Bebelusi de ianuarie-februarie 2004 (50)
Raspunsuri - Pagina 9
Babee spune:
Am stat pana acum si am pus pozici pe webshots
La Scumpetel, ultimele 4 albume au poze relativ noi:)))
Pai Adriana ..eu nu zic ca nu mananca....dar asa???Monica...Ane...eu v-am zis sa trimiteti copiii la mine ca-i fac eu sa pape.Cand l-or vedea pe Bubu papand...or sa rupa farfuriile.
Ma ingrijoreaza ca mananca la 16(cazul de astazi) si la 17 cum vede mancarea mea urla de parca e nemancat de zile intregi.Si astazi la 19 a adormit fara baie, fara papa de seara..(deh, a vrut mamaliguta cu sos)....
Fug la nani ca dimineata aud orac orac...ca-i e foame.
'Babies come into the world holding joy in their hands and when they open those small fingers, the whole world's supply is replenished.'
www.unet.univie.ac.at/~a0209879/botez.html" target="_blank"> Botez
Primele luni
Album2 
Scumpetel 
Iubi si Phillip (6.02.2004)
Emilly spune:
Babee scump tare Bubu, pozele cu papionul sunt superbe si seamana tare bine cu mami lui
Tatiana ce frumos au sarbatorit romanii...ma bucur, mai putin de petarde, nici mie nu-mi plac.
Catalina Laura ta e chiar zglobie, chiar se ridica singurica?mai si sa nu-mi zici ca si face pasi...pai atunci noi iar suntem codase, fara dinti, fara pasi...ba de ieri a mai inceput sa-i faca un pic cam nesiguri dar se straduie gaza mica
Noapte buna mamici dragi si bb-i scumpi!
poze
claudiachirila spune:
Babee, superbe fotografiile.
Vreau si eu sa stiu cum gatiti spanacul la bb. Il faceti ca si pentru voi? Ca nici eu nu-i dau lui Dragos inca.
Multumim de incurajarile pentru papat ficatel, dar le-am incercat si nu merg. In rest nu prea avem probleme. Nu va spun ce tare ii place sa panance pipota. De alea si cate 2-3 daca se poate.
claudia si dragos
TatianaG spune:
Buna dimineata,
Mircea Rares Alexandru Andreea Teodora
Eu gatesc spanacul cu sos alb. Topesc putin unt, amestec cu faina si diluez cu lapte. Fierb totul pana devine ca o crema groasa. Cantitatile le pun ochiometric (aproximativ o lingura unt si o lingura faina - pentru doua portii). Pun spanacul fiert si tocat - 1 - 2 cuburi portionate - si un catel de usturoi. Mai fierb putin si e gata. 
Putina sare nu strica, ii da gust mai bun.
Tatiana si Clara Maria (31 ian 2004) http://community.webshots.com/user/tatianaguthttp://community.webshots.com/user/bbianfebr2004
ralualexandrei spune:
Buna fetelor,am o zi super aglomerata dar m-am gandit ca intre 2 guri de cafea n-o fi foc daca intru si eu putin pe DC sa vad ce faceti voi si ai vostri bebelusi.De la noi vesti nu prea bune ca Maria e tare maraita de cateva zile ,cred eu ,din cauza unor dintisori ce stau sa iasa.Aseara i-am facut mamaliguta cu iaurt si nici n-a vrut sa se atinga de ea asa ca i-am dat un biberon cu lapte si asta a fost.Azi-noapte nu prea a dormit asa ca azi sunt 
.Hai sa va dau reteta de mancarica de spanac (autorul e mama, nu eu).Deci se ia o ceapa si se taie marunt,impreuna cu usturoi dupa gust.Se pune la innabusit cu putin ulei(nu se prajeste,asa ca nu stati pe DC cand faceti mancarea)
,apoi se pune spanacul si sare dupa gust .La un kg de spanac se pune 1/2 l de lapte si se lasa sa fiarba pana scade s-apoi: Pofta buna!Inainte sa plec vreau sa urez tuturor piticilor nascuti in primele doua zile a lunii:LA MULTI ANI SI MULTA SANATATE,SA CRESTETI MARI,FRUMOSI SI SA AVETI PARTE NUMAI DE BUCURII!
Andra ,mamica lui Robert si a Mariei album no1 album no2
Ioana77 spune:
Neata pe fuga si de la noi.
BABEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE
Eu inainte de o alta zi plina de probleme (noroc ca au si rezolvare).
