Profesia mea, vocatia mea?...

Raspunsuri - Pagina 2

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns casandra spune:

Keyhler, am ramas cu gura cascata citind prima ta postare. Si eu visam sa fiu astronom, sa cutreier stelele, apoi cand m-am lamurit ca nu pot fi cosmonaut, din cauza plombelor, visam sa lucrez la NASA. Acum sunt programator.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Sabina spune:

Fetelor, eu le invidiez intr-un fel pe cele care se duc la servici si punct.
La mine a devenit aproape un blestem, ma obsedeaza compozitia, nu pot sa fac nimic fara sa ma gandesc ca n-am lucrat destul, ca nu e bine, ca as putea sa ma perfectionez, sa modific etc...si asta chiar cand ma joc cu Sofia.
Cat despre predatul la facultate, asta e simpatic, dar niciodata nu-mi inchipuiam ca voi fi profesoara....

Sabina siSofia Galagia

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Kehleyr spune:

quote:
Keyhler, am ramas cu gura cascata citind prima ta postare. Si eu visam sa fiu astronom, sa cutreier stelele, apoi cand m-am lamurit ca nu pot fi cosmonaut, din cauza plombelor, visam sa lucrez la NASA. Acum sunt programator.


Nici nu stiam ca si plombele sunt contra . Eu mi-am luat adio oricum din cauza miopiei . Oricum suntem cam in aceeasi situatie!

Sanzi eu iti doresc noroc, daca iei decizia asta...

Sabina eu pe tine te incadrez la categoria fericiti care au o profesie artistica, pe care oricum daca ti-ai ales-o e clar ca iti place... nu e asa?

Va multumesc ca mi-ati impartasit din experienta voastra. E fascinant cum pentru fiecare, meseria ideala este alta...

Dana si Stefania (27.06.2003)
-----------------------------------------------------
"Life has more imagination than we carry in our dreams".

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns smillaraaq spune:

Pentru mine vocatia au fost limbile straine, in special spaniola si engleza. Si am reusit mereu sa-mi gasesc de lucru intr-un domeniu unde puteam sa-mi pun cunostintele la treaba cu folos.

E o vocatie tarzie, izvorata intr-a 12-a dintr-un soi de lene ... pana intr-a 12-a eram hotarata sa dau la Drept, dar mana pe cartea de istorie nici pomeneala s-o pun. Intr-a 12-a vazand cum stau lucrurile, m-am reorientat urgent spre filologie - si bine am facut!!

Cat priveste visele copilariei ... oh, cat mi-am dorit sa fiu tiganca florareasa, cu fuste multe-multe si colorate!!! Sau "penichiurista", cum ii ziceam doamnei care venea la mamaie :)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns LindaG spune:

La mine a fost(si inca este) o problema de sanatate care nu m-a lasat sa imi indeplinesc visurile.
Cind eram la gradi,au venit la noi(din Deva) profesori de gimnastica sa ne i-a la gimnastica.Am fost printre primele selectionate dar avind probleme cu inima n-am avut voie sa fac sport.Asta a fost prima.
Din clasa a 6-a cind am observat ce mult imi place geografia,am vrut sa ma fac arheolog,dar si acolo trebuie sa fii perfect sanatos,sa nu obosesti asa de repede precum eu.Visam sa lucrez pe teren,sau prin paduri tropicale(dar acolo interveneau si paianjenii,pe care ii urasc).Asta a fost a doua.
In a 8-a am vrut sa dau la turism,am cazut.
Am dat la liceu de limbi straine ceea ce m-a placut daca nu aveam profesoarele de engleza si de germana care incercau sa ma convinga ca eu nu voi invata niciodata cele limbi.
La faculta am dat in Arad(management)care am urit pt. ca eram tare rea la mate(as fi vrut la turism in Bucuresti dar de unde finante).
Am facut un an de faculta si am venit in Germania,cu sperante noi si m-am izbit de un zid enorm.Ha,cica vin la 20 de ani aici,fac o scola(meserie),lucrez vreo 2 ani si la vreo 26 de ani fac primul copil.Si am 25 si n-am rezolvat nimic.
Am facut o scoala de corespondent de limbi straine,scoala facuta in engleza,examen luat cu brio,mai putin traducerea din engleza in germana pe care n-am luat-o.
Si acuma Peca,sunt in situatia ta.Nu stiu ce mi-ar placea(ba stiu,educatoare,pt. care trebuie sa faci un an practica neplatita,3 ani studiu si inca un an recunoasterea diplomei,deci in total 5 ani)si atunci cind mai fac si copil,eu care vroiam sa fiu mamica tinara.Acuma am optat pentru copil si dupa aia om mai vedea.
Cam astea au fost planurile mele......
P.S. Peca,iubesc serialele CSI Miami si CSI,Criminel Intent,Medical Detectives(de luni pina vineri televizorul ii al meu,noroc ca sotul lucreaza seara.

