Dambovita??

Dambovita?? | Autor: motanik

Link direct la acest mesaj

Eu sunt din DB si vad ca sunt subiecte impartite pe judete...ar fi fain daca as gasi dambovitence de-ale mele ca stiu ca lumea e mica....deci?

--------------------

Andra
Nunta noastra Noi
Ziua Andreei
Intre romani

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns frunzaverde2 spune:

motanik,

a mai fost abordat subiectul "dimbovitza" de cel putin doua ori : prin primavara 2004 si apoi pe la inceputul verii... fara prea mare succes.

se pare ca nu prea sint amatori

(eu sint din Iasi - si de citiva ani in Franta !- dar familia din partea tatalui meu e din Dimbovitza. Am fost acolo vara trecuta : Moreni, Valea Lunga, Pucioasa... natura e superba)

------------------------
If you want to win you have to learn to be a master of the game.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns motanik spune:

quote:
Originally posted by mihiasiro

motanik,

a mai fost abordat subiectul "dimbovitza" de cel putin doua ori : prin primavara 2004 si apoi pe la inceputul verii... fara prea mare succes.

se pare ca nu prea sint amatori

(eu sint din Iasi - si de citiva ani in Franta !- dar familia din partea tatalui meu e din Dimbovitza. Am fost acolo vara trecuta : Moreni, Valea Lunga, Pucioasa... natura e superba)

------------------------
If you want to win you have to learn to be a master of the game.



mihiasiro, multumesc pt raspuns. Nu m-am uitat in arhiva, sper sa dau si de cativa damboviteni totusi, poate am mai mult succes eu...

Eu sunt chiar din Pucioasa si am rude in valea Lunga...Uite cineva stie zona...Intr-adevar e frumos acolo, e o zona curata si linistita.

--------------------

Andra
Nunta noastra Noi
Ziua Andreei
Intre romani

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns anaemi spune:

eu sunt damboviteanca
uite ca nu esti singurica asa cum nu sunt nici eu... si tare ma bucur (eu sunt din Titu, dc. ai auzit)
Pupicei

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns motanik spune:

Anaemi...pey ce damboviteanca as fi daca nu as cunoaste Titu??

Intr-un timp aveam si o prietena acolo, de fapt langa Titu, in Braniste...Andreea Stoica. Acum am auzit ca ar fi prin Franta.

O buna prietena de-a mea si fost colega de facultate care e din Pucioasa e profa in Titu la un grup scolar, parca.

--------------------

Andra
Nunta noastra Noi
Ziua Andreei
Intre romani

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns anaemi spune:

daca ai stii tu ce tare ma bucur!

...si in Titu este intr-adevar un grup scolar.Ii zice Goga Ionescu.Cum o cheama pe prietena ta?


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns motanik spune:

Anaemi...

Pe prietena mea o cheama Corina Dumitra, din septembrie preda acolo. E o tipa micuta de inaltime.

--------------------

Andra
Nunta noastra Noi
Ziua Andreei
Intre romani

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns orchid spune:

Vin si eu in grupul vostru. Sunt din Targoviste si plecata de muuult timp.
Articolul de mai jos l-am pe internet si mi-a rascolit amintiri duioase...





Târgoviste, mon amour

Era o dimineată de primăvară iar noi eram atât de tineri încât la început nu-l întelegeam. Îl invitase diriginta sau poate proful de istorie (care pe atunci era foarte rosu, dar între timp s-a colorat crestin-democrat) si era evident că bătrânul făcea eforturi să nu piardă contactul cu demna realitate. Se împlineau patruzeci de ani de la finele celui de-al doilea război mondial si bătrânul la costum si cravată pe care-l scoseseră din trecutul istoric al unitătii motorizate Târgoviste ne vorbea acum, în laboratorul de biologie de la Liceul Ienăchită Văcărescu. Evoca Târgovistea de altădată. Un oras unde nu se întâmpla nimic si în care cel mai mare eveniment al fiecărei zile era sosirea trenului de la Bucuresti, aducând ziarele. Cea mai mare distractie era o cofetărie din centrul vechi, unde eclerurile si sarailiile combăteau căldura amiezei si unde puteai să bei bragă.

Trecutul despre care vorbea el ne-a redus la tăcere. Ascultam înmărmuriti si ni se părea seducător. Majoritatea locuiam în apartamente bizare, construite repede, foarte repede, în care tevile plesneau în ziduri ca la concurs, iar iarna te trăznea un frig care nu-ti mai iesea din oase. Nu voi uita iarna '81-'82 pe care am făcut-o în blocurile H de lângă Mitropolie, în plin centru de oras, si unde zidurile suflau vânt. Mă îndoiesc ca până-n ziua de azi situatia s-a schimbat, pentru cine va fi stând acolo.