S-ar putea sa reusesc sa ma intorc de la munte sambata seara asa ca poate duminica suntem si noi in Herastrau. Au anuntat la meteo ca toata aptamana nu va fi ger/ninsoare.
ADLEMIva multumeste pentru toate urarile. Ea are probleme cu net-ul dar sunt ok.
MonicaSi eu contribui la bunastarea Carrefour lunar. Cam de 2 ani eu fac o singura data pe luna, la inceputul lunii, cumparaturile. Desigur factura e imensa (mai ales dupa ce au aparut Art) dar sigur ies mai ieftin decat daca as cumpara zilnic. Pt ca stiti si voi cum e cu cumparaturile "de impuls". Intri sa iei un suc si mai cumperi inca ceva pe langa.
Sa aveti o zi minunata!
Ioana,
mama Arturicilor 
YANN & PHILIP
_28.01.2004_
Cris_N spune:
Salutare :)
Cine e interesat de diversele abordari ale dezvoltarii unei persoane ,.. urmeaza pe bucati :)
Cristiana si BB Andreea http://community.webshots.com/user/cristiana_negrila
http://community.webshots.com/user/andreea_negrila
Cris_N spune:
Stadiile dezvoltarii cognitive DUPA PIAGET
Piaget a considerat ca toti copiii trec printr-o serie de perioade in dezvoltarea lor cognitiva. Aceste perioade sunt:
1. 0-2 ani senzorio-motorie
2. 2-7 ani preoperationala
3. 7-11 ani operatiilor concrete
4. 11ani maturitate perioada operatiilor formale
Perioada senzorio-mototrie este prima perioada a dezvoltarii cognitive, in care sarcina principala a copilului este de a organiza si de a interpreta informatiile pe care le primeste prin organele de simt si de a-si dezvolta coordonarea motorie, cu alte cuvinte, de a invata sa-si coordoneze muschii. In timpul acestei perioade, asa cum am mentionat, copilul incepe dezvoltarea scehmei corporale si, tot acum, isi dezvolta si perceptia constantei obiectului.
In perioada preoperationala, pot fi percepute cel mai clar diferentele intre gandirea copiilor si gandirea adultilor. Aceasta este perioada in care se dezvolta limbajul si Piaget considera ca utilizarea limbajului de catre copil demonstreaza o reduce treptata a egocentrismului. La inceput, copilul prezinta o vorbire egocentrica, cu o constienta redusa a necesitatilor ascultatorului; dar, treptat, devine constient ca, in scopul utilizarii limbajului, pentru comunicare, trebuie sa si-l ajusteze in vederea unei interactiuni, in loc sa isi exprime pur si simplu gandurile. In aceasta perioada copilul isi dezvolta capacitatea de descentrare, de adoptare a punctului de vedere al altei persoane. Atunci cand se gandeste la diferite probleme, copilul are si o tendinta de centrare, concentrandu-se asupra esentei problemei si ignorand alti factori. Un exemplu este lipsa reflexibilitatii: la aceasta varsta, copiilor le est foarte greu sa vada operatiile ca fiind reversibile. De exemplu, un copil ar putea invata ca 4x4=16, dar nu ar fi capabil sa ajunga, de aici, la concluzia ca 16=4x4. Sau copilul poate admite ca are un tata dar nu este capabil sa admita ca si tatl sau are un copil. Desi o operatie este inversul celeilalte, copilul are tendinta sa se concentreze asupra unei laturi a problemei si ii este greu sa vada o alta latura.
Un alt exemplu de centrare apare in incapacitatea copilului aflat in perioada preoperationala de a intelege principiiile de conservare. Aceasta este cea mai faimoasa dintre partile teoriei lui Piaget. Prin conservare intelegem ca un obiect si-ar putea modifica forma sau aspectul, pastrandu-si totusi aceeasi masa sau volum. El a efectuat mai multe studii asupra conservarii. Aceste studii s-au realizat cu mai multe obiecte: bucati de plastilina, transformate din bile in forme alungite, sau apa colorata, turnata in dintr-un pahar larg si mic, intr-unul inalt si subtire. De fiecare data, copilul se concentra asupra celui mai evident aspect al modificarii, ignorandu-le pe cele asociate, care indicau faptul ca volumul sau cantitatea a ramas aceeasi.
