NU vrea bb...
NU vrea bb... | Autor: Nadia1976
Problema noastra e alta: si e maaaaaaaaaaaaaaaare, maaaaaaaaaaaare; eu vreau bb, se pare ca el nu... am vb. odata de bb si mi-a spus ca el se simte "prea batran" ptr. bb. I-am dat timp de gandire; daca raspunsul lui va fi "Nu", sau chiar si "Nu sunt sigur", o sa plec; nu pot sa renunt la sansa de a avea copii vreodata, nici pentru el, nici pentru nimeni. Deocamdata se codeste sa-mi dea raspuns; aseara vb. de cat de aproape e mall-ul de casa, bla-bla-bla si m-a intrebat ce o sa fac cand ne mutam (eu vreau casa la tara, vreau liniste si spatiu; eh, crescuta la ferma, obisnuita cu mult spatiu) si o sa fim la cel putin 10-15 km de oras si de mall; i-am spus: "Ei, o sa invat sa conduc si luam masina, cadoar n-o sa ma lasi in mijlocul pustietatii toata ziua cu un bb si fara masina". Ce-am vazut in privirea lui, m-a durut... Stiu ca nu vrea bb, dar vreau sa ma priveasca in ochi si sa-mi spuna; cand l-am cunoscut (ieseam impreuna, dar inca nu era nimic intre noi) l-am intrebat ce simte el despre ideea de a mai avea un copil (el mai are o fetita de 13 ani din prima casatorie); mi-a zis ca nu s-a gandit sa mai aiba copii, dar cand stie cat de mult imi doresc eu, e ok, vrea sa avem un bb... asta a fost acu' un an jumate... si a fost "piatra de incercare", cum sa explic??? A fost ca daca el ar fi spus categoric Nu atunci, as fi renuntat la el. Dar, nu stiu daca m-a mintit, sau pur si simplu, s-a razgandit intre timp. Dar, oare ce femeie din lumea asta care-si doreste copii, ar renunta la a avea vreun copil vreodata, bb-le ei, carne din carnea ei, asta ca sa-i creasca lui fetita... hai sa fim serioase. Sapt. viitoare o sa am o discutie fff serioasa cu el si daca zice "Nu" sau "nu sunt sigur", asta e, imi fac valijoara si PA!
Raspunsuri
Nadia1976 spune:
Ma gandeam un timp ca si daca spune Nu, sa stau sa-mi faca acte, dar nu pot; n-ar fi corect ptr. nici unul din noi; nu sunt si n-am fost nici un minut in relatia asta ptr. acte; ceea ce ma leaga de el sunt sentimente, nu interese... n-as putea sa-i fac asa ceva; in plus, stiu ca daca as sta cu el ptr. acte si dup-aia as pleca, l-as rani enorm si n-as putea trai cu asta; el s-ar gandi ca tot timpul am fost cu el numai ptr. acte, cand nu e asa chiar deloc... Poate pe saptamana viitoare o sa va scriu iar de la prietena mea de acasa... sper ca nu, dar am asa o presimtire... da', asta e! Daca nu va fi sa fie, o iau de la inceput; ma intorc la lucru in bar, strang ceva banuti si in vara ma intorc in tara. Apoi, oi vedea eu daca raman acolo sau plec mai departe, ptr. un nou inceput, de data asta SINGURA SI EGOISTA!!! asa cum ar fi trebuit sa fie de mult... se pare ca nu am, pur si simplu, noroc in a gasi un barbat care sa fie suficient de curajos sa faca un "commitment" (imi pare rau, chiar nu gasesc acum cuvantul in ro.) si pana una alta, soarele tot va straluci pe cer pentru mine, chiar daca sunt singura; si, cine stie, poate va fi mai stralucitor, fara un barbat in viata mea sa-mi umbreasca sufletul, cu nesiguranta sentimentelor lui, egoism si copilarii...
