imi vine sa innebunesc. bb a cazut din pat
Raspunsuri - Pagina 2
ad_risnov spune:
Kulta, se poate intampla oricui!!! Nu te mai invinovati acum si incearca sa prevezi pe viitor astfel de intamplari.
Daca ea se misca si poate escalada pernele, n-o mai culca decat in patutul ei!!! Altfel poti avea surprize oricand.
La fel in carut sa-i pui tot timpul hamurile, chiar daca tie ti se pare ca nu poate cadea. Nu se stie niciodata. mai bine sa fii prevazatoare!
Acum este insa nimic, sa vezi cand s-o ridica
.
Rares al meu chiar azi a luat o tranta nasoala rau de tot: a venit cu fata de picioarele mesei de calcat. Si eu eram langa el
. Dar a lipsit o fractiune de secunda sa-l prind
. Acum are un obrajor vanat rau.
Adriana - mamica lui Rares (13.02.2004)
Album Rares 1 Album Rares 2
Bebelusi ian.-febr. 2004
dulcetica spune:
Si al meu a cazut din patul meu si a plins oftind.Cind mi-a povestit mama mi-a rupt sufletul!De atunci il banui ca ar putea sa cada si din patutul lui.Acum ma gindesc sa-l mut jos ,deoarece pare sa se ridice si daca ar cadea de la el, e jale.
gandacelu spune:
quote:
Originally posted by Ortansa
gandacel,despre ce fel de lichd spui tu acolo?pluteste creierul in lichid?:-)scuze,asa o fi,insa n-am mai auzit asta pana acum.chiar sun curioasa. revino cu informatii complete daca poti.
imi pare rau, dar mai mult nu stiu (si asta, ce stiu, nu stiu daca am retinut exact sau "am pus-o in cuvintele mele")
nu o lua si tu chiar asa: creierasul ca o nuca plutind in cutia craniana ca barca pe valuri... o fi un lichid gelatinos, ceva, un strat
ptiu ca eu is analfabeta la anatomie nici inima nu stiu s-o arat calumea
esenta era ca loviturile nu foarte puternice sunt amortizate cumva, nu ajung "direct la creier"...
din experienta pot spune ca n-am avut probleme cu ile, desi busituri a luat la greu, inclusiv cu capul de calorifer de am zis ca mor... imi pare rau de nicholas, cred ca as fi innebunit in locul tau!
kulta, fii tare, nu te mai invinovati, ca o sa devii o mama care isi sufoca copilul, ca tata lui nemo
orice copil are nevoie sa mai si cada, DEOARECE are nevoie de libertate
florina spune:
Nu se putea intampla oricui, ci se intampla tuturor! Intreaba-ti parintii, cu siguranta si tu ai cazut din pat. Toti copii cad.
Pediatrul mi-a spus ca daca nu cade macar o data, nu e copil.
E cumplit de frustrant, sunt mici si sunt responsabilitatea noastra, dar toti, absolut toti, cad.
Stiu ca nu te consoleaza prea mult acest fapt, dar in nici un caz sa nu-ti faci probleme de genul "nu o merit" pentru ca, iti spun din toata inima, nu e cazul.
Si Tudor a cazut de cateva ori. De fapt, cand a cazut prima oara, mi-am scris si eu povestea pe forum si fetele mi-au povestit cazaturile copiilor lor... Eram la fel de disperata ca si tine, si pana la urma m-am linistit...
Partea buna e ca cu cat e mai mic, cu atat sunt mai multe sanse sa nu fii patit nimic. Daca n-a vomitat, n-a dormit exagerat de mult si toate simptomele insirate de fete mai sus, n-a patit nimic.
De fapt, daca s-a oprit din plans cand ai luat-o in brate, inseamna ca sperietura a fost mai mare decat cazatura. Si asta e sigur valabil si pentru mamica.:)
Nu-ti mai face griji. Iar Daniela e pe maini bune, trebuie sa crezi asta.
Florina & Tudor (2 ani si 6 luni)
Aurelia spune:
Bun venit in club!!!
Se spune ca un copil care nu a cazut macar o data din pat nu e copil pe deplin !
cam aceiasi chestie ca si cu armata baetilor!!!
Ia inchipuie-ti sa-ti cada pe scari de beton cu tot cu mergator ,sa auzi zgomotul ala ingrozitor si tipetele de groaza si sa ajungi cind este prea tirziu la capatul scarii.........
Mi s-a intimplat mie la 8 luni sa ajunga sa deschida usa scarii si sa cada iar eu sa ajung prea tirziu ........ei bine nici salvarea nici pompierii n-au vrut sa vina !!!!
din moment ce nu si-a pierdut constiinta mi-au zis ca nu-i nimic grav si ca daca vreau sa ma linistesc pe deplin nu am decit sa merg cu el la doctorul de familie ...........si asta nu in rominia!!!!!ci in "COMUNA EUROPA" 
Aura&Luca,2 ani si 8luni!
"Daca dragoste nu e nimic nu e"
http://fr.pg.photos.yahoo.com/ph/aurasupacurasu/album?.dir=/a58e
KULTA spune:
M-am mai linistit. A papat bine si a dormit normal, dar NU O VOI MAI LASA NICIODATA IN PATUL MARE NESUPRAVEGHEATA.
Se pare ca totul e normal.
Pupici la bebici si mamici
Kulta si BB Daniela (15,04,2004)
"Lucrurile bune li se intimpla celor ce stiu sa astepte"
Aurelia spune:
Ma bucur ca te-ai mai linistit si ca bebita e bine!!!
dumnezeu sa va aiba in paza si sa-i vegheze somnul!
Aura&Luca,2 ani si 8luni!
