dependenta-cum scapam de ea?

nic23 spune:

Si eu am trait 5 ani de chinuri groaznice cu ex-ul meu pe care il iubeam ca o nebuna, neconditionat. Si as putea sa scriu o carte despre situatiiele neplacute prin ce am trecut.
De un an si jumatate am un alt prieten, care e un om deosebit, ma trateaza ca pe o printesa si e cel mai fericit om din lume cand ma vede. Pur si simplu ma iubeste si sunt sigura ca daca as fi avut un copil din fosta relatie, l-ar fi iubit la fel de mult ca pe propriul copil.
M-am tot intrebat de ce m-am lasat dusa asa de departe. Mi-am dat seama ca de fapt fostul meu avea privirea tatalui meu, (care s-a despartit de mama mea cand aveam eu cateva luni), asa cum a incercat si Freud sa ne convinga. In rest nu mi-a oferit nimic bun, frumos, placut etc.
Relatia cu actualul prieten nu a inceput ca un foc de artifici, dar sigur va dura mult mai mult decat cea dinainte. Acum am siguranta, incredere( in mine si in el), relaxare, placere, veselie, sansa de a studia, conlucrare( si nu concurenta), ajutor, iubire, respect si prevad un viitor fericit.
Nu mi-a fost usor sa plec de la celalalt si poate ca daca nu as fi ajuns la spital din cauza loviturilor lui, as fi fost si acum cu el, trista, nefericita si fara nici un pic de incredere in mine insami.
Acum sunt in terapie si se simt foarte bine ranile ramase, dar incet incet imi revin si nu pot sa inteleg de ce am fost atat de incapatanata sa nu ascult de cei mai in varsta decat mine si sa renunt la o relatie din start esuata. Credeam ca iubirea aia mareata rezolva totul. Dar n-a fost asa. Si stii ce m-a mai ajutat pe mine sa ma hotarasc sa plec? Atunci cand imi spunea ca ma iubeste( dar de fapt demonstra contrariul) ma gandeam la un colectionar de fluturi: iubeste fluturii foarte mult, dar ii inteapa cu un bold (deci ii omoara), pentru colectia lui.
Gandeste-te daca cu el iti va fi mai bine decat acum. Chiar daca el si-ar termina facultatea si ar avea casa lui, TIE ti-ar fi mai bine?
Intre miliardele de barbati din lumea asta, o fi vreunul si pentru tine care sa-ti iubeasca si defectele si sa iti ofere ceea ce meriti, nu-i asa? De tine cine are grija? Si cu ce se alege fetita ta, daca tu esti nefericita? Intr-adevar, ea are dreptul la un tata, dar la un tata bun si de multe ori un tata adoptiv se ocupa mai mult si face mai multe pentru un copil( stiu din experienta proprie) decat tatal biologic( care oricum este tata prin definitie si nu e nevoie sa faca eforturi prea mari ca sa se demonstreze).
Ia un atlas de geografie si uita-te cat e lumea de mare si gandeste-te cate posibilitati ai avea. Incearca sa iesi din tiparul pe care il stii de patru ani si daca ti se pare ca ceva nu se poate, gandeste-te "de ce nu?"
Si inca ceva, ia in fiecare zi vitamine, ca te ajuta sa gandesti mai bine si sa fii mai puternica. Acum esti tanara si poti sa tii pieptis, dar dupa o anumita varsta iti va fi din ce in ce mai greu.
Si ar fi pacat, pentru ca vad ca esti fata inteligenta si iti iubesti fetita foarte mult.
E trecut de 5 dimineata si mi se cam amesteca ideile si randurile. Iti tin pumnii si astept sa mai scrii.
Succes si