LindaG

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns scarmanus spune:

Eu am vrut sa ma fac pe rand actrita, apoi patinatoare, apoi dansatoare de dansuri de salon, apoi designer de moda, apoi fotograf. In tot acest timp cartile m-au urmat peste tot si am citit cu aviditate. Pe urma am invatat multe limbi straine si am incercat si multe meserii. In final sunt profesoara si nici nu cred ca as fi buna la altceva.

scarmanus


Sa nu lasi nici o zi sa treaca fara sa faci sau sa auzi ceva frumos.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns crism spune:

De mica mi-au placut limbile straine, apoi in liceu am inceput sa ma indragostesc de psihologie si filozofie. Cand a venit timpul de studii superioare am optat pentru Counseling si Applied Psychology la un colegu in US. Aveam vise de a termina un doctorat si a face cariera din Consul Psiholog, in a lucra cu familii si in special copii. Cand m-am casatorit si am ramas insarcinata prioritatile mele s-au schimbat si pasiunea mea au devenit copii mei. Acuma sunt acasa si ganduri de a ma intoarce la servici nu am, cel putin cat am copii mici acasa. Nu am regrete DELOC iar rasplata este URIASA!

Cristina, sotia minunatului Sean, mamica la doi pitici frumosi, Connor Ryan 3 ani si Elena Maria 1 an.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Bic spune:

Doamne, Peca , ce bine te inteleg. Sint exact in situatia ta.
De trei ani de zile ma coiesc ce sa fac. Daca sa iau calea sentimentelor sau a ratiunii. Daca sa incerc sa fac ce-mi place, dar care se plateste foarte prost si e competitie enorma si sanse f. mici de izbinda, sau sa abdic si sa ma gindesc ca sotul meu are nevoie de inca un brat sanatos financiar si sa o apuc intr=o directie care-mi displace, dar ma va satisface financiar mai mult.
Daca ai o meserie umanista intr-o tara straina (mai ales unde stau eu e dictatura inginerilor, sorry, dar asa e), e cam greu. Dar nu imposibil.
Daca e sa reusesc in meseria pe care o vreau ar trebui sa fiu flexibila sa ma mut pentru citiva ani intr-un alt stat, uitat de lume, cum ar fi Dakota de Nord, dar cine mai aduce bani in casa acolo? Plus ca merita sa las geografia de aici si alimentatia buna si ceva prieteni pentru asta?????
Si uite asa o frec de trei ani si nu stiu incotro sa o apuc. Acum vreau sa fac si un copil si sansele mele de a face profesional ce vreau se cam duc nu pe apa Simbetei, ci pe a lui mama Simbetelor.
Mai bine ramineam in Romania unde aveam deja un drum.
Acum sint intr-o stare cam proasta exact din cauza acestui subiect, asa ca m-ati prins pe picior gresit.
Dar imi revin eu. Ma cunosc.
P.S. Stiti de ce sint atit de nehotarita? O sa rideti. Pentru ca parintii mei mi-au spus toata viata ca e musai sa fac ce-mi place, ca e f. importanta satisfactia profesionala. Ei amindoi si-au ales meseriile din pasiune si stiau cfe vorbesc. Dar iata ca a cazut magareatza si pe mine...



Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns energy spune:

si eu visam sa fiu balerina de opera sau farmacista, da' mi-a trecut (odata la repetitzii, cand m-a atins "doamna" la un pase lateral gresit si a doua ca nu eram nebuna sa tocesc atat)

"Copiii au mai multa nevoie de modele decat de critici"
poze la http://community.webshots.com/user/energy1602

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ruxij spune:

Eu n-am vrut niciodata "sa ma fac" ceva anume. In afara de profesoara. Totusi imi dau seama ca nu prea stiu sa explic bine pentru ca nu am rabdare. Imi placea foarte mult sa citesc cand eram la scoala. Dupa intrarea la liceu timpul pentru citit s-a redus foarte mult din cauza ca invatam tot timpul. Mai citeam noaptea cu lanterna sub patura. Mi-a placut foarte mult matematica. Intotdeauna am fost cea mai buna din clasa la matematica (dupa clasa a5a, ca problemele cu robinetele din cl a 4a mi-au dat batai de cap, ca si impartirile si scaderile):)). Nu mi-a placut sa invatz asa la toate materiile si sa am program strict.
Nu am avut curaj sa dau nici la facultatea de matematica si nici la electronica/automatica. La automatica nu am dat pentru ca nu eram suficient de buna la fizica. La matematica m-au influentat ai mei sa nu dau. Am fost influentata de mama sa dau la chimie, care nu mi-a placut cam deloc. Dar am intrat, am terminat si apoi am ramas in cercetarea romaneasca. Dupa 5 ani am plecat la doctorat, dar am trecut la inginerie. Acum am trecut la biologie. In ziua de azi tendinta este catre o convergentza a stiintelor, se cam sterg granitele traditionale si eu merg exact asa, nu pot sa mai spun ca sunt nici chimist, nici inginer nici biolog, ci din toate cate putin. Cred ca mi s-ar potrivi meseria de profesor universitar, dar numai la research universities, cu mai putin predat. Cred ca as putea conduce un laborator de cercetare, cumva ca pe o firma, sa obtii rezultate sa te organizezi bine, sa citesti f. mult, sa intelegi si sa fii capabil sa prezinti subiectul a.i. sa obtii fonduri pentru salarii. Abia astept sa scap de munca experimentala pentru ca nu sunt indemanatica. Mai bine sa le zic eu altora mai indemanatici ce sa faca. Cred ca ar trebui sa fac ceva care sa implice interactie cu oameni, citit mult, in acelasi timp ceva dinamic si as vrea f. mult sa nu mai am sefi directi, cu alte cuvinte, sa fiu io sefu' hihihi. Asta si incerc sa fac, sa vedem dc. reusesc. Wish me luck!

ruxij

Mergi la inceput