"Daca dragoste nu e nimic nu e"
http://fr.pg.photos.yahoo.com/ph/aurasupacurasu/album?.dir=/a58e
mariana tache spune:
Si noi facem parte din club!
Stefan are 7 luni (peste 9 zile) si deja are 3 cazaturi la activ.
La prima a cazut din patul mare. L-am lasat in mijlocul patului sa ma duc sa ii fac laptic. la vremea respectiva (nu mai stiu exact; am scris in cartea lui, dar mii lene sa ma uit) se intorcea doar de pe spate pe burta. Invers nu putea. Asa credeam eu. Asa ca am zis, chiar daca se intoarce pe burta, invers nu mai poate si nu are cum sa ajunga la marginea patului. Ei, ce sa iti spun! De mici iti fac surprize copiii! Ca sa vezi ca a ajuns chiar jos, nu numai la marginea patului! Am crezut ca mor. Am plans de m-am prapadit. Am sunat la medici si mi-au spus tot asa cum stiti voi: daca nu e somnolent, daca nu vomita, daca nu are convulsii (in urmatoarele 24 h) totul e OK. Si nu a avut nimic, nici macar o roseata.
La a doua, nu a mai cazut decat de la o palma de pamant, din fotoliul lui pe care tocmai il cumparasem. Eram asa de entuziasmati de fotoliu si de Stefan (ce frumos statea in el) ca si eu si sotu nu mai conteneam cu pozele (eu cu un aparat, eu cu altul). Si bineinteles ca puiu, la un moment dat(cred ca era si bulversat de blituri) s-a aplecat tare in fata si a cazut direct in cap, ca nici nu am apucat sa reactionam. Atunci a plans sotu' de s-a prapadit. Asa s-a pricopsit Stefan cu prima lui vanataie (era in barbita).
Iar a treia tot de pe pat(dar altul, nu din dormitor). Sotu' l-a scapat o secunda de sub privire si el ...bufff. Pe burta a aterizat si s-a lovit la ochisor de leagan (e langa pat). Iar sotu' s-a dat la bocit! Eu trebuia sa fiu tare si sa il linistesc.
Chiar am zis, ca daca ar stii cineva de cate ori mi-a cazut puiul pana la aceasta varsta, ar zice ca suntem niste parinti denaturati. Si nu am spus decat de prima busitura. Dar iata ca acum m-a luat gura pe dinainte si am spus tot. Nu ne 
!
Dar slava Domnului, ca Stefan e bine si nu a patit nimic! Sper din suflet sa nu mai cada !
si cazaturi cat mai putine!
Ps. Iar v-am facut capul mare! Eu nu stiu de ce ma intind atata la vorba!
mariana tache, mamica lui Stefan.
http://community.webshots.com/user/tachemas - pozici.
http://www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=34377 - O poveste de suflet.
Roxy Trixy spune:
Ma inscriu si eu in clubul stelutelor cazatoare din pat!
Cand a cazut Bia mea prima data din pat eram sa inebunesc... l-am sunat pe sotul meu si am inceput sa urlu la el de parca el o scapase... Doamne ce spaima am tras...
Apoi cand am inceput sa mergem, a cazut de atatea ori in nas, incat nu mai trageam speranta sa mai aibe nasul intreg vreodata... dar acum nici nu se mai cunoaste...
Iar ultima fenta, am lasat-o intr-o noapte singura camera, in patutul ei pentru ca eu eram paralizata de somn, si nebunici a mea s-a aruncat din pat, bineinteles, peste grilajul acela inalt... Am crezut ca sunt cea mai rea mama de pe planeta...
Acum fiica mea, la 2 ani si 2 luni, e Kamikaze de meserie! Numai azi s-a aruncat de 2 ori din pat, si a aczut odata cu scaunul, si seria de cascadorii continua
Numai bine!
http://community.webshots.com/user/roxytrixy
Roxana & Bianca micuta
allice spune:
Vaaai ce am mai ras! M-am revazut disperata cand in fata intregii familii, mama mea, sora mea, sotul si eu (deosebit de grijulie), intr-un moment de atentie generala pentru bebe, l-am vazut pentru prima data rostogolindu-se burta-spate. Ne-am bucurat pana cand l-am vazut ca poate s-o faca de trei ori si asta insemna: BUUUUF din pat. Si acum imi amintesc ochisorii lui minunat de incantati care parca spuneau: 'Uite ce pot sa fac, Uite ce pot sa fac!', apoi buf si chiauuuu. A lipsit o miniminifractiune de secunda sa-l prind. Am plans, dar am avut si privirile acuzatoare atintite asupra mea. Bucura-te ca n-are nimic copilul si ca erai singura... Asta a facut-o la 6 luni si trei saptamani. Apoi la un an a cazut cu capul de calorifer, apoi la un an si doua luni cobora singur din patut si cadea in ciuda atentiei mele superdistributive, cand credeam ca doarme...Am renuntat la un raft pe care tot incerca sa se urce. Apoi a cazut prin parc de nenumarate ori. Ultima cazatura memorabila a fost acum o luna si ceva, la 3 ani cand s-a lovit la fata, cu rana la nas si obraz si ochi invinetit la garderie. Mi-a explicat ca s-a lovit de perete. Au la garderie pe pereti niste forme pe care se pot catara. Numai pentru copilul meu au fost periculoase. Asa ca, fii mamica, vei avea nnnnnnn din astea. Trebuie mereu sa avem grija de ei, dar mereu sa nu uitam ca au nevoie de libertate. Au nevoie sa tipe ca sa stie ca poate tipa mai tare ca X. Au nevoie sa incerce sa urce ca spider-man ca sa afle ca nu poate... Au nevoie sa incerce. Peste 3 ani vei rade cand iti vei aminti din ce maruntis ai putut atunci sa plangi. Fii tare, esti doar o mamica, nu esti superman. Bafta!