aissa spune:
Nadia, imi pare rau de situatia in care esti, mai ales azi cand toata lumea petrece. imi dau seama cat de mult te framanta problema din moment ce in ajun de An Nou simti nevoia sa vorbesti cu noi. Stiu ca ai mai avut probleme si parca plecasei de acasa. Acum iar si nu e mult de randul trecut. Ma gandesc ca trebuie sa-ti fie greu si cred totusi ca eziti inca sa te rupi de el tot sperand sa mearga bine relatia si sa te rezolvi si cu actele. Nu stiu cum e sa fii cu un om care nu-si doreste sa faca un copil cu tine si deci aici nu te pot ajuta. Pot doar sa te rog sa te linistesti macar in seara asta si la miezul noptii pune-ti o dorinta. Se spune ca se indeplineste.
La multi ani!
Cristina, mamica de Alexandra
(30.09.2004)
bidiloi spune:
Nadia- eu zic sa fii diplomata si sa ai rabdare, in viata rezolvi multe daca ai rabdare. Nu e usor dar e probata de mine, numai asa vei reusi in viata sa rezolvi multe, perseverenta si rabdare multa ...cit incape intr-un "car" daca pot sa spun asa!Si nu dispera, esti tinara ...nu au intrat zilele in sac! Nu renunta asa usor la casnicie, lupta pina cind vei putea lua o decizie buna.La nervi, sau suparare este foarte usor sa "strici" totul! Hai capul sus, esti o femeie puternica si trebuie doar sa inveti cum se tin friiele in casnicie!Stii cine conduce nu? ...Pupicei
asteryaro spune:
Nadia, nu te descuraja. Atat pot sa-ti spun. Lupta in continuare. Iti spun din experienta mea. La mine a fost cumplit de greu, dar am reusit. O sa vorbim in 2005 mai in detaliu, daca vrei. Iti pot impartasi din experienta mea. Nu a fost simplu deloc, dar am reusit. Totul este ca tu sa nu-ti pierzi rabdarea si increderea in tine, in el, in VOI 2!
LA MULTI ANI!
Cuvantul era comitment = angajament, obligatie.
P.S.: Roaga-te lui Dumnezeu sa-i dea ganduri bune sotului tau. O sa vezi, se va intampla la un moment dat!
S-auzim de bine.
Astery
iuliana spune:
Nici eu nu as fi ales un barbat care nu ar fi vrut copii. Mi-am dorit dintotdeauna copii si chiar printre primele mele discutii cu sotul meu a fost daca vrem sa avem copii (amindoi ne-am dorit mult). Daca mi-ar fi spus ca nu vrea, nici nu as fi vrut sa am de a face cu el(si el cu mine
).
Nu stiu cita rabdare poti sa ai, mai ales ca el are deja copii si nu isi mai doreste si sinteti si de ceva timp impreuna. Totusi, care sint motivele lui? Nu sint suficienti bani, nu vrea sa aiba nici o obligatie cu tine, se simte prea batrin, simte ca nu mai poate sa ofere dragoste altui copil inafara de fiica lui?
Incearca sa discuti din nou cu el care sint motivele, si daca nu i le intelegi si visurile voastre sint total diferite, fa-ti bagajelul si pleaca. Daca iti doresti asa de mult un copil si un copil inseamna f. mult pentru tine, uita-te la viitorul tau si vezi daca poti sa vezi viata ta fara copii, dar alaturi de el. Sa stii, in ziua de azi, femeile care sint stabile dpdv financiar chiar nu au nevoie de barbati sa le creasca copiii. Iti doresc multa bafta!!!!
poze 1,poze 2,poze 3
Nadia1976 spune:
quote:
Originally posted by iulianaDaca iti doresti asa de mult un copil si un copil inseamna f. mult pentru tine, uita-te la viitorul tau si vezi daca poti sa vezi viata ta fara copii, dar alaturi de el.
