IUbesc un barbat cu 16 ani mai in varsta ca mine..

PaulaM spune:

Dar Monica unde este?????????

angi_gemeni spune:

Ce aveti, fetelor , cu italienii?
Eu cunosc multi italieni, colaborez cu ei, suntem prieteni... Eu nu am dat peste persoane de proasta calitate, din contra, oameni seriosi, muncitori, de un bun simt iesit din comun.
Am colaborat si colaborez bine cu toti!


Monica, tie un sfat(pentru care sper sa nu fiu aspru judecata!!!):
Va' dove ti porta il cuore!!!
P.S. Este titlul unui roman superb al Susannei Tamaro, carte aparuta si la noi, la Ed. Univers!

Angi&Andrei&Andreea

slakje spune:

Angi eu personal nu am nimic cu italienii, mi-am spus doar parerea despre majoritatea italienilor care vin in Romania.Desigur ca mai sunt si printre ei oameni cinstiti sau oameni de afaceri cinstiti dar mult prea putin.
In general sunt mafioti care vin pentru femei, prostitutie, spalare de bani, trafic de ...unele si altele si distractii ieftine.Numai in Timisoara sunt in jur de 10.000 italieni.Cel mai tare ma "ajita"ca Italia ne pune noua si amaratzilor de romani care mai merg la spalat tzoale si facut curatzenie prin bordeiele lor niste conditii umilitoare pe cand in realitate mafia romeasca si hotiile romanilor din Italia sunt 0 fatza de ce fac italienii in Romania si fatza de ce mafie italiana exista in Ro.
Atat am avut de zis ca sa-ti raspund la intrebare in rest iti doresc colaborare fructuasa cu italienii cu care ai afaceri, dupa cum am zis mai sunt si oameni onesti printre ei.
Alina.

marcellinna spune:

Draga Monica.
Am citit povestea ta si apoi cateva din raspunsurile pe care le-ai primit.
Nu am citit toate raspunsurile pt ca nu am timp si oricum aveam deja in minte ce sa-ti spun.

Cand mergi pe un drum faci un pas dupa celalalt.Nu poti sa faci salturi prea mari.Iar salturi mortale daca faci s-ar putea sa te ranesti in cel mai fericit caz.
Tu faci cum vrei.
Poate observi ca eu sunt in Italia.
Convietuiesc cu un barbat cu 15 ani mai in varsta decat mine.
L-am cunoscut dupa ce am divortat de fostul meu sot si totul merge bine intre noi.Ne iubim si ne respectam reciproc.
El si familia lui ma adora,mai ales mama lui care aproape ca l-ar renega daca mi-ar gresi.
L-am cunoscut din intamplare si am vorbit mult mult la telefon,Inchipuie-ti ca eu nici nu cunosteam limba.M-a invatat el.Apoi a venit la mine ca nu mai rezista.
In ultimii 15 ani nu si-a luat nici o zi de concediu,inafara zilelor cand a fost la mine.Apoi de cand suntem impreuna isi ia concediu in fiecare an.
Totusi,cunoscand multe fete care si-au lasat sotii fie ca au avut sau nu probleme iti dau un sfat.
Fa totul cum trebuie,pas cu