Sot cicalitor ca o soacra

Am stat si m-am tot gandit daca sa deschid subiectul, daca nu...poate ma intelegeti, nu-mi place sa-mi prezint in fata marelui public problemele (mici sau mai putin mici) din casnicie. Ei, da! Deja cred ca avem de-a face cu o problema!
Sotul meu, care de altfel are n calitati (si defecte , ca tot omul, deh), a devenit, incet-incet deosebit de cicalitor. Comenteaza aproape tot ceea ce fac eu, chit ca-i bine, chit ca nu, are ceva de comentat .
De ex, acum: copilul are febra 39,5 C, m-am trezit de cateva ori noaptea asta, m-am "extras" usor din pat sa nu-l trezesc pe al meu hazband si am vazut de copil, sa nu i se agraveze starea. Acum juma de ora s-a trezit si sotul si a venit peste mine in camera copilului si a inceput, chiar si in aceste conditii, sa comenteze: ca de ce i-am dat Tylenol si nu Algocalmin, ca de ce ii fac impachetari in prosop ud, ca dupa cine ma iau cu prostii din astea, etc, etc. Si asta fiindca nu mai putea sa doarma . Simteam ca-mi bubuie tamplele, dar incercam sa ma abtin de la comentarii, fiindca cel mic se uita la noi mirat de ce l-am "deranjat" la ora asta si nu vroiam sa incarc si mai tare atmosfera. L-am rugat sa plece din camera copilului si sa ma lase sa-mi vad de ce stiu eu sa-i fac copilului ca doar nu l-am rugat eu sa vina acolo. Nu ma ajuta, nu-mi dadea alte solutii mai destepte....numai comenta!

Duminica am spart, din greseala, normal, un pahar atirnat la bar. Nu va spun ce morala de 30j de minute mi-a facut, ca s-a apucat sa stringa cioburile (fara sa-l invite nimeni!) si dadea din plisc ca o baba stirba. Am facut misto de el putin, dar dupa ce am vazut ca nu o lasa balta, ca ma tot cearta ca pe un copil care a facut o mare prostie, deja am vazut rosu in fatza ochilor . Acum ma distreaza cand mi-amintesc, dar nu va spun ce nervi aveam atunci, dupa atita teorie a chibritului pentru un amarit de pahar .

In concluzie, e foarte, foarte cicalitor, pe zi ce trece e si mai si, ma tem ca, cu varsta, treaba asta se accentueaza. Si atunci eu cum o sa rezist?! Parca toate lucrurile bune si calitatile ii sunt umbrite de apucaturile astea de catza masculina. (Observatii le face si parintilor lui, dar cu ei se vede rar, asa ca nu are prea multe ocazii)
Are cineva un astfel de "specimen" acasa? Si cum lupta contra acestui obicei? Dati-mi si mie idei va rog, ca eu le-am epuizat pe ale mele, putine cum erau...

Dana - mama lu' Radu Stefan

Poze la: http://community.webshots.com/user/danateu

Oana_B spune:

Poate vrea doar sa fie bagat in seama, poate ca se simte neglijat din cauza ca te ocupi prea mult de bebe.
Sau poate esti tu foarte obosita si firesc ca se amplifica cicaleala lui daca zici ca si cu parintii lui e asa inseamna ca asa e firea lui...e cumva zodia fecioarei?
Zic si eu
Si-al meu are tendinte din astea da' cred ca i se trag de la mine eu eram aia care dadea cu pliscu-ntruna inainte si-acu' ma chinui sa-l dezvat, am motiv sa-i zic "ma vezi pe mine ca-ti reprosez vreodata ceva?"

Oana_B

craluca spune:

mai danateule, iti dai seama cum s-or simtii barbatii aia cu neveste cicalitoare (cum sunt eu, de exemplu?)

acum, lasand gluma la o parte, eu zic asa: ia nu-l mai baga tu in seama, chit ca te enerveaza ingrozitor, musca-ti buzele si taci; vezi-ti de treaba ta in continuare, ia-ti un ziar si citeste in timp ce el "da din clont", apuca-te sa-ti faci unghiile, fredoneaza o melodie, da drumul la TV sau la muzica mai tare asa incat sa-l acoperi pe el. La mine a functionat, rolurile fiind invers, evident.

