sa apara alte aspecte, legate mai mult de organizarea interna: cine face mancare, cine spala,etc. Desi am obiectat o vreme pentru ca as fi vrut sa facem totul impreuna sau macar sa impartim responsabilitatile, pana la urma am cedat.
Din nou a urmat o perioada frumoasa, bineinteles ca nu facema totul singura, ma mai ajuta din cand in cand, pe plan profesional totul mergea bine, cu exceptia momentelor cand devenea plin de el si de realizarile lui si imi spunea: tu ai putea face asta?
Succesul i se urca atat de mult la cap ca devenea chiar enervant de laudaros si ajungeam sa ne certam.
Dupa ce a terminat facultatea si-a deschis firma lui, a avut din pacate si insuccese dar am fost tot timpul alaturi de el, l-am sprijinit si am incercat cat pot sa il ajut. Acolo unde nu puteam apelam la cunostinte din exterior, pentru diverse sfaturi.
a inceput din nou sa imi spuna ca noi doi nu putem avea o relatie pe termen lung pentru ca nu ne potrivim, ca doar pe TS sau mediu putem supravietui, desi veneam cu argumente puternice si ii demonstram ca nu este adevarat. imi rupea sufletul de fiecare data cu aceste vorbe si izbucneam in plans cateva zile, apoi iar mergea un timp foarte bine.
in prezent ma confrunt cu aceeasi situatie, el fiind director la o firma de IT.
Nu stiu ce sa mai fac. sa mai continui asa sau sa ne despartim de pe acum?
Il iubesc foarte mult, in ciuda acceselor lui de laudarosenie si de ingamfare, peste care as putea sa trec, nu pot sa nu ma gandesc ca totusi a trecut ceva timp de cand imi tot repeta aceste lucruri si ma simt folosita, pt ca ii asigur ajutorul casnic si tot ceea ce are nevoie cand e in ananghie. In ciuda relatiilor care le vad in jurul meu, la noi exista respect si afectiune.Dar oare ma mai pot gandi la o relatie si la o familie si la copii atat timp cat el considera ca noi nu putem fi impreuna, sau nici el nu stie ce vrea si de fiecare data cand urca pe plan profesional ii cresc si asteptarile?
nu stiu ce sa fac.

Va multumesc mult daca ati ajuns pana la sfarsitul acestei lungi povestiri.

mariamunteanu spune:

Bianca, relatia voastra inca merge pt. ca tu lasi mult de la tine. Ai gresit de cand ai cedat si ai acceptat sa-i asiguri menajul, dar nu esti de condamnat pt. ca ai facut-o cu buna intentie.

Prietenul tau e vinovat ca profita de bunavointa ta si ca vrea sa te tina undeva in umbra. Faptul ca te priveste de sus si ca-ti spune ca relatia voastra nu e pe termen lung ma face sa cred ca are in vedere o despartire cand va considera el ca "si-a vazut sacii in car" si nu va mai avea nevoie de tine. Nu e normal, nu e corect si tradeaza egoism si un caracter indoielnic. Nu esti mama lui, esti partenera. De acord ca treburile se impart, dar cu justete nu asa cum e la voi.

Din pacate cunosc genul. Stii ce va face ? Se va realiza profesional si material cu sprijinul tau, timp in care te va privi din ce in ce mai sus si apoi iti va intoarce spatele spunand ca de fapt nu-ti datoreaza nimic si ca tu te-ai folosit de el.

Sfatul meu concret este: cauta-ti de facultate daca nu ai terminat-o si ocupa-te sa-ti gasesti un job bun ca sa te poti realiza. Aceasta e varsta la care pui bazele unei cariere solide, nu mai astepta. NU cred ca vrei sa fii menajera cuiva, nu pt.asta ai invatat si nu pt. asta ai calitatile pe care le ai. Barbati profitori se gasesc pe toate drumurile. Nu te teme ca te va parasi (oricum te pregateste deja pt. asta), viata ta nu depinde de el si nici de altul, ci de tine insati.