Aveam un prieten care locuia în blocul H1, la etajul 4. Blocul turn fusese conceput cu o scară în spirală si fără nici o fereastră către lumina naturală. Înalt până la cer, niciodată nu i-a mers liftul. În cazul în care americanii ar fi atacat aerian orasul, se presupunea că pe acest bloc s-ar amplasa o mitralieră. Nu-mi amintesc nici un singur caz când becurile de pe casa scărilor să fi functionat: locul era căzut în beznă vesnică. Părea o noapte de Pasti perpetuă, căci locatarii (multi, săracii), înarmati cu lumânări, lanterne, brichete, chibrituri, păreau figurantii spectrali ai videoclipului Barcelona.

Sâmbăta la prânz, cu ochii umezi, de vitei îndrăgostiti, ieseam să ne plimbăm pe Străduta linistită, undeva spre Liceul Grigore Alexandrescu. Nu era Champs Elysée, să vezi la capăt l'Arche de Triomphe, dar deasupra castanilor trona dintr-un trecut de cronici Turnul Chindiei. În vecinătatea lui poetii s-au simtit întotdeauna inspirati, iar îndrăgostitii sărutati de înger.

Cum de mi se părea fermecător orasul, când totul mergea pe dos ? Economia de curent afecta cartiere întregi, gunoiul era depozitat direct pe trotuar, pubelele neridicate cu anii, santuri în care se aduna pesta publică (se numeste Sant fostul zid al Cetătii, care a rezistat cândva celei mai puternice armate a lumii), umblătoare publice prin care sufla sub soare Belzebut, baruri din care la ceas de seară se răsfirau pe străzi centurile negre ale lumii paralele, case într-o rână, blocuri într-o rână, autobuze într-o rână, santuri de canalizare serpuind prin oras o linie strategică Focsani-Nămoloasa, sobolani rătutiti, urbanizati si cultivati cu cărti uitate, piscine care otrăvesc si cabluri de înaltă tensiune lăsate-n plata Domnului pe sol, garduri de sârmă ghipată care sar la lume, câini suficient de turbati cât să fie lăsati slobozi, bidoane de vopsea care sar singure gardul, colaci enormi de sârmă care ieseau singuri pe poarta UPET-ului, Sfânta Fecioară Maria apărând în vis bolnavilor de TBC de la Mânăstirea Dealu, pe care nimeni nu-i va sanctifica niciodată. Un oras al cărui farmec, totusi, era mai puternic decat suma tarelor sale. Un oras care a fost cuprins de frenezie braziliană în toamna în care Nicolae Dobrin, cel care putea trece fundasilor adversi mingea prin nas si urechi, a ales să joace pentru el în liga secundă. Un oras cuprins din nou de frenezie în toamna lui 1987 la vestea că va deveni a doua Capitală. Ce fiori au trecut însă prin multime la vestea că poporul Târgovistei va fi hrănit de la cazanul comun, experimental, egalizator, economicos si global, pe care geniul respectivei epoci îl gândea extins apoi la întreaga natiune !

Nu cred că relele orasului veneau direct de la Ceausescu. Plutea în aer o indolentă ucigasă fată de aproapele care toca realitatea mărunt si trimetea din când în când în lumea dreptilor pe câte cineva. Accidente de muncă absurde pigmentau constructia socialismului. Tatăl uneia dintre colegele mele de clasă a fost lovit de o masină al cărei sofer se uita altundeva. Cablul de înaltă tensiune uitat pe sol e expresia mentalitătii: dă-l dracului, chiar dacă se curentează vreunul - poate scapă. Minti slobode si inventive în Târgoviste. Cum si în multe dintre satele, comunele si orasele patriei noastre azi în tranzitie. O indolentă ucigasă care trage comunitatea în jos, care scufundă locul, care-l face ruină înainte de termen.

La un moment dat, povestind despre vremurile de altădată ale Târgovistei, bătrânul veteran de război s-a ridicat în picioare în fata clasei amutite si, cu degetul, a început să traseze prin aer cocoasele Muntilor Tatra. Întelegeam că pentru omul acela patria era farmecul Târgovistei, al străzilor din centrul vechi (nu le mai căutati, s-au dus...), un farmec atât de puternic încât merita să mergi la război să te bati pentru el.

