romantismul

romantismul | Autor: corina iulia

Link direct la acest mesaj

mai abuzati de romantism? se intampla sa mai iesiti toti la plimbare si sotul sa va ia atemt mana cu o strangere usoara asa cum era la inceput? mai mergeti tinuti de mana sau in ziua de azi suntem prea moderni si mergem detasati , fiecare pe drumul nostru si cu ale noastre idei?
e atat de placut cand veni tineri tinandu-se de mana ca pe timpul liceului, sau batranei la brateta prin parc.
romantismul e salvarea relatiilor, e ceea ce da scantei si valvatai in casnicie?
pe voi ce va salveaza?

"Nu vezi?.../ Sau-ce-auzi si vezi-nu crezi?.../ N-auzi tu cum suna ora /Fericirii-amandurora?..." Minulescu
cu drag de forum, corina

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns lulu77 spune:

Recunosc ,noi suntem romantici ,chiar uneori f romantici ,mai ales sotul.
Este taur ca zodie ,pe de alta parte este un barbat f puternic si sigur pe el,un luptator ,dar in intimitate este f romantic. si acum ,dupa 4 ani ,vine cu buchete imense si superbe de flori acasa, fara sa fie neaparat o aniversare ,ma tine de mana tot timpul ,indiferent ca suntem la plimbare sau la piata,imi trimite tot felul de mesaje de dragoste,imi pregateste seri romantice,etc.ii vad si acum in ochii dragostea si pasiunea ptr mine.

ALINA "Zambeste-i vietii ,si viata iti va zambii!"

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns amik spune:

in cuplul nostru eu sunt cea romantica, cea care periodic incepe sa tanjeasca dupa diverse chestii siropoase pe care sotu', fie mai pragmatica, se chinuie sa le puna in practica! inca mergem de mana/de brat pe strada, ne sarutam si ne amuzam copios cand ne gandim ca putine persoane care ne vad ar presupune ca suntem casatoriti si mai avem si un copil, nu de alta dar eu par de 17 ani!
imi place sa ii spun ca il iubesc, ador sa o spuna si el din proprie initiativa (mutu' lu' mama!), imi place sa planificam cine la restaurant sau acasa, sa facem baie cu lumanari ...
cred ca este important sa se pastreze obiceiul asta, daca se poate numi asa, acela de a face din cand in cand ceva iesit din cotidian, ceva care sa iti incalzeasca sufletul si sa insufleteasca sentimentele...si daca macar unul din cei doi este pus pe sotii, e de ajuns, cat timp nu i se taie macaroana!haha!




Alexandra mare si Alexandra mica(10 iulie 2003)

http://community.webshots.com/user/alexandracojocaru

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns dulcetica spune:

Daca vrei sa-l numesti romantism faptul ca ne tinem de mina la 37 de ani e simpatic,eu l-as numi un gest reflex.Asa ne-am obisnuit. Posibil sa fie si un gest de tandrete, insa nu-i dau importanta.Probabil as remarca daca n-ar fi asa!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Mia. spune:

Da mai avem momente chiar si cind sintem numai noi,ca mingiiat pe cap sau declaratii de iubire din senin...imi place ca imi mai face masaj la talpi cind sint obosita...

www.lucavasile.go.ro" target="_blank">Poze

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns iga spune:

Eu sint cea romantica in cazul nostru,din partea lui mai am mult si bine de asteptat...,dar sint fericita si asta conteaza ! si Roberta http://community.webshots.com/user/robe

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns asteryaro spune:

Amandoi suntem romantici. Ne surprindem placut, reciproc, cu floricele, declaratii romantice, mese (aici numai eu, cand organizez ceva acasa, altfel el - cand ma invita in oras) mici cadouri, fara vreo ocazie deosebita...
Sincer, eu am mare nevoie de aceste "siropele", fara ele nu mi-ar mai fi atat de bine, atunci cand imi este. Dupa 8 ani de relatie, ne facem declaratii, si culmea, ma face sa-l cred! Mergem de mana, de brat, admiram cuplurile mai varstnice care inca merg de mana sau de brat... Sunt multe de spus..