Eu mi-am cunoscut sotul la 28 de ani si m-am casatorit la 30 (si nu consider ca a fost tarziu) cand aveam deja o cariera, un apartament, masina si tot ce trebuie. N-as fi realizat toate astea daca mi-as fi petrecut timpul slujind pe unul care nici macar nu apreciaza. Un barbat iubitor, bun si serios nu s-ar comporta ca el, ci te-ar ajuta in tot ce faci. As spune mai multe, dar deja m-am intins si nu vreau sa te plictisesc.

Sper sa-ti rezolvi problema si sa nu aud ca suferi mai tarziu.
Maria

Bianca N spune:

Buna!
Iti multumesc foarte mult, Maria, ai foarte mare dreptate!
Ratiunea imi spune acelasi lucru, dar sentimentele sunt foarte puternice. iti voi urma sfatul si ma voi concentra puternic pe cariera, pentru ca am terminat si facultatea si masterul si am si ceva experienta profesionala din anii facultatii.
din pacate privesc aceasta relatie ca pe un esec al vietii mele si mi-e foarte greu sa accept ca atunci cand il iubesti din tot sufletul pe cel de langa tine si ii dai totul el te poate respinge.
practic mintea mi s-a blocat la acest aspect si nu gasesc argumente.

Iti multumesc inca o data pentru sfatul tau.

aschiutza spune:

Bianca, mama,

eu zic ca nu e respect din partea lui daca tot vine cu pretentii sa ii faci menajul, sa fii ca el, etc.. Voi va cunoasteti de mult si daca el nu te apreciaza de ajuns si dupa atita timp iti tot flutura pe sub nas ca relatia nu e de lunga durata, mai bine lasa-l!

Iar chestia aia cu pomii puternici e mare nerozie. Inseamna ca el va fi gelos pe rezultatele tale, daca vor fii mai bune ca ale lui. Sau ca tu va trebui tot timpul sa cedezi si sa ii lasi lui intietate ca sa nu-i zgirii orgoliul.

Eu as fugi minicnd pamintul, daca un barbat nu ma vrea asa cum sunt. Pentru ca risti sa dea de o femeie care de abia asteapta sa faca doar menajul cuiva si care vrea doar o viatza de familist si nu-i trebuie cariera si se va multzumi sa fie in urma lui si sa ii gidile orgoliul.

Ca din cauza dragostei iti va fii greu sa te desparti, mai ales dupa atitia ani de stat impreuna, e clar. Stai si gindeste-te: vrei sa fie viata ta asa si de aici in colo? Sa te zbati mereu sa nu ii ranesti orgoliul? Sa te zbati sa il tii la tine?

Precis iti vei gasi pe cineva care sa fie MINDRU de ceea ce esti, de cum esti si sa te ajute cu tot sufletul sa te realizezi, egal daca vei ajunge mai departe ca el sau nu!


Impotriva prostiei, zeii insisi lupta in zadar

Ajutati un OM sa traiasca!

http://www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=43117

marcellinna spune:

Vorbe sfinte ai zis Maria!
Bianca imi pare rau ca suferi ...Maria are dreptate.
Omul asta nu o sa te faca fericita.
tu esti o femeie puternica si meriti sa fii apreciata inclusiv pt asta.
N-ai sa suporti o viata sa stai in eclipsa.
Cred ca-ti imaginezi ce s-ar intampla daca la un moment dat s-ar intampla sa urci cateva trepte mai sus decat el.

Pacat ca esti atat de indragostita de el.Scuza-ma ca spun asta,nu o spun cu rautate.
Iti doresc numai bine.

bia spune:

Bianca,nu trebuie sa privesti relatia asta ca fiind esecul vietii tale,dimpotriva,eu cred ca ar trebui sa o consideri o etapa din viata,din care ai avut de invatat mult,o experienta care iti va fi de folos de acum inainte.Unii reusesc din prima,altii mai cauta putin pana gasesc ceea ce li se potriveste,deci nu dispera.Eu zic sa asculti de partea rationala din tine,uneori sentimentele te poarta pe un drum gresit,daca nu ai langa tine un om pe masura.Eu cred,la fel ca si Maria,ca el te pregateste pentru o viitoare despartire,iar la final,va fi absolvit de orice vina,ca doar te-a avertizat din timp,se va spala pe maini,ca sa spun asa.Poate din afara,vei spune ca este usor sa primesti sfaturi de acest gen,dar tocmai ca noi nu suntem implicate afectiv si putem sa vedem si alta latura a acestei relatii.Meriti mai mult,decat un barbat care sa iti tot spuna ca esti pe masura lui doar pe temen scurt,adica s-a folosit de tine,de afectiunea pe care i-ai oferit-o,dar nu esti potrivita pentru viitorul lui.Asta ar fi trebuit sa te puna pe ganduri mai demult,dar cred ca erai prea tanara si dragostea nu te-a lasat sa vezi mai mult.Acum,cred eu,ai inceput sa te maturizezi si sa vezi un pic altfel lucrurile si e bine asa,e bine ca te-ai trezit.Nu poti sa pierzi ani din viata ta,cel mai bine ar fi sa incerci o discutie cu el si sa-i spui ca ai inceput sa-ti pui intrebari in legatura cu el..si cu tine,oare ce va spune?El este sigur de dragostea ta,se bazeaza pe tine ca n-o sa-i intorci spatele,ca nu vei fi in stare sa faci asta,nu tu prima.Hai,ca esti o fata inteligenta si nu te poti lasa mintita in acest mod la nesfarsit.Sa ne mai spui cum decurg lucrurile intre voi,bine?

anangel_lexi spune:

Bianca, in primul rand bun venit pe . Stiu ca e foarte greu sa te desparti de cineva pe care-l iubesti cu tot sufletul, mai ales dupa atata timp. Maria ti-a dat niste sfaturi foarte pertinente, parerea mea. Poti insa sa incerci sa-l testezi. Stati despartiti o perioada de timp, nu-i mai face menajul si toate mofturile si vezi cum reactioneaza. Poate atunci va invata sa te aprecieze si te va ruga sa te intoric la el. Si atunci bine ar fi sa ai curajul sa-i pui in vedere conditiile tale (de ex. menajul se imparte la 2, ce daca are servici? si tu ai treburile tale de rezolvat). Eu cred ca asa as proceda...

I wish I were an angel...

http://photos.yahoo.com/anangel_lexi

mariamunteanu spune:

Bianca, te inteleg ca suferi, am trecut prin asa ceva si cand m-am obisnuit cu gandul ca nu se poate repara nimic, eram cu 10 kg mai slaba (in 2 luni), plansa pana cand nu mai aveam lacrimi si credeam ca viata mea e sfarsita. De fapt a fost norocul meu ca s-a terminat atunci si nu mai tarziu. Si mai regret ceva: ca nu i-am tras un sut in fund, scuza-mi expresia. Cel mai bun lucru a fost ca si-a aratat arama inainte sa ne casatorim. Astfel am putut sa raman libera pt. cel care imi este cu adevarat pereche si, chiar daca finalul n-ar fi fost atat de fericit, era mai bine singura decat folosita si umilita.

Revenind la problema ta, iti voi da un argument clar: cum te poti gandi la familie si copii cu el, cand el iti spune clar ca relatia voastra e pe termen scurt ? Inseamna ca el nici macar nu te vrea de sotie. Adica vrea femeie si menajera gratis "pe termen scurt sau mediu". Scuza-mi duritatea, dar e adevarul pur.

El vrea sa avanseze, sa castige bani, iar tu sa te neglijezi si sa ajungi cu un serviciu de nimic, pe un salariu de nimic, sa fii nevoita sa depinzi de el nu numai afectiv, dar si financiar, iar el sa te trateze cu dispret, sa-ti numere banii si sa considere ca mare favoare ti-a facut. Au mai fost fete care si-au spus oful pe acest forum, fiind casatorite si avand copii cu oameni ca acesta si povestile lor erau atat de triste !

Decat sa suferi mai tarziu si sa-ti fi pierdut ani din viata fara rost (deja sunt cativa ani de cand esti in aceasta relatie), mai bine ia atitudine acum. Aceasta relatie NU ESTE UN ESEC al vietii tale, este o piatra de incercare peste care iti trebuie luciditate si tarie ca sa treci. Poate fi o sursa de invataminte si un reper daca iei fraiele sau poate deveni un esec daca te lasi calcata in picioare.

Cum au spus si fetele, povestea cu cei doi "copaci puternici care nu pot creste alaturi" e un praf in ochi de nu se poate. Si stai asa ca-ti mai pregateste si alte figuri daca deja a inceput cu asa ceva. Ma enervez cand ma gandesc ! Crezi ca intre voi exista respect si afectiune ? Din partea ta da, dar ia sa nu-i convina ceva si sa vezi ce-i trece afectiunea. Si unde e respectul lui, ca n-am sesizat decat ingamfarea si "superioritatea". O fi avand si calitati ca doar nu degeaba il iubesti, dar ...

Te rog sa te respecti si sa te preocupi de viata si cariera ta !

Maria

Rufus spune:

Ar fi momentul sa o mai rariti; evident ca nu-i mai convine, dar este destul de comod ca sa se lipseasca (deocamdata) de tine; mai exista si posibilitatea sa fie furat de succese si sa nu bage de seama ce face cu restul lumii (sunteti asa de tineri!).
Nu zic sa renunti, dar ia si varianta asta in calcul. Si pune-ti si tu sacii in caruta.

http://community.webshots.com/user/tora97

dara spune:

Bianca, draga mea, cu cat lasi mai mult de la tine cu atat vei fi calcata mai mult in picioare! Nu te lasa cu nici un chip!
In relatia mea cu sotul meu a fost la inceput oarecum invers decat la voi, in sensul ca eu am fost cea care facea o gramada de figuri si fite si mi se parea ca sunt prea buna pentru el. Si-i spuneam mereu ca relatia noastra nu v-a fi de durata. Daca nu-mi ajuta Dumnezeu sa-mi deschid ochii cine stie ce-ar fi fost cu mine acum si peste ciine as fi dat. Suntem si noi de 7 ani impreuna. Aveam impresia ca el e invidios la un moment dat ca castig mai bine decat el. Bine, s-a intamplat sa merg pe instinctul meu cand el ma indemna sa renunt la un loc de munca bine platit pentru un altul mai putin solicitant... Dar astea sunt detalii.
Cand, in situatii limita, mi-a fost cu totul alaturi, cand am vazut ca eu, pur si simplu eu insemn pentru el foarte mult, ca pot fi eu pur si simplu cu el... Am realizat ca il iubesc si poate e el prea bun pentru mine!
Sunt de acord cu rufus-mai rariti-o, pune-l la incercare, dai ocazia sa te vada in alta lumina, sa te pretuiasca.
Daca te lasi calcata in picioare si cedezi mereu... N-o sa ajungi prea departe si o sa suferi cumplit. Pentru ca, prin simplul fapt ca iti dai seama de tot ce se intampla, demonstrezi ca esti o fata desteapta si nu floricica din umbra copacului puternic!
Curaj, pupici!

Dana si Daria
Dara si Darisor
http://photos.yahoo.com/dana_birtas

buli spune:

Bianca, normal este ca un barbat sa fie bucuros si mindru ca are alaturi o femeie frumoasa, desteapta si puternica. asta ar insemna ca si el este la fel.
in cazul acesta, propunerea mea este sa-ti vezi de viata ta, sa-ti gasesti o slujba buna, s-o mai raresti cu menajul si bucataria (exista riscul sa te ceara de sotie doar fiindca ii faci viata usoara), sa-l pui un pic si pe el la treaba, sa plingi mai putin, sa fii mai demna, sa te regasesti poate.
daca e si el inteligent si puternic va aprecia aceste lucruri, chiar daca la inceput va fi contrariat. daca nu, poate e cazul sa consideri relatia ca pe experienta de viata si sa te bucuri ca, in mare masura, a fost una placuta.
esti foarte tinara si ai sansa sa fii fericita.

Anca si Matei (1 ianuarie 2004)
gasca MAO
know your mind, love your body