M-am gandit mult la asta si raspunsul e CATEGORIC NU!!!. Asa ca saptamana viitoare sau poate chiar acest week-end o sa vb. cu el. Spui la inceputul mesajului ca a fost printre primele voastre discutii daca vreti copii sau nu; la noi a fost la fel; si nu stiu daca atunci doar a spus ce am vrut eu sa aud, sau era sincer, dar intre timp lucrurile s-au schimbat... nu stiu.
Motive??? Unul, mare si lat: se simte prea batran... eu, simt ca nu mai am timp de asteptat si de pierdut; nici de amageli, nici vorbe goale, fara suport realistic... Ceasul meu (biologic) ticaie, ticaie il aud ticaind in fiecare clipa a vietii mele, mai ales in ultimul an (deh, am deja 28 de ani). Si, cum am mai spus, viata mea va merge inainte, cu sau fara el; nu va fi la fel, nu mi-e totuna, ca a fost, totusi, un an jumate din viata mea, dar poate ca asa a fost sa NU fie... va pup si va tin la curent pe viitor.
La multi ani tuturor si toate cele bune!
bidiloi spune:
La multi ani, draga Nadia!Sper ca noul an sa te gaseasca mai increzatoare si mai optimista!Parerea mea, e sa nu te grabesti sa iei decizii la nervi sau suparare...ai rabdare si acorda-ti timp, eu am avut-o pe Emilia la 32(dupa 7 ani de casnicie)....si nu am murit!Daca-l iubesti cu adevarat pe sotul tau, lupta sa obtii ce vrei, nimic nu-i imposibil!Iti tin pumnii,
Felicity spune:
Barbatii nu vor copii pana in momentul cand in sfarsit ii au. Si atunci se schimba totul!
Nadia1976 spune:
quote:
Originally posted by bidiloi
La multi ani, draga Nadia!Sper ca noul an sa te gaseasca mai increzatoare si mai optimista!Parerea mea, e sa nu te grabesti sa iei decizii la nervi sau suparare...ai rabdare si acorda-ti timp, eu am avut-o pe Emilia la 32(dupa 7 ani de casnicie)....si nu am murit!Daca-l iubesti cu adevarat pe sotul tau, lupta sa obtii ce vrei, nimic nu-i imposibil!Iti tin pumnii,
simona
Simona, iubita, in priml rand: "LA MULTI ANI!". Sigur ca il iubesc; aseara mi-a spus categoric ca NU vrea bb... Initial am vrut sa plec, dar stiind ca o sa ies pe usa ptr. ultima oara si o sa ies din viata lui, parca nu era asa usor; l-am intrebat daca pot ramane inca o zi; a plans; singura alta data cand l-am vazut plangand asa a fost cand a murit taica-su; l-am intrebat de ce plange; i-am spus ca ar trebui sa se simta fericit ca plec; la urma urmei, nu o data mi-a spus ca are nevoie de spatiu; mi-a spus: "Cum sa nu plang cand stiu ca sunt pe cale de a pierde cel mai bun lucru ce mi s-a intamplat vreodata"... i-am cerut eu timp, de data asta; i-am spus ca nu-i pot promite ca o sa mai fiu aici peste 5 ani; sau 1 an sau 6 luni sau sapt. viitoare; tot ce pot promite e ca o sa ma gandesc si o sa oncerc sa imi dau seama daca pot renunta la un bb ptr. totdeauna; il iubesc enorm de mult; dar nu stiu daca suficient ptr. a plati un asa pret ptr. a fi impreuna. Inca nnu stiu; am spus inainte ca daca spune NU, plec sigur... acum nu stiu; parca nu mai e asa usor; inca nu stiu ce sa fac; o sa ma gandesc; o sa ma gandesc bine la ce am de facut de azi incolo... raman cu el, aici, fara copil, sau plec in tara si o iau de la inceput, singura... nu stiu...
Felicity spune:
Trebuie sa mai adaug...ca pt un copil trebuie o relatie stabila, or senzatia mea e ca relatia voastra scartie din toate incheieturile.
tu chiar acum ai vrea un bebe, cand nici cu o luna in urma plecai de acasa si faceai scene ca a uitat de ziua ta?