Gata cu optimismul :((
Raspunsuri - Pagina 2
cristina_g spune:
Rici,
Trebuie neaparat sa te aduni. Nu da voie gandurilor negre sa te supere! Trebuie sa iti spui tot timpul ca micutul tau depinde de tine, de tine si de Dumnezeu. Fa tot ce depinde de tine ca totul sa fie bine, numai tu il poti apara... Si de acum in colo asta va fi treaba ta de mamica: sa-ti aperi puiul de orice! Asa ca nu te lasa, fa tot ce crezi ca trebuie ca sa-ti asiguri confortul psihic, citeste, du-te la cumparaturi, asculta muzica, du-te la spital la Bucuresti, orice... rasfata-te...traieste cu bucurie fiecare clipa alaturi de puiul tau, spune-i povesti, povesteste-i orice, nu lasa pe nimeni si nimic sa va intunece aura de miracol ce va invaluie... Stiu ca poti,pentru ca ai ajuns pana aici,pentru ca ai avut resurse sa incurajezi si alte fete ( inclusiv pe mine)chiar daca nici tie nu iti era usor, pentru ca esti puternica, si pentru ca vei fi mamica!
Te pup cu drag
P.S.Ti-am raspuns ieri si pe topicul cu fibrom.
Dena spune:
Vezi Rachel cata lume te incurajeaza???
Au dreptate!!! Ai trecut deja de perioada critica... Uite eu am o amica ...a nascut un baietel la 26 sapt. si acum are aproape doi ani si eu un voinic de flacau absolut normal.
Asa ca nu te mai speria... De acum incolo fiecare zi e o reduta cucerita... si trebuie sa te bucuri de ea... nu te gandi la rau... Dzeu e cu tine si te-a ajutat sa ajungi pana aici...
Mai bine te interesezi sa afli care este situatia in Bucuresti referitor la nasterile premature... statistic vorbind... aduna date, de la cate saptamani sunt bebeii safe si care sunt medicii recomandati in astfel de situatii etc... Nu inseamna ca se va intampla...dar e bine sa fii informata...
Oricum pastreaza in minte ca ai trecut de perioada critica si esti o norocoasa!! Asa sa vezi paharul... pe jumatate plin...
Eu am avut o colega de serviciu care a facut fetita cu contractii pe toata sarcina... nu s-a miscat din pat, a stat pe medicamente... si pe la sfarsit i-a facut si cerclaj ... si acum e o frumusete de fata... Deci nu e "acela" chiar asa de negru...
Nu te speria de contractii , fa ce e de facut si gandeste-te ca mai ai doar 3 sapt si vei fi in 30 de sapt...
Hai noroc si ai sa iti aduci aminte cand vei tine bebeul in brate de toate incurajarile astea pe care le primesti acum.
Dzeu sa fie cu bebe tau!!
Denisa si bebica din burtica - 39 sapt.
"Nu ai pierdut daca ai cazut. Vei fi invins cu adevarat daca nu te ridici." G.Funakoshi
rachel owen spune:
A mai trecut o zi, si nu sunt deloc mai bine. L-am sunat pe dr la Bucuresti, mi-a spus ca macar 31 de sapt sa ajung. Eu sper ca si mai multe. Nu prea stiu cand si cum sa fac sa fie bine.
Eu afara nu pot iesi deloc, ies rar, mai mult la control la medic, stau tot timpul in pat, altfel nu ajungeam la 27 de saptamani. Dr mi-a dat 50 % sanse sa duc sarcina 5 luni, iar dupa, nici o sansa. Uite ca azi implinesc 6 luni calendaristice. Numai cu ajutorul Bunului Dumnezeu, care a facut minunea.
Vorbele voastre mi-au incalzit sufletul. Ma gandeam sa nu mai scriu...ca atunci cand cauti necazul il gasesesti. L-am sunat pe Dr la Bucuresti, cu speranta sa ma incurajeze el. Nu m-am gandit ca poate aveam mai bine nevoie de un psiholog. Mi-a povestit de o fata care a fost operata de fibrom, insarcinata in 31 de saptamani, iar fatul are hidrocefalita. A trimis-o acasa sa se hotarasca daca face avort sau nu. La 31 de saptamani? Nici nu prea stiu ce e asta, si daca e vreo legatura cu fibromul. Am sa incerc sa merg si eu maine sau luni la eco, desi la 26 de saptamani cand am fost, l-am stresat pe dr sa vada daca bebe e sanatos. Asa ca am avut si azi motive de plans.
Oricum, dincolo de toate incurajarile si descurajarile medicilor, eu sunt pacienta Marelui Medic Ceresc.
Rici 
27 sapt. si "minunea lumii" din burtica 
Poze:
http://community.webshots.com/user/Rici_intalnire_DC-new
http://photos.yahoo.com/rachelowen77
http://community.webshots.com/user/rici_o (Rici si burtica magica)
„Dumnezeu să te tină în palma mâinii Sale, iar îngerii să te îndrume mereu.”
danaA spune:
Rachel, hai sa-ti spun pe scurt povestea mea si poate te mai incurajeaza.
