Copil cu personalitate

Raspunsuri - Pagina 2

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Kariris spune:


Sunt de acord cu tot ce au spus fetele de mai sus, mai putin cu gradinita Waldorf ( pe care o consider inutila total in dezvoltarea copilului - eu cred ca ori il lasi in curtea ta cu o bona sa faca ce vrea copilul ori il dai la Waldorf e acelasi lucru, parerea mea! Si mai stiu ca acei copii care urmeaza gradi Waldorf, nu se integreaza bine la scoala, unde nu mai fac chiar ce vor ei, nu dau rezultate asa bune, pentru ca ei au de recuperat. Consider ca inclinatiile native ale copilului spre anumite activitati nu trebuiesc stimulate de la varsta de gradi, ci dupa ce copilul a acumulat un minim de instruire obligatorie pentru a face fata sistemului de invatamant actual. Iar la Waldorf primeaza vointa si inclinatiile copilului spre anumite activitati.)
Cat despre faptul ca "Anna are totusi o problema" iarasi nu pot fi de acord. Revin la parerea mea ca educatoarea are o problema pentru ca nu a remarcat-o pe Anna si nu stie sa foloseasca constructiv personalitatea Annei. Nu vreau sa spun mai multe pentru ca oricum cred ca Jeff nu se va duce la gradi sa-i spuna educatoarei cum sa se organizeze cu Anna. Oricum un copil ca Anna poate usura foarte mult munca educatoarei la grupa, poate deveni liderul grupei (eu le spuneam copiilor de genul acesta: "daca ies eu 5 minute din clasa tu ramai sef in locul meu" - nici nu stiti cu cata responsabilitate isi asumau rolul, cat de utili si importanti se simteu si cat de mult isi doreau sa-i ajute pe ceilalti mai timizi, mai introvertiti sa progresese; simteau ca fac echipa cu mine; iar ceilalti nu se simteau marginalizati pentru ca atentie primeau toti la fel din partea mea, iar copiilor le place chiar, organizarea).
Ma rog... nu stiu ce am de scriu atat de mult ...si cam aceleasi lucruri. Poate pentru ca mi-e dor de acei 10 ani...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns carmenp spune:

Hmmm, Melania, nu te supara pe mine dar in ciuda tuturor firelor de par albe care mi le-a scos, nu as afirma depre copilul meu in veci ca e un copil rau, desi, descrierea se potriveste 90%. Poti folosi o mie de sinonime: obraznic, energic, si, de ce nu, belit? Pupici!

Carmen,Ilinca&Ionut
tzucureii mei

Toti pentru unul!...Iata-ma-s !

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Jeff spune:

Lachine mii de din partea mea, eu nu am fost suparata pe tine niciodata iubita, eram contrariata de discutie si mai ales de un misogin !
Iti multumesc tare mult pentru tot, ai fost super!
Hai sa-ti mai zic ce a facut Anna ieri la gradi: dupa ce ca nu a fost atenta la "lectii", i-a deranjat pe toti ceilalti copii la masa: a bagat mainile in canitele lor, in farfurii, era sa verse supa pe ea. Educatoarea e foarte suparata.
Imi da senzatia ca am cel mai rau si prost educat copil.
Imi vine sa-mi iau campii cateodata. Dar nu o mai pedepsesc, aveti dreptate, e personalitatea ei, si are personalitate...mama mama !!!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Donia spune:

