neasteptat, ca oricare alta poveste...
Raspunsuri - Pagina 3
amuleta spune:
Oboseala si grijile sugruma elanurile amoroase, ba uneori dau si dragostea jos din pat. La inceputurile cuplului, pretentiile si responsabilitatile sint mai putine, apoi vin copiii si incepe goana dupa acumulare materiala. Prioritatile se schimba si nu totdeauna in cel mai bun mod. Este mai mult decit a pune paine pe masa, este o ambitie de realizare care, in timp, te poate vlagui emotional. Atunci apar si problemele sexuale.
Cel mai bine este sa stii cind este cazul sa faci un pas inapoi, sa-ti "redimensionezi" viata profesionala si sa-ti regasesti suflul erotic. Pentru un barbat s-ar putea sa fie ceva mai greu, pentru ca ideea de competitie este inscrisa in codul lui genetic.
Daca sotul tau munceste foarte mult si are griji multe in legatura cu munca lui, nu este de mirare ca i-a scazut entuziasmul si parfumurtile sau machiajul nu fac fata unei asemenea situatii. Trebuie sa-l determini sa o ia mai incet , altfel o sa ajungeti ca doi amici care locuiesc impreuna.
amuleta spune:
Oboseala si grijile sugruma elanurile amoroase, ba uneori dau si dragostea jos din pat. La inceputurile cuplului, pretentiile si responsabilitatile sint mai putine, apoi vin copiii si incepe goana dupa acumulare materiala. Prioritatile se schimba si nu totdeauna in cel mai bun mod. Este mai mult decit a pune paine pe masa, este o ambitie de realizare care, in timp, te poate vlagui emotional. Atunci apar si problemele sexuale.
Cel mai bine este sa stii cind este cazul sa faci un pas inapoi, sa-ti "redimensionezi" viata profesionala si sa-ti regasesti suflul erotic. Pentru un barbat s-ar putea sa fie ceva mai greu, pentru ca ideea de competitie este inscrisa in codul lui genetic.
Daca sotul tau munceste foarte mult si are griji multe in legatura cu munca lui, nu este de mirare ca i-a scazut entuziasmul si parfumurtile sau machiajul nu fac fata unei asemenea situatii. Trebuie sa-l determini sa o ia mai incet , altfel o sa ajungeti ca doi amici care locuiesc impreuna.
voljena spune:
mi-ati adus aminte (mai ales amuleta) de prima mea casnicie... dupa niste ani ajunsesem ca frate si sora asa ca i-am propus sa divortam... daca mai stateam impreuna am fi ajuns ca doua surori... 
Alyssa spune:
http://www.desprecopii.com/info.asp?id=107
Ia uite aici niste sfaturi bune! Si o floare de la mine! 
Alice
crysa spune:
fetele, nu va culcati pe o ureche cu faze de genul "nu ma inseala ca e prea comod...etc". si sotul meu e un tip super comod. genul de barbat care se roseste cind zice o minciuna. genul de barbat care daca minte se vede cu ochiul liber. eu sunt patita si stiu ce vorbesc. poate ei tocmai pe asta mizeaza ca noi ii credem prea... comozi sau prea naivi pt asa ceva.
eu va sfatuiesc sa fiti voi ceva mai lucide ca cele se intimpla au un scop si cind barbatul nu e mai atras de "pasarica" de acasa... atunci D-zeu cu mila.
cascati bine ochii inainte ca sa nu 
mai tirziu
hai sa auzim numai de bine
paula2003 spune:
Imi dau seama din ce am citit ca este o regul dupa o perioada. De ce nu plecati doar voi 2 undeva in concediu si acolo sa va iubiti ca la inceput.
paula2003
& alexandra 
http://pg.photos.yahoo.com/ph/alexa13tinta/
Kehleyr spune:
Din cate am inteles eu din postarea lui Yasmin, criza este in primul rand a ei. Ea este cea care trece printr-o depresie si nu mai e dornica de relatii fizice... Nu cred ca e cazul sa presupunem ca ar fi vorba de altcineva la mijloc, din partea lui... Problema din partea lui este ca, asa cum spune Yasmin, el nu sesizeaza ca exista o problema, si asta o doare pe ea...