La 18 saptamani am aflat ca am sarcina cu tripleti DAR 2 nu mai traiau. Am fost socata si nici nu stiam ce se va intampla mai departe. Medicii mi-au facut tot felul de investigatii sa vada daca sunt toti 3 in aceasi placenta si daca bebe ramas e bine. Dupa ce am aflat ca sunt in placenta separata se punea problema pierderii sarcinii din cauza ca ceilalti 2 se deplasasera si erau spre iesire
. Eram deja in 22 de saptamani si mi-au spus ca tre sa depasesc pragul de 26, iar dupa aia trebuie sa-mi impun ca voi ajunge la 30, mai apoi la 32 si pe urma la 34. Trebuia sA-MI IMPUN SINGURA ACEST LUCRU .Si uite asa numaram si eu zilele si cand ajungeam la capatul unei saptamani ii multumeam lui Dumnezeu si ma gandeam ca tre sa merg mai departe. pana la urma mi-au facut cezariana la 39 de saptamani si bebetza e bine si sanatos.
Tre sa fii optimista nu-ti pierde speranta. Iti tinem pumnii.
sinzi_ana spune:
Hai sa iti povestesc de o prietena de-a mea...a avut fibrom, operat, dr i-a dat sansa de 1% sa mai poata ramana insarcinata si daca ar fi ramas, sanse de 30% sa duca o sarcina normala la capat (avea 35 de ani, necasatorita)...
Si minunea s-a intamplat...a ramas insarcinata...a fost un soc, nu era casatorita, nu se astepta sa ramana, nu isi dorea un copil. La inceput a vrut sa faca un avort, apoi dr. la care s-a dus i-a spus ca ceea ce i s-a intamplat e o minune care nu se va mai repeta...a trimis-o acasa sa vina a doua zi, daca nu se razgandeste.
Si s-a razgandit...si ea ca si tine a trait cu frica in san toata sarcina, sarcificii, singura, multe probleme...
Acum are o minune de baietel de 1.3 ani, nascut la termen printr-o cezariana complicata, a avut 55.5 cm si 3.200kg la nastere. E copilul perfect, frumos, cuminte, destept si zambaret...o minune!!!!
Acum se gandeste chiar sa mai incerce o data (daca mai iese!!).
Asa ca minuni se intampla la tot pasul, trebuie doar sa crezi in ele si sa iti pastrezi credinta!!! Iti urez succes si tinem pumnii sa duci sarcina la 38-40 de sapt!!! (sa il facem gras, nu???)
Sinzi 
si David
Poze cu David in parc pe tricicleta
szivarvany spune:
Rachel,
mie mi-au dat lacrimile pentru ca ma regasesc in ceea ce scrii, in plansetele disperate, in frica si spaima ca voi pierde ce asteptam atat de mult. Eu am ramas insarcinata inainte sa fiu operata si cand mergeam la ecograf medicul imi zicea ca bb nici nu-l vede de chist si sa ma rog la Dumnezeu. Nu reuseam sa ma opresc din plans. Apoi am realizat ca daca va fi sa fie, va fi un bb luptator, care va vrea sa traiasca. Asa e si al tau, un bb care vrea sa se nasca, doar trebuie sa-l ajuti cu mult calm. Sa stai linsitita si sa fii increzatoare. Eu aveam un calendar in care trageam cu rosu fiecare zi ce trecea. Intr-adevar bb statea pe partea dreapta, ca in stanga nu avea loc din cauza chistului si nici nu s-a putut intoarce, a ramas pelviana(toate vergeturile sunt pe drepta burtii mele
), ca sa nu mai zic ca in saptamana 35 am cazut in baie (de neatenta si idioata
), si am ajuns pana in saptamana 39 ! Nu trecea seara sa nu plang, dar a doua zi reluam cu optimism de la capat. Asa ca mult curaj ! Daca te-ai simti mai in siguranta, du-te in spital !!! Si nu fa nici un efort si gandeste-te ca totul va fi bine !!! Si uite, cate lume e alaturi de tine, cu sufletul la gura si se roaga pentru tine ! Fii optimista, macar un pic, de dragul lui bb si al tau si al nostru !
P.S. As putea deschide un subiect cu povestile prietenelor mele (parca ne-am cautat) care au avut sarcini numai cu probleme. Vei reusi si tu, cu siguranta !
Leoaicele Daria & 
Giulia (16.08.2004.)
"La vita e` una bataglia, la morte un`avventura"
http://community.webshots.com/user/giulia16
maria m m spune:
Rachel,daca Bunul Dumnezeu te-a ajutat pana acuma,te va ajuta si in continuare.