Jeff, iti raspund pentru ca am si eu o fetita de aproape 4 ani (mai are o luna pana atunci).
Tu chiar nu trebuie sa te simti vinovata pentru purtarea fetitei la gradinita. Si nici ea nu e de vina, din moment ce acasa toate merg struna, adica tu o educi, iar ea reactioneaza pozitiv. Educatoarea nu iti poate reprosa tie nimic, iar tu ar trebui sa o opresti de cate ori iti povesteste despre trasnaile Annei. Da, desigur ca te intereseaza cum se poarta fetita ta acolo, dar nu iti mai deschide urechea pentru povestile de rebeliune. In loc sa te faca ea sa te simti vinovata, revolta-te si da-i de inteles ca tu stii sigur ca ai un copil minunat. Tine-i partea Annei, nu educatoarei. Da-o incolo de treaba, o persoana educata pentru a educa la randul ei copii ar trebui sa stie sa modeleze un copil. Ce poti face tu (absenta fiind) atunci cand Anna isi baga mainile in canitele altora?
Si baga-i si sotului tau in cap ca aveti un copil bun. Daca voi nu trambitati asta, atunci cine? Ar fi mare pacat ca Anna sa simta ca voi va coalizati cu restul lumii impotriva ei, cand de fapt ar trebui sa muriti cu educatoarea de gat pentru a va sustine copilul.
Pe Anna ai incercat sa o descosi? Oare ai reusi sa faci un joc de rol cu ea, sa fii tu copilul si ea educatoarea? Poate ti-ai da seama de anumite comportamente ale educatoarei si ai vedea situatia si din pucntul de vedere al Annei.

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii (L. Blaga)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Miruna Enescu spune:

Melania, ascult-o pe Lachione si NU le asculta pe educatoare.
O colega de-a mea avea exact, dar exact aceeasi problema ca si tine. Si pana la urma a vorbit cu o doamna psiholog, care a stat cu fetita si acasa, si la gradi, si in parc, a vorbit cu ea, a vorbit cu toata familia si la sfarsit i-a spus exact ce ti-a spus si Lachione: copilul e perfect in regula, schimba educatoarea! I-a mai spus ca este TOTAL in neregula ca educatoarea sa se planga parintelui de faptul ca ea (educatoarea) este incompetenta si nu stie sa il tina in frau pe copil. Si ca ea, ca parinte, trebuie sa fie DE PARTEA COPILULUI si nu sa o pedepseasca, pentru ca tot ce va rezolva va fi ca fetita se va indeparta de ea. A sfatuit-o ca (daca nu vrea sa schimbe grupa sau gradinita) sa o intrerupa pe educatoare cand se plange de copil, sau sa se faca ca nu o aude; in schimb sa pandeasca de cate ori face ceva bun (un desen frumos, sau mananca tot sau e draguta cu copiii sau altceva), sa observe si sa o laude pentru asta.
Si stii ceva? Fetita chiar s-a linistit si este mult mai cooperanta. Nu-l lasa pe sotul tau sa te convinga ca e prea rasfatata. Chiar daca ar fi, nu aceasta este explicatia aici.

Lachione, chiar esti facuta sa lucrezi cu copiii. Mie mi-ar placea la nebunie sa fii educatoarea copiilor mei.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Kariris spune:

Da... sunt facuta sa lucrez cu copii.. dupa un liceu veterinar, am constatat ca vreau sa lucrez cu copiii, am fost educatoare suplinitoare toti cei 10 ani, pentru ca nu aveam liceu pedagogic si dadeam in fiecare an examen sa obtin o suplinire si mereu il luam cu nota maxima, mancam in fiecare vara psihopedagogia pe paine! Ca apoi...sa fac Dreptul si sa schimb total macazul! Iubesc universul copiilor ii inteleg foarte bine, pentru ca eu am avut o copilarie stirbita si cred ca ii pot intelege mai usor decat altii. Eu mi-am trait copilaria in acei 10 ani.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns karmen spune:

Melania,
din ce mi-ai povestit nu pare a fi ceva in neregula cu fetita ta. Poate la gradinita e ceva in neregula care o desorganizeaza (poate fi stilul neadecvat de educare, metode neadecvate de corectie, influente negative ale altor copii, etc). Cert este ca si temperamantul ei, mai instabil si impulsiv joaca un rol important. Totul este ca adultii sa reusesasca sa tina in frau un astfel de temperament, poate educatoarele nu sunt tocmai experimentate la acest capitol.
Cred ca pe viitor nu e cazul sa-ti faci griji inca, pana la scoala copilul se va mai maturiza, va fi capabil sa se stapaneasca mai bine, va vedea ca nu e de joaca cu lectiile, se va simti responsabila pentru ceea ce face. Si nu in ultimul rand, poate va avea o invatatoare/invatator care sa reuseasca sa o mobilizeze mai bine.
Cu bine.