Yasmin, poate ca si el e obosit, poate ca ceea ce tie ti se pare evident ca ar trebui sa observe, pentru el nu este. Stiu ca e trist, cand tu crezi ca "sunteti o singura fiinta", sa treci prin asemenea momente fara ca cel de langa tine sa isi dea seama. Dar eu cred ca barbatii nu sunt sensibili la starile astea ale femeilor, prin constructia lor, si nu pentru ca ne-ar iubi mai putin sau am insemna mai putin pentru ei. Pur si simplu nu vad, asta este.
Nici la noi nu mai ies deloc scantei ca la inceput, din partea mea cel putin. Cred ca de cand am nascut, nu stiu daca are vreo legatura sau nu, cert este ca nici eu nu imi mai doresc deloc sa fac dragoste. Diferenta este ca sotzul meu vrea foarte tare si nu intelege ca pentru mine e mai degraba dureros (fizic vorbind) decat placut. Si nu am cum sa ii explic, nu are cum sa ma ajute, pentru ca sunt convinsa ca vina e a mea si nu a lui (care face tot posibilul sa ma simt bine).
Eu incerc sa iau lucrurile asa cum sunt, sa fiu aproape de el in alte moduri, si sper ca si pe plan fizic sa ne revenim cat de curand, pentru ca ar fi trist sa continui asa ca acum toata viata. Dar incerc sa nu ma ambalez si sa nu ma gandesc prea mult la probleme, pentru ca am senzatia ca asta nu face decat sa inrautateasca lucrurile.
Orice relatie evolueaza, si nu cunosc vreun cuplu impreuna de multi ani la care partea fizica sa mai fie cu scantei ca la inceput. Toti ne schimbam, imbatranim daca vrei, si e normal ca lucrurile care capata prioritate intr-o casnicie sa devina altele: copiii, faptul ca stii ca ai un sprijin alaturi de tine, toate amintirile pe care le aveti impreuna. Nu ne putem astepta sa fie mereu ca in prima zi. Asta nu inseamna ca dragostea sau apropierea moare, ci doar ca se transforma in altceva...
nshiro spune:
Eu nu cred ca e problema sau vina lui! Barbatzii de obicei nu sunt sensibili la astfel de probleme. Ba dimpotriva, poate o si invidiaza putzin ca ea sta acasa, are tot timpul la dispozitizie sa faca ce vrea si minimalizeaza importantza muncii pe care si ea o presteaza...
Am o prietena, 30 de ani, 3 copii mici, un sotz obishnuit, nici model , nici un monstru... o casnicie perfect banala vazuta din afara .... Si totusi, draga mea prietena mai avea putzin si isi punea shtreangul de gat. De ce? Doar sotzul nu o batea, nu ii vorbea urat, o ajuta la treburi prin casa, iesea cu copiii la plimbare, probleme materiale nu existau, copiii sanatatoshi, frumoshi... deci practic o familie fericita si reusita... Insa draga mea prietena imi marturisea de multe ori la ce metode de sinucidere s-a mai gandit si nu glumea!!!!!!!!!! Il invinovatzea pe sotz pentru nefericirea si golul din sufletul ei, pentru faptul ca nu-i face viatza palpitanta si interesanta.
Pana la urma raspunsul l-a gasit in ea.... Doi dintre copii la gradinitza, unul la mama, un part time si un curs (niciodata nu e prea tarziu sa invetzi ceva nou) si iata ca a devenit alta femeie... In momentul in care te socializezi incepi sa vezi lucrurile cu altzi ochii, altele iti sunt prioritatzile, dorintzele, iar partenerul de viatza nu mai e centru universului in jurul caruia gravitezi si de care ti se leaga toate ashteptarile...