Eu ma rog in fiecare seara pt tine sa duci sarcina la termen,fii sigura ca o vei duce.Asa cum au trecut 27 de saptamani,asa vor trece si restul.Cineva acolo sus tine cu tine,Rachel,asa ai putut ramane insarcinata,as ai dus sarcina pana acum,as o vei duce pana la capat.
Ai incredere in Dumnezeu!
Ai sa vezi ca totul are sa fie bine!
si multi pupici pt tine si pt bb Rachel,ai incredere in Dumnezeu.
Sper ca cuvintele mele au putut sa te incalzeasca macar putin!
Sanatate tie si bebicului si ai sa vezi ca o sa ne scrii si din saptamana 38...39 si pe urma cu bebicul in brate.
maria,
de Paula 
(1 an) si Miruna 
(13 ani)
rachel owen spune:
Vai, va multumesc! Mi-au dat lacrimile, si am realizat ca se poate. Uneori noi uitam ca se poate.
Bebele meu e intr-adevar "minunea lumii", cum tot spun medici. Asa a spus dr care ma tine aici sub observatie de cand a vazut pe ecograf ca nu e o gluma, a facut ochii mici, apoi iarasi i-a marit tare si a spus "S-a-ntamplat minunea lumii", si asta spune si acum la fiecare control. E minunea Lui Dumnezeu, care stie cel mai bine ce a fost si este in sufletul meu, cat l-am dorit si-l doresc pe bebe, care stie cat m-am rugat si ma rog ca sa fie sanatos si sa traiasca. S-ar putea sa nu mai pot avea alt copil, dar orice sansa as avea, tot as lupta pt acesta cu toata forta mea.
Am avut 3 iminente de avort
-la 7 saptamani, cand am sangerat (cu internare)
-la 11 saptamani, au inceput contractiile
-la 17 saptamani a fost cel mai rau, am refuzat internarea, am urmat tratament cu injectii de 2 ori pe zi.
Stau non-stop in pat de 20 de saptamani. Fac injectii zilnic. Numic nu se compara cu bucuria miscarilor pe care le simt in burtica, si de care imi va fi dor dupa ce nasc, dar stiu ca vor fi repede inlocuite cu altele lucruri frumoase.
Nu ma consider "mama eroina" cum zice dr ca ma va declara.
In schimb consider ca Dumnezeu a facut minunea sa raman insarcinata, cand medicul mi-a descoperit fibromul si a zis "daca ar fi dupa mine, saptamana viitoare te-as programa la histerectomie"; si tot El m-a ajutat sa castig fiecare zi care ma apropie de nastere. Si mai consider ca bebe meu e un luptator, in spatiul mic pe care i l-a oferit uterul meu bolnav s-a dezvoltat, si lupta pt viata. Sper sa reusim.
La mamici unde sunt impreuna cu multe din prietenele mele, se dicuta mereu despre patuturi, hainute si alte lucrusoare pt copilasi. Eu nu am pregatiti nimic. Si parca fiecare plan pe care mi-l fac imi aduce "ghinion". Nu cred in asta, si nici nu sunt superstitioasa, dar mi s-a mai intamplat. M-am hotarat sa tin un jurnal de sarcina, si apoi m-au luat contractiile, am ales patutul si i l-am aratat sotului meu (numai in magazin) ca sa stie ce sa imi cumpere dupa ce nasc, si am facut iminenta de avort. Acum m-am hotarat sa iau set de carucior cu landou si scaun de masina. Lucrurile nu au mers, iarasi am avut dureri rele de burtica, in partea de sus, mi-am sunat ginecologul si mi-a spus ca in situatia mea e normal, ca uterul e prea sus si nu se stie cat va mai putea urca. As fi vrut sa ma incurajeze.
Sper sa reusesc. Ma rog Lui Dumnezeu neincetat pt asta. Nu eu, ci EL, nu pt mine, ci pt "minunea lumii" pe care El mi-a dat-o.
Rici 27 sapt. si "minunea lumii" din burtica (pacientii Marelui Medic Ceresc)
Poze:
http://community.webshots.com/user/Rici_intalnire_DC-new
http://photos.yahoo.com/rachelowen77
http://community.webshots.com/user/rici_o (Rici si burtica magica)
„Dumnezeu să te tină în palma mâinii Sale, iar îngerii să te îndrume mereu.”
maria m m spune:
Vei reusi,Rachel!
Dumnezeu sa te ajute!
maria, de Paula (1 an) si Miruna (13 ani)
CryssUK spune:
Am vazut ca aveai un burtoi urias la 20 saptamani, asa ca atata timp cat bebe este dolofan si sanatos,poti sa nasti si mai devreme de termen!Eiii, nu chiar acum ...putintel mai incolo :)
Stiu copii nascuti la 7 luni care erau la fel de mari ca cei nascuti la termen , asa ca stai linistita!
Nu te mai stresa degeaba ca ce a fost mai greu a trecut si mai e putin si o sa nasti un copil sanatos!
Pup,
Cris