Principala sarcina a perioadei preoperationale este de a pregati copilul pentru perioadele ulterioare si, in acest scop, copilul invata tot timpul din ce in ce mai multe despre mediu. O careacteristica a acestei perioade, observata de Piaget, este tendinta de a generaliza excesiv regulile pe care le-au invatat. Numai prin aplicarea regulii, copilul invata modalitati diferite de a o utiliza. De exemplu, la inceputul acestei perioade copilul ar putea numi toate animalele mici catel, dar cu cat persevereaza, cu atat isi da mai bine seama ca exista diferite tipuri de animale mici si ca toate au nume diferite. Prin procesele de asimilare si acomodare copilul isi extinde schemele, aplicandu-le la mediu, pana cand isi formeaza un set operational de structuri. La sfarsitul perioadei preoperationale, copilul este dotat destul de bine cu scheme adecvate pentru a face fata principalelor provocari din mediul sau.
A treia perioada identificata de Piaget este prioada operatiilor concrete. In aceasta perioada, gandirea unui copil este foarte asemanatoare cu aceea a unui adult, dar copilul are totusi dificultati cu notiunile pur abstracte, pentru ca trebuie sa le lege de lumea reala, pentru a le intelege. Copiii aflati in aceasta perioada sunt caracterizati de o dorinta extraordinara de a culege informatii despre lume: deseori, ei aduna liste considerabile de fapte sau de date despre un subiect de interes.
In a patra perioada, perioada operatiilor formale, gandirea copilului este asemanatoare celei a unui adult. El poate manevra acum logica abstracta, elaboreaza ipoteze (teorii) despre lume, le testeaza ca un om de stiinta si utilizeaza notiuni abstracte in gandirea sa. Piaget considera ca aceasta este cea mai inalta forma de gandire si sustinea ca, din acest moment, copilul isi poate extinde cunostintele, fara a mai fi impiedicat de egocentrism sau de alte asemenea restrictii.
Analizand aceste perioade, putem observa ca procesul de adaptare la mediu care l-a atat de mult pe Piaget, are loc treptat in timpul dezvoltarii cognitive a copilului. El considera ca modul in care se dezvolta gandirea copilului oglindeste procesul dezvoltarii gandirii rationale la fiinta umana. Perioadele initiale din dezvoltarea copilului reprezinta formele primitive de gandire, care au ajutat animalul sa se adapteze la mediu. Piaget considera ca amplificarea treptata a constientei, prin reducerea egocentrismului, a fost cea care a permis controlul din ce in ce mai pronuntat asupra mediului si dezvoltarea gandirii rationale si a capacitatii de planificare.
Desi Piaget considera ca dezvoltarea cognitiva are loc prin interactiune cu mediul, el credea ca este vorba de un proces ereditar, pentru ca o anumita forma de gandire nu s-ar putea dezvolta, in cazul in care copilul nu ar fi pregatit genetic pentru aceasta. Totusi predispozitia poate aparea mai devreme, daca mediul este extrem de stimulativ, sau mai tarziu, daca nu exista prea multe sanse pentru copil de a explora probleme diferite.
Cristiana si BB Andreea http://community.webshots.com/user/cristiana_negrila
http://community.webshots.com/user/andreea_negrila
Cris_N spune:
Stadiile psihosexuale FREUD
Cu cat a investigat mai mult aceste traume timpurii, Freud a devenit din ce in ce mai convins ca primii cinci ani de viata au un efect permanent asupra dezvoltarii personalitatii. El a ajuns la concluzia ca exista cinci etape de dezvoltare prin care trece copilul, cunoscute sub denumirea de stadii psihosexuale, datorita accentului pus de Freud pe sexualitate, ca imbold launtric fundamental in dezvoltare. Aceste stadii sunt: stadiul oral, stadiul anal, stadiul falic, perioada de latenta si stadiul genital. Primele trei etape au loc in primii cinci ani de viata.
Stadiul oral
Primul stadiu se desfasoara in primul an de viata, sursa principala de placere a copilului fiind gura. Copilul gaseste o placere deosebita in activitati orale, precum suptul si apucarea cu gura, lucru important, dupa Freud, in definirea tipului de personalitate care se dezvolta. La inceput, principala placere a sugarului o constituie suptul si sorbitul, cunoscuta drept faza optimismului oral. Mai tarziu in acest stadiu, principala placere este obtinuta prin apucare cu gura si mestecat stadiul sadic-oral. Daca etapa anterioara este considerata mai satisfacatoare, dupa Freud, copilul devine dependent, pasiv si extrem de credul. Daca principala placere a copilului provine, insa din muscat si mestecat, atunci devine foarte agresiv, verbal sau fizic.