Astery

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns CORNELIAP33 spune:

Si noi suntem romantici, si avem tot felul de ritualuri siropoase care ne fac placere. Dupa sase ani de casnicie, inca mai primesc flori in fiecare saptamana, duminica, ii aleg cravata in fiecare zi, ne facem cadouri, inventand tot felul de ocazii(atunci cand de fapt nu exista), ne facem cadouri discuri/ casete cu melodii de dragoste,dedicandu-ni-le, etc., etc.
Ne pupicim tot timpul, cand suntem impreuna (atat de putin timp)si folosim apelative dragalase: Ciorapel, Lolotel, Papadie, Iubitel...
Imi plac foarte mult aceste mici fleacuri ...


Cornelia si BB Rares-22.04.2002

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns corina iulia spune:

quote:
Originally posted by amik

in cuplul nostru eu sunt cea romantica, cea care periodic incepe sa tanjeasca dupa diverse chestii siropoase pe care sotu', fie mai pragmatica, se chinuie sa le puna in practica! inca mergem de mana/de brat pe strada, ne sarutam si ne amuzam copios cand ne gandim ca putine persoane care ne vad ar presupune ca suntem casatoriti si mai avem si un copil, nu de alta dar eu par de 17 ani!
imi place sa ii spun ca il iubesc, ador sa o spuna si el din proprie initiativa (mutu' lu' mama!), imi place sa planificam cine la restaurant sau acasa, sa facem baie cu lumanari ...
cred ca este important sa se pastreze obiceiul asta, daca se poate numi asa, acela de a face din cand in cand ceva iesit din cotidian, ceva care sa iti incalzeasca sufletul si sa insufleteasca sentimentele...si daca macar unul din cei doi este pus pe sotii, e de ajuns, cat timp nu i se taie macaroana!haha!




Alexandra mare si Alexandra mica(10 iulie 2003)

http://community.webshots.com/user/alexandracojocaru



felicitari pentru cei 17 ani si sa nu imbatranesti niciodata.

si eu cred ca fara romantism nu se poate, pur si simplu e sterila viata! si noi nu vrem sa ne transformam in ceva ce nu ne place!
felicitari pt toti cei care stiu cum sa-si insiropeze viata din cand in cand, macar

la noi si ne unestechiar daca cele mai multe discutii le-am avut de la copil dar in final e un "factor" la fel de important ca romantismul insasi. nu am putea trai fara el, chiar daca uneori ne-am dori sa-l mai putem lasa cu cineva macar doua trei ore sa ne mai putem si noi detasa putin, dar asta e...parinti departe, rude departe... si noi cu bebeul sa ne traiasca ca tare-l iubim.

"Nu vezi?.../ Sau-ce-auzi si vezi-nu crezi?.../ N-auzi tu cum suna ora /Fericirii-amandurora?..." Minulescu
cu drag de forum, corina

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns sora2001 spune:

quote:
Originally posted by iga

Eu sint cea romantica in cazul nostru,din partea lui mai am mult si bine de asteptat...,dar sint fericita si asta conteaza !ada si Roberta http://community.webshots.com/user/adarobe

ada



esti fericita ptr. ca-i accepti capriciile , si te multumesti cu putinu' pe care ti-l da...

Ema's si Richard-Sora

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Cary spune:

Si noi suntem romantici,nu atat de des cat mi-as dori eu,dar mai intervin si copii,iar ei nu pot fi exclusi,nu?!!!!!

Cand mergem in parc avem putine momente cand ne tinem de mana deoarece Axel(1an si 10 luni)vrea sa fie tinut de mana,sa alergam, sa-l ajut la topogan,samd,in timp de Rebecca(6ani)vrea sa se plimbe cu rolele si tati trebuie sa fie mereu in apropierea ei,ca nu-i dam INCA voie sa savureze in voie aleile Herastraului.

In schimb zilnic avem momente de romantism(pupici,imbratisari,gesturi mici si cuvinte cu mai multe intelesuri,TOATE de bun simt)acasa chiar si in fata copiilor,poate asa se face o educatie,sa vada si ei cum trebuie sa fie atmosfera intr-o CASNICIE.

De multe ori stam imbratisati pe canapea,iar copiii sar pe noi,iar eu mereu zic:
-Gramada cere varf!!!si incepe joaca si harjoneala in 4 !!!

Numai bine tuturor!

Mergi la inceput