ce ma fac cu fetita mea ?

Sunt tare suparata ca am ajuns in punctul in care nu mai reusesc sa ma inteleg cu fetita mea : are 3,6 ani, merge la gradi de la 3 ani ( mediu super-familiar, mama mea lucreaza acolo si e vedeta lor), e un copil sociabil si destept.Cat a fost micuta nu ne-a facut probleme absolut deloc, nu plangea, manca binisor, toate le-a facut la timpul lor, a fost o placere cu ea pana la 2 ani .Dar de la 2 ani s-a obraznicit, cu momente de tipete daca nu faceam cum voia ea, dar avea o scuza ca era mica .
Insa de la 3 ani, s-a inrautatit starea ei, cel putin de la anul nou ( a stat la socrii mei 2 saptamani si au rasfatat-o enorm )nu ne mai intelegem cu ea . Din nimic incepe sa planga isteric, se tavaleste pe jos si urla sa facem cum vrea ea . Mai recent a inceput ca si noaptea sa se trezeasca plangand, tipa si se zvarcoleste in continuu, parca ar face o criza de isterie .Nu accepta sa doarma invelita , sta fara sosete ( parca mi-ar zice : Fara constrangeri ! ). Va rog sa ma credeti ca nu-mi vine nici mie sa cred ce se intampla, avem o familie normala, un climat cald, toti ne implicam in cresterea ei, ne impacam bine toti 3 .
Eu intr-adevar sunt un pic mai nervoasa dar fac eforturi sa ma controlez, am incercat cu vorba buna sa o potolim, cu amenintari, pedepse, mici palmutze dar pare ca nu-i pasa de nimic .
Chiar am observat de mult la ea ca nu-i este frica de absolut nimic, ca sa zic asa, nu o pot santaja cu nimic...
Ma sperie ca nu e maleabila, stiu ce greu e sa lucrezi cu copii incapatanati, ce mult pierd in viata...
As vrea sa invat sa-i stavilesc crizele astea, sa fie si ea un copil mai ascultator !
Ma gandesc sa merg cu ea la un psiholog pediatru, poate nu mai stiu eu cum sa-mi abordez copilul sau poate are ceva probleme si astea ar fi semnele...mi-e si groaza de asa ceva dar nu mai stiu ce sa fac .
Ati patit asa ceva, ce ma sfatuiti ?

Scarlet O'Hara : Si maine mai este o zi !
Laura si shoricutzu' Otilia

Karina spune:

Si noi avem ceva probleme cu Bogdan (2 ani si 3 luni), dar nu asa mari. E si el rasfatat de socrii si dupa ce sta cu ei, in ziua respectiva nu prea ne intelegem cu el. Dar am gasit o metoda de a-l ai tempera: il pedepsim sa stea pe canapea si numai vorbim cu el. Cel putin chestia cu vorbitul, este o nenorocire pt. el. Daca incepe cu tipete, urlete, tropait din picioare ca vrea sa-i faci pe plac, nu-i zic nu, dar nu-l bag in seama si incerc sa-i distrag atentia cu altceva.
Nu stiu daca va functiona si la tine, dar poti sa incerci. Si inca ceva: sa aveti o discutie serioasa cu socrii, sa le explicati ca rasfatul lor numai bine nu face, etc., sa le spuneti ca e spre binele fetitei sa n-o mai rasfete asa de tare. N-o sa obtineti un rezultat surprinzatot, dar macar un pic au sa se schimbe si ei - cel putin la noi asa a fost.
Succes si sa ne spui daca ai reusit ceva si cum !



Karina + Bogdanel

www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=41659" target="_blank">Ajutati-l pe Mihaita !

ruscus spune:

este pe m6(canal tv frantuzesc) o emisunie foarte buna cu astfel de cazuri, cand copii nu mai asculta de parinti si fac ce vor ei, in astfel de famili vine un pediatru si ii urmareste 2 zile dupa care stabileste niste regului, in functie de ficare caz in parte, parinti trebuie sa fie foarte atenti cand au spus ceva sa nu cedeze, iar daca copilul nu asculta trebuie sa il pedepseasca, de ex sa mearga in camera lui, parinti nu trebuie sa se contrazica in fata copilului, iar daca unul din parint l-a certat pe copli, celalalt parinte nu trebuie sa ii i-a apararea
coplul trebuie sa stie ca sunt regului de respectat
urmarind aceasta emisiune, m-am dat seama cate greseli am facut si eu
acea persoana face adevarate minuni cu copii problema, doar prin rabdare si prin faptul atunci cand spune ceva nu cedeaza,
un copil trebuie sa stie care sunt limitele
cea mai grea meserie e a fi parinte
numai bine

liniste creste

florina,mama lui thierry si in asteptarea altei minuni.

Nora spune:

quote:

---

Initial creeata de laurajr

... merge la gradi de la 3 ani ( mediu super-familiar, mama mea lucreaza acolo si e vedeta lor...
Laura si shoricutzu' Otilia

---

N-ar fi mai bine sa nu fie asa de super-familiar mediul de la gradinita? Toti copiii sunt vedetele familiei, pentru parinti, bunici, unchi, matusi, etc, etc, e destul de normal asta.
Dar daca si la gradinita/scoala sunt vedete... ma gandesc si eu... poate asta-i face mai naravasi, mai greu de stapanit. Ajung sa se creada mai altfel decat ceilalti copii.