Copilul ar putea capata o fixatie pentru gura, ca sursa de placere, daca este intarcat fie prea devreme fie prea tarziu. Daca este asa, atunci va ajunge tipul de om care tine totdeauna cate ceva in gura: tigari, capete de creioane etc. . Freud considera ca persoanele foarte independente prezinta o formatiune reactionala impotriva dependentei de stadiul oral. Cu alte cuvinte, ele supracompenseaza aceasta dependenta, transformand-o in opusul sau.
Stadiul anal
Acest al doilea stadiu are loc de la unu la trei ani. In timpul lui, libidoul- imboldul si energia sexuala a individului, se concentreaza asupra anusului si copilul gaseste multa placere in actiunea de defecare. Aceasta este varsta la care copilul va fi deprins cu olita si Freud considera ca aceasta deprindere ar putea influenta personalitatea ulterioara. Daca parintii copilului sunt prea severi, copilul ar putea deveni anal-retentiv, facandu-i placere sa retina materiile fecale, in loc sa ceara imediat olita. In acest caz va deveni in viata un tip egoist, lacom, incapatanat. Pe de alta parte daca folosirea olitei i se pare deosebit de placuta, ar putea deveni anal-expulziv si ar fi extrem de generos si de darnic.
In plus daca deprinderea cu olita a avut loc prea devreme sau prea tarziu, copilul ar putea capata o fixatie anala. Personalitatea anala, dupa Freud, este caracterizata de o obsesie pentru curatenie si pentru ordine si de prea putina spontaneitate.
Stadiul falic
In stadiul falic, de la trei la sase ani, are loc identificarea sexuala a copilului. Acest stadiu a fost cel mai studiat de catre psihanaliza clasica. Pentru prima data zonele genitale devin zone erogene principale dar nu in legatura cu reproduerea ci in maniera specifica sexualitatii infantile, urmarind doar obtinerea de placere. In timpul acestui stadiu, Freud presupune ca baietii incep sa se confrunte cu ceea ce el a numit complexul Oedip. Acesta ii produce copilului conflicte tulburatoare, care trebuie rezolvate prin identificarea copilului cu parintele de acelasi sex. In stadiul falic baietelul capata o afinitate sexuala pentru mama sa. Datorita acestui lucru el isi percepe tatal ca pe un rival ce trebuie inlaturat.
In aceasta perioada se contureaza diferenta intre sexe care e perceputa ca diferenta intre a avea si a nu avea penis. Aceasta este cauza care onduce la complexul castrarii. S-a observat ca si atunci cand nu sunt formulate amenintari explicite cu castrarea, complexul castrarii totusi se dezvolta.
Exista o seama de antecedente care creeaza teren favorabil dezvoltarii acestui complex: experiente traumatizante in care survine o pierdere intarcarea, defecarea, scaparea sanului in timpul alaptarii, chiar si insasi nasterea (dupa Otto Rank).
Rolul complexului este diferit la fata si la baiat. La baiat aparitia complexului castrarii pune capat complexului Oedip, iar la fata complexul castrarii deschide complexul Oedip care nu se incheie niciodata cu adevarat.
Perioada de latenta
Al patrulea stadiu psihosexual este cunoscut sub denumirea de perioada de latenta si se desfasoara de la sase ani pana la pubertate. Caracteristicile principale ale acestei perioade sunt determinate de declinul sexualitatii infantile, diminuarea activitatii sexuale. Apar si se consolideaza sentimente esentiale pentru om ca fiinta culturala si morala, sentimente ca: pudoarea si dezgustul. Acest declin se leaga de incheierea complexului Oedip. Freud considera ca libidoul difuzeaza in tot corpul in loc sa se concentreze intr-o anumita zona. Deasemeni in aceasta etapa refularile se intensifica.
Stadiul genital
Cand copilul ajunge la pubertate, libidoul se focalizeaza asupra organelor genitale si atentia tanarului adult se concentreaza acum asupra sexului opus. Acest stadiu aduce cu sine transformarile definitive ale sexualitatii umane. In timp ce sexualitatea infantila este predominant autoerotica, sexualitatea adulta este predominant obiectala. Se trece de la excitarea zonelor eroogene la activitatea sexuala specifica, genitala, orientata spre reproducere.
Activitatea sexuala infantila este subordonata activitatii genitale sub forma placerii preliminare.