Azi, nu e listă de orase rău-platnice la energie electrică sau apă, nu e clasament de somaj sau diverse boli ale tranzitiei în care Târgovistea să nu se bată pentru primul loc.

Mai e vreo salvare ? Poti întoarce din drum geniul autodistrugerii, indiferenta, nepăsarea, mizeria, indolenta ucigasă ? Cum de-au reusit pioneer-ii din vestul sălbatic să cladească orase mai durabile decât cetătile de altădată din vechea lume ? De ce orase ca Samarkandul poartă în destin ruina, nepăsarea criminală si de ce în alte părti s-a iesit la liman ?

Principele Radu al Valahiei l-a invitat pe fostul Patriarh de Constantinopole, Nifon, să vină la Târgoviste. După câtiva ani, s-a supărat când părintele Nifon i-a spus ca bruma de lăcuste care devastau tara e semn ceresc că el are ibovnică de sânge apropiat în iatac, si că păcatul preacurviei domnesti va duce Valahia în ruină. Lăcustele vor înghiti până la urmă totul. A trebuit să plece părintele Nifon din Cetatea Târgovistei, si la iesire si-a scuturat sandalele de colbul ei si a zis: Praf să se aleagă de tine, Cetate mult păcătoasă !

Te rog, Sfinte Nifon, făcătorule de minuni, tu - care aveai o inimă atât de bună când ai trăit între oameni - ia-ti cuvântul înapoi, de n-o vei fi făcut de mult. Si du suita de minuni mai departe. Fă ca Primăria Cetătii să încapă pe mâini nebezmetice si gunoiul din sant să-l pape neantul. Fă ca în Micro 6 să nu se mai depoziteze gunoiul pe trotuar, ci în pubelele pe care City Ground Department să le ridice periodic. Si să aibe parte, Sfinte Părinte, cu necredinciosii Arie si Nestor cei aflati în afurisenie vesnică toti cei ce fură, distrug, dărâmă, surpă. Dă-le lumină, idei economice viabile, initiative cu sens si vointa de a le duce unde trebuie. Fă-i să nu mai fure la concursurile de admitere la liceu, la bac, la olimpiade, la concursurile pe slujbe, să nu mai semneze strâmb si să nu-si mai învete copii să facă asa. Opreste-i să se mai mănânce între ei, să preacurvească politic, să mintă până îngheată Izvorul Tămăduirii, cum s-a intâmplat în iunie 1986 si in toamna lui 1996 înainte de alegeri. Si împacă-i cu farmecul de altădată al Cetătii, despre care eu mărturisesc.


Bogdan Suceavă
20 mai 2000, East Lansing

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns motanik spune:

Bine ai venit Orchid...Usor usor ne gasim aici.
De cat timp esti plecata? te intreb ca sa stiu daca mai ai idee cum arata Targovistea azi...Eu fiind la o aruncatura de batz cunosc Tgv la fel ca si Pucioasa, mai ales ca am si stat acolo un an, la verii mei. Din ce micro esti?
Probabil stii ca au deschis un supermarket XXL langa Piatza 1 Mai, ca centrul vechi nu mai e deloc ce a fost odata, ca s-a deschis un shooping centre (nu chiar cum sunt cele de afara) tot langa piatza...imi scapa numele acum, dar acolo gasesti lucruri de calitate...imbracaminte si incaltaminte pt femei, barbati si copii, accesorii...In fine.
Va pup, weekend frumos.

--------------------

Andra
Nunta noastra Noi
Ziua Andreei
Intre romani

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns orchid spune:

Draga Andra
Sunt plecata de 9 ani.Am locuit in micro 6.
Stiu ca centrul vechi s-a schimbat - am vazut acum 2 ani cand am foat in Romania. Nu-mi amintesc sa fii vazut nici un supermarket.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns motanik spune:

Orchid...schimbarile suferite de Tgv sunt in bine, oricum.

Pe platou organizeaza Minisatul in fiecare an concerte cu formatii cunoscute pt ziua lor, iar de 8 septembrei, ziua TGV, acelasi lucru. Mai nou exista si Antena 1 Tgv si Alpha Tv care emit in tot judetul.

XXL-ul face ravagii, e plin tot timpul pt ca sunt preturile mici.

La rusi, langa gara, s-au modernizat si ei, nu mai stau cu tarabele afara in frig, ci a fost construita o hala si fiecare e cu compartimentul ei.

--------------------

Andra
Nunta noastra Noi
Ziua Andreei
Intre romani

Mergi la inceput