De socializare depinde si sexualitatea , care din cauza frustrarilor sufera transformari. Chiar daca sa spuneam ca sotzul si-ar schimba tehnica, tu te vei simtzi la fel... Pe cand daca schimbarea se va produce in stilul tau de viatza, cu aceleashi vechi tehnici sotzul te va ridica in .
Senzualitatea ta pleaca din creierashul tau si mai putzin conteaza o atingere in plus sau in minus.... 
Succes in regasirea de sine! E cale lunga dar se merita!
Merry Christmas!
rocsana
dana_ene spune:
Yasmin, e o problema care a aparut si in casnicia mea.
Dar am discutat-o mereu si sa stii ca intotdeauna, dupa o asemenea discutie, am simtit nevoia sa ne apropiem si sa ...
. Intotdeauna !
Si e mereu super !
Si cred ca fetele care ti-au spus ca ar trebui sa ai si tu o alta activitate in afara de stat cu Asli te-au sfatuit foarte bine.
Daca vei fi si tu ocupata cu alte probleme, va veti intelege si va veti simti mai des dorul.
Comunicati ! E f.f.f.f. important !
Daniela si puiul Oana Maria (nascuta pe 2 septembrie 2003)
http://community.webshots.com/user/oana_maria100
http://community.webshots.com/user/oana_maria200 POZE NOI !!!!!!
Yasmin spune:
si, in sfarsit, revin...
tocmai am urmarit 'before sunrise'. nu stiu daca l-ati vazut, dar bauiesc ca da. este exact povestea noastra. este prima noastra noapte. si exact la fel, cand el s-a urcat in tren in dimineata aceea, am inteles ca nu vom putea fi unul fara celalalt. totul a fost atat de simplu, nu puteam continua decat impreuna. punct.
maine se intoarce acasa orhan. am folosit aceste 17 zile fara el curatind bine de praf toate unghiurile si cotloanele firii mele. nu comunicarea lipseste din relatia noastra, ci... eu. nu in sensul strict, evident. fortata de imprejurari, am devenit o femeie casnica, o mama aproape buna, o bucatareasa deloc de aruncat. dar nu pot fi fata iresponsabila si plimbareata, femeia de cariera care face pe dracu in patru si tot vinde cel mai scump pachet clientului, iubita careia ii place sa faca dragoste oriunde nu exista un pat. ma simt neatragatoare pt simplul motiv ca ma iubesc prea mult pe mine insami. persoana care o vad acum aici, pe scaunul asta, e urata, ciufulita si miroase ciorba de pui cu taitei... cum ar putea fi interesat iubitul meu de aceasta creatura?
dana (iti multumesc mult pt toate cuvintele frumoase pe care mi le-ai spus de-a lungul timpului), cheilar, roxana, alice, toate fetele dragele care au spus ca probleme este la mine - aveti dreptate.
am decis sa nu ii spun absolut nimic sotului meu. stiu ce am de facut. trebuie sa ma reconstruiesc. doar ca, iarasi, imprejurarile... va trebui sa mai astept pana face asli 2 anisori, sa o pot duce la cresa. pana atunci, tot ce am de facut este sa imi fac planuri de viitor glorios si in felul acesta sa ma reindragostesc de mine.
da, problema este la mine. si nu e lipsa de comunicare
mirela, imi pare bine sa vad ca suntem inca pe coperta albumului. suntem cuplul ideal. promit
mamica dulce, pitica, celelalte fete care trec prin aceleasi momente, regasiti-va. sunt convinsa ca asta este. daca s-a format intr-adevar o astfel de regula a casniciei, nu este pt ca nu s-au mai iubit unul pe altul, ci pentru ca nu s-au mai iubit pe ei insisi.
va doresc multa fericire, multa rabdare si dragoste cat cuprinde. va multumesc mult si...
declar acest subiect inchis