O solutie ar fi sa aiba un fratior/o surioara, sa invete sa imparta totul...

Sau poate asa e firea ei, pur si simplu, si cu timpul se va mai schimba.

Succes si rabdare!

Nora, mamica lui Andrei-Mihai(20aprilie 1999) si a lui Victor-Alexandru(12 iulie 2001)
poze si poze noi din decembrie 2004

laurajr spune:

Fetelor, multumesc pt sfaturi, dar la noi e o situatie mai speciala : in cateva luni emigram in Canada si toti simt nevoia sa-i faca fetei toate mofturile ca " cine stie cand o mai vedem ! " .
Soacra mea e de parere ca, copilul nu trebuie sa planga sub nici o forma si o ia cu vorba buna si-i face de fapt toate hachitele, mama mea cand se gandeste ca-i pleaca sufletul asa departe o mai rasfata si ea si noi parintii suportam stricaciunile ca sa zic asa !
Avem in plan un al doilea bb si asta cat mai curand, poate asa Ioana isi va da seama ca nu e buricul pamantului si se va mai cuminti .
Si ca sa nu zic ca trece prin faza aia in care tati e soarele de pe cer iar mama nimic, imi spune ca nu ma iubeste, sa plec sa o las cu tati...si eu stau cel mai mult cu ea, o iau de la gradi, iesim la plimbare, ne jucam, vorbim...mi se rupe inima dar stiu ce este, am citit, e complexul Oedip .Deci imi trebuie si mie un baietel ca sa ma iubeasca si pe mine copilul !!!

Scarlet O'Hara : Si maine mai este o zi !
Laura si shoricutzu' Otilia

slakje spune:

buna, aici este la TV un program foarte interesant, despre cum sa te porti cu un copil care nu asculta, care face crize si e obraznic.
este o tipa care sta la familia respectiva(care nu mai face fatza) , foarte faina(probabil ca e specializata pe psihologia copilului) si in cateva saptamani ii da pe brazda(si pe parinti, fiindca se pare ca tot de la parinte saracul se trage :))), sau de la cine sta cu copil).
din emisiunea asta am invatzat si eu chestii foarte interesante care o sa le aplic si eu cu proprii mei copii daca va fii cazul, si mi=-am amintit ca mama mea facea la fel.
in primul rand am invatzat ca atunci cand ii spui ceva copilului nu trebuie niciodata sa-ti pierzi firea, sa strigi, sau sa te vada nervoasa.
daca nu asculta trebuie sa-i spui fara sa te vada nervoasa(nu striga, sau acum e ora de culcare, sau etc) pe un tot neutru, foarte categoric, si in tot acest timp sa pastrezi contact vizual cu copilul.deci il cuprinzi cu mainile, te uiti in ochii lui si ii spui : NU! Nu mai plange, sau Acum e ora de culcare, etc.Neutru, foarte categoric si cu contact vizual.
Daca nu asculta e absolut exclus orice palma, sau strigat, sau nervi.Tipa asta procedeaza in felul urmator: alege un scaun pe care-l aseaza in hol(undeva unde copilul trebuie sa stea pe scaun singur, deci nu in living, sau bucatarie unde sta familia) ca un scaun de pedeapsa.
Daca copilul intrece masura e pedepsit trimitandu-l pe scaunul de pedeapsa cateva minute.daca nu sta incepe perioade de x minute din momentul in care copilul s-a ridicat de pe scaun si a inceput sa planga, strige, etc.
emisiunea e foarte interesanta si educativa, tipa are intr-adevar rezultate uimitoare cu copiii.
fara strigat, fara palmute, doar ton neutru categoric si contact vizula(copilul simte, stie intuieste cand nu mai e de gluma) , copilasul cica trebuie sa stie cine e "sefu" , :)), adica nu el face regulile.

foarte foarte interesant, si sotul meu urmareste de fiecare data aceasta emisiune, e foarte educativa pt parinti.

simsimona spune:

Eu am participat la un curs "Educatia copilului in familie", care a sintetizat toate ideile pe care eu le-am retinut din diverse articole citite despre acest subiect. Pe scurt, ideile sunt urmatoarele:
1. copiii trebuie laudati de cate ori fac o fapta buna, chiar si pentru lucruri pe care noi le consideram marunte (strange jucariile, uda o floare etc)
2. trebuie stabilite cateva reguli in casa si respectate in acelasi timp
3. ignorarea sau izolarea copilului in cazul iesirilor temperamentale ale lui
4. promisiuni facute copilului (de ex: mergem la plimbare impreuna dupa ce iti strangi jucariile)

Cazul de mai sus cu scaunelul in hol reprezinta "izolarea copilului". Problema este ce facem daca asezam copilul pe scaun pe hol drept pedeapsa, iar el se ridica si pleaca si isi continua activitatea pentru care a fost pedepsit? Am pus aceasta intrebare la curs si nu a stiut nimeni sa-mi raspunda...