Cristiana si BB Andreea http://community.webshots.com/user/cristiana_negrila
http://community.webshots.com/user/andreea_negrila
Cris_N spune:
Teoria dezvoltarii psihosociale ERIKSON
Erikson a evidentiat opt stadii in teoria sa; in fiecare stadiu, individul se confrunta cu un alt conflict. Totusi este necesara rezolvarea conflictelor initiale, pentru a-i asigura individului capacitatea de a le stapani pe cele ulterioare, deci procesulpoate fi vazut ca un progres pas cu pas.
Primul stadiu in teoria lui Erikson are la baza conflictul incredere-neincredere (de la nastere pana la aproximativ un an si jumatate): copilul trebuie sa-si stabileasca atitudinea de baza fata de lumea din jurul sau. Daca in acest stadiu beneficieaza de satisfactie si confort, acest lucru il va ajuta sa-si dezvolte o atitudine mai increzatoare. Daca ingrijirile nu sunt consistente rezulta neincredere fata de cei de care depinde copilul apoi fata de toti indivizii.
Pe masura ce copilul invata sa mearga, se confrunta cu alt conflict autonomie indoiala (intre un an si jumatate si trei ani). Noile provocari fizice pe care le infrunta ii pot sustine increderea sau il pot face sa se simta, pur si simplu, incapabil. Din nou, trebuie sa fie stabilita atitudinea globala cu care copilul va merge mai departe.
Al treilea stadiu apare pe masura dezvoltarii sociale si fizice, cand copilul se confrunta cu conflictul intre initiativa si vinovatie (intre 3 si sase ani). Deoarece copilului i se cere sa-si asume din ce in ce mai multa responsabilitate pentru viata sa, el poate ajunge sa-si dezvolte un puternic simt de initiativa sau poate ajunge sa se simta vinovat ca nu si-a indeplinit corespunzator responsabilitatile.
De aici, copilul mai mare (sase-doisprezece ani) se confrunta cu conflictul sarguinta inferioritate, pe masura ce are de infruntat tot mai multe provocari noi. Copilul poate sa se straduiasca sa le depaseasca sau poate sa capete un sentiment caracteristic de incapacitate.
Al cincilea stadiu apare la adolescenta (12-20 de ani) cand trebuie rezolvat conflictul identificare-confuzia de rol. Multimea noilor roluri sociate si apartenenta la grupurile sociale diferite presupun dezvoltarea unui simt integrator al propriei persoane, astfel, copilul va fi coplesit de multitudinea de roluri pe care trebuie sa le joace. Gasirea unor raspunsuri satisfacatoare presupune integrarea unei game variate si contradictorii de perceptii despre sine si de perceptii ale altora despre propriul sine intr-o structura coerenta, respectiv propria identitate. Nerealizarea, privind propriul viitor, asumarea de responsabilitati, edificarea unei identitati negative, deviante (cu elemente pe care subiectul nu le doreste), elemente ale identitatii se afla in contradictie si sunt putin compatibile cu normele sociale.
Ca tanar adult, omul se confrunta cu al saselea conflict: intimitate izolare in relatiile cu altii (20-40 de ani). Intimitatea presupune fuzionarea libera a identitatilor fara sa existe nici o teama si nici realitatea pierderii acestora. Recompensele asociate intimitatii sunt atat de mari incat si persoanele cu echilibru psihologic fragil vor fi dispuse sa-si asume riscurile. Alternativa nefavorabila a celor care refuza acceptarea limitarilor propriei independente sau riscurile intimitatii, este aceea a izolarii.
La maturitate, idividul se confrunta cu un conflict de creatie stagnare (40-65 de ani). In aceasta etapa se formulaza si realizeaza observatii amplasate dincolo de limitele propriului sine si raportate la elemente ca familia, cariera profesionala, societatea in ansamblu.
Ultimul stadiu evidentiat de Erikson apare la varste inaintate, cand individul trebuie sa accepte realitatea apropierii mortii, care presupune conflictul de a o intampina integru sau cu disperare. Integritatea Eu-lui rezulta din faptul ca insul poate privi retrospectiv propria existenta, cu satisfactie, fiind capabil sa accepte atat propriile succese cat si propriile insuccese. Cand situatia aceasta nu apare, constatarea faptului ca nu exista timpul disponibil pentru operarea unor schimbari majore, noi obiective, realizarea acestora, rezulta disperarea. Individul este dezgustat de viata, dezvolta o imagine de sine negativa ce nu mai poate fi modificata.
Cristiana si BB Andreea http://community.webshots.com/user/cristiana_negrila
http://community.webshots.com/user/andreea_negrila