Mama Raluca, baiat Alex si bebita mica Ioana
http://community.webshots.com/user/craluca100

lai spune:

Si-al meu are tendinte cicalitoare, la inceput eu ma enervam si ripostam, si era gata cearta. In ultimul timp nu mai raspund la "provocari", iar mai tarziu (de obicei dupa cateva ore) cand vad ca s-a calmat ma apuc eu sa fac misto de mine insami (adevarul e ca si eu sunt cam aiurita uneori si imi recunosc vina, chiar daca oricum nu-mi convine sa ma cicaleasca) sau/si de situatie si radem amandoi, alteori iau situatia (nu pe el) in ras pe moment daca nu-i prea grav si intuiesc ca merge, sau daca e ceva mai serios avem o discutie mai serioasa si ne recunoastem amandoi vina (dar tot asa, mai tarziu, dupa ce a trecut furtuna primei reactii). Nu'sh daca datorita tacticii asteia sau si din alte motive, tendintele cicalitoare s-au mai atenuat, iar cand apar degenereaza mult mai rar in cearta.

Lai

joxy spune:

spuse...

Danelutza spune:

Iaca si barbatul meu care vrea sa-i fac mincare italiana. Vine de multe ori si-mi spune: ai pus patrunjel, da'busuioc, da...
Ma uit la el, cu o fatza de copil, nu zic nimic, nu comentez, iar in momentul urmator zice "Am intzeles, ai pus de toate" si dispare. Dar eu i-am mai spus de la inceput ca nu-mi place sa ma cicaleasca cineva. Asa facea tatal meu cu mama. Si i-am mai promis ca data viitoare cind vrea sa-mi mai spuna ceva, ies din bucatarie si-l las pe el sa faca tot.
Asa ca lasa-l si tu sa vorbeasca, o sa trancaneasca ca o moara (asa face tatal meu), apoi daca vede ca nu-l baga nimeni in seama, o sa taca.

infofun spune:

Dana, eu am un sot foarte calm, insa am un tata de doua ori mai cicalitor si mai enervant ca al tau!!! Si o face intentionat ca stie ca o enerveaza pe mama. Nu cred ca are vreo vindecare, mama s-a resemnat demult, problema e ca uneori isi iese din fire si chiar i se face rau de nervi. Poate incerci sa-i faci si tu la fel sa vada cum e, asta atunci cand ii este lumea mai draga si e mai bine dispus!!!
Desi nu cred ca il vei lecui de tot, cel putin va fi constient de cat e de enervant. Bafta!

GabrielaHope si bebitza din burtica!!! DPN 18 Martie
"Cel mai mare pacat este acela de a nu zambi, macar odata, in fiecare zi de viata!"

Fiquelle spune:

Mama mea este foarte critica...nu i-am gasit leac!
Unii nu se schimba niciodata. Poate tu o sa reusesti.Succes.

sheherezada spune:

Danat si al meu ma cicaleste tot timpul.Da il dezarmez cu un zimbet si susurindu-i frumos da dragule , asa e cum spui tu.Si el nu mai poate sa-mi zica nimic.
Concluzie : zi ca el si fa ca tine.
Mereu alaturi de voi.

"Nu exista culmi de neatins ci numai aripe prea scurte"

sheherezada

AlbaIulia spune:

Danat,

Si sotul meu la fel. Foarte cicalitor. Dar macar accepta adevarul.
Ce am facut eu: ne-am dus odata la gradina zoologica (cea prin care treci cu masina sa vezi animalele). El la volan, eu filmam pe video. Si bineinteles ca am inregistrat totul. Imi dadea de 30 ori/secunda indicatii cum sa filmez, cum sa tin camera, cum sa stea animalele (??!!???). Eu nu ziceam nimic. Ajunsi acasa ne-am uitat la caseta. Si singur a recunoscut: "Mai dar asta sa fiu eu??? Chiar ca tare cicalitor sint!!!"

AlbaIulia

Danelutza spune:

Hi, hi, hi, eu stiu una buna si nu e o gluma. O prietena din Romania cu un sotz cicalitor, prima zi de scoala a copilului, sotzul: "ai pus filmul, ai luat aparatul, vezi sa nu uitzi ceva". Ea, "da' mai lasa-ma draga ca stiu ce fac". A venit la serviciu suparata nevoie mare "Ei, acum ce fac ?!". Stitzi ce se intimplase, uitase sa puna filmul in aparat si tocmai se pregatea sa gaseasca o minciuna de rigoare.
Citeodata din prea multa cicaleala se poate gresi.