Simona

Loma spune:

Laurajr

Daca ea face crize si plange inseamna ca vrea sa obtina ceva, tu trebuie sa fii ferma, sa-i inoculezi ideea ca sunt niste reguli ce trebuiesc respectate, chiar daca e un copil.

Eu zic sa te impui in fata parintilor sa nu o mai rasfete, am vazut ca intentionezi sa vii in Canada, noi nu avem copii inca, dar ne dorim.
Insa in Canada nu ai voie sa-ti bati copilul. Daca ea plange si aud vecinii, acestia pot chema politia pentru ca ei isi imagineaza ca-ti "schingiuesti" copilul, si nu e gluma, puteti avea surpize cu asta, avem cunostinte care au patit-o, nu conteaza din ce motiv plange, chiar daca tu nu o bati si ea plange ca vrea ceva pentru ca asa a fost invatata.
Copii aici sunt educati de f. mici la daycare si la scoala sa spuna daca acasa li se aplica niste masuri "coretionale" - ma refer la palmute la fund.
Ce vreau sa spun este ca trebuie sa va inteleaga din vorbe, daca nu merge, metoda pedepselor e buna, chiar daca te doare,

Loma


Smerenia este regina virtutilor.

slakje spune:

quote:

---

Originally posted by simsimona

Eu am participat la un curs "Educatia copilului in familie", care a sintetizat toate ideile pe care eu le-am retinut din diverse articole citite despre acest subiect. Pe scurt, ideile sunt urmatoarele:
1. copiii trebuie laudati de cate ori fac o fapta buna, chiar si pentru lucruri pe care noi le consideram marunte (strange jucariile, uda o floare etc)
2. trebuie stabilite cateva reguli in casa si respectate in acelasi timp
3. ignorarea sau izolarea copilului in cazul iesirilor temperamentale ale lui
4. promisiuni facute copilului (de ex: mergem la plimbare impreuna dupa ce iti strangi jucariile)

Cazul de mai sus cu scaunelul in hol reprezinta "izolarea copilului". Problema este ce facem daca asezam copilul pe scaun pe hol drept pedeapsa, iar el se ridica si pleaca si isi continua activitatea pentru care a fost pedepsit? Am pus aceasta intrebare la curs si nu a stiut nimeni sa-mi raspunda...

Simona

---

simona, tipa asta(care se ocupa de copii) daca copilul se scoala de pe scaun si pleaca atunci il duce inapoi , si sa zicem ca perioada de pedeapsa e de 10 min, daca copilul dupa 4 , 5 minute se scoala de pe scaun si pleaca, atunci pedeapsa incepe din nou de la 0. din cate am vazut copiii nu asculta, fac crize, etc, dar dupa cateva corectii de acestea se potolesc ca mieluseii :)))

arboria spune:

Am incercat sa ma tin departe de subiectul acesta, dar nu pot!

Mi se face rau cand citesc ce metode "stiintifice" sunt abordate pentru a dresa un copil.
Era vorba in postul initial de un copil de numai 3 ani si jumatate, ce Dumnezeu! ...in plin complex al Electrei (Oedip se numeste la baietei), care va schimba in curand mediul familiar cu unul necunoscut si caruia i se cere cam mult, dupa parerea mea.
Laura, nu ai exemplificat in ce fel isi rasfata bunicii nepoata.
Si sa spui ca de la 2 ani s-a obraznicit! Dar asta este varsta lui NU, este varsta cand isi da seama ca are vointa proprie, ca nu este o prelungire a mamei.
Chiar nu se poate anticipa o "criza de isterie", cum o numesti tu?
Parca ar fi un razboi al vointelor in casa voastra.
E chiar atat de grav ca nu vrea sa doarma invelita? Nici copilul meu nu a dormit invelit, nici acum, la 7 ani nu o face. Prefer sa ii pun 2 pijamale, una peste alta si sa scap de grija dezvelitului.
Poate ca nu este o idee rea sa stati de vorba cu un psiholog. Cu cat mai repede (acum, cat este copilul mic), cu atat mai bine.
Succes!

PS. Educatie prin iubire, nu prin constrangere.

Julia

slakje spune:

arboria, eu inteleg ce zici tu, poate ca ai dreptate, nu stiu, eu spun numai ce vad la tv , este o emisiune facuta, cu un psiholog care merge in casele oamenilor care au copii mici cu probleme de astea, si locuieste la ei o perioada si arata chiar copii de 3, 4 anisori care moamaaaaaaa, dar rai mai sunt.

stai sa o vezi pe vara-mea, copil alintat si pupat in fund, la 3 ani spargea televizorul si lovea si scuipa pe taica-sau, asa ceva parca nu ai vazut, facea niste istericale si crize pana obtinea ce vroia...deci exista sa stii copii foarte greu de potolit.
si educatie prin iubire nu prin constrangere, da inteleg, dar toata viatza la urma urmei suntem supusi constrangerilor, nu facem numai ce vrem, copii trebuie sa invete asta de mici.chiar sa se supuna constrangerilor si sa le respecte.parerea mea...