Carmen Ghilescu

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Jeff spune:

Multumesc mult de raspunsuri !
Ce am de facut ? sa discut voalat cu educatoarele despre ce am discutat noi aici ?
Daca fac mai rau ?
Deja am discutat pe departe cu una dintre ele ca poate copilul se simte frustrat, ca alti copii mai mici, mai plangaciosi sunt mai resfatati la gradi si mi-a raspuns ca s-a gandit si la asta !
Bun daca s-a gandit de ce nu ia masuri ? ma rog, asta e !
Multumesc de sfaturi.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Kariris spune:

Jeff, dar copilul asimileaza ce face la gradi? iti spune ce au facut in fiecare zi? Vine acasa cu ceva cunostinte in plus de la gradi? O vezi vreodata entuziasmata de genul: "uite ce am invatat eu azi..."
Daca da, nu te mai enerva draga..... las-o in pace sa-i faca creierii pane educatoarei, daca nu o poate stapani si cu asta basta!!!
Eu la varsta ei eram foarte cumintitica, saraca de mine, supusa, docila, chiar introvertita, eram un copil care nu vroia niciodata nimic...Dar asta pentru ca nu am trait intr-un mediu familial normal, ci mai degraba intr-unul "institutionalizat" oarecum.
Ei dupa ce am inceput sa stau cu mama,...tot cuminte am fost primii ani de scoala...dupa care nu imi aduc aminte vreun trimestru sa nu fi avut nota scazuta la purtare. Si asta in conditiile in care mama mea era profesoara si sa stii ca s-a chinuit sa ma educe cat mai bine...doar ca efectele au inceput sa se vada doar dupa vreo 18 ani... Asta e! De aia n-am avut nici o corijenta, mi-am luat toate examenele cu nota mare si am invatat intotdeauna bine. La purtare stateam eu mai prost. Si uite ca sunt perfect normala (cel putin asa cred eu) si dupa varsta de 20 de ani mama a avut doar multumiri de la mine! Asa ca... eu zic sa stai linistita, pentru ca exact cum spunea cineva mai sus, prin educatie nu putem schimba si personalitatea copilului. Ea va razbate intotdeauna.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Nora spune:

Am citit cu mare atentie tot ce s-a scris la subiectul asta... pentru ca Andrei (6 ani in 5 zile!) seamana in cateva privinte cu Anna. Mi se plang educatoarele lui ca "n-are stare". In timp ce se citeste o poveste incepe sa dea din picioare, nu poate sa mearga direct dintr-un loc in altul, trebuie sa sara, sa se caterere, sa faca diverse giumbuslucuri pana ajunge acolo unde i s-a zis, face pe clovnul ca sa-si distreze colegii, samd.

Face de multe ori si acasa asa. Ce explicatii am gasit eu:
-nu are suficienta rabdare
-vrea sa se faca remarcat si apreciat de catre colegi. Asta poate veni din faptul ca e strain, ca a trebuit sa faca eforturi sa invete franceza si ca-si doreste sa fie ca ceilalti, belgieni get-beget
-la scoala sunt prea multi in clasa (50 la 3 profesori)

Am citit, am vorbit cu diverse persoane cu experienta in invatamant. Mai toata lumea mi-a spus la fel ca voi, Karmen, Lachione si restul fetelor.

Dar... as vrea mai mult decat atat. Pentru ca eu chiar cred ca e si vina lui. Nu o face constient, e vorba de caracterul lui... Dar cum pot eu sa-l ajut? Maine ma duc sa-l inscriu la fotbal, un joc de echipa poate fi o solutie. Si sportul, in general...

Jeff, am scris toate acestea gandindu-ma si la Andrei al meu si la Anna ta. Sper sa gasim impreuna solutii!

Sa vedeti ce "bine" mi-a picat discutia de ieri cu Genevieve (profa' lui): "ne-a deranjat tot timpul, noroc c-am fost cu clasa la gimnastica si am mai "scapat" de el, ocupat fiind sa se catere/alerge/..."

Nora,AndreiMihai-20.04.1999&VictorAlexandru-12.07.2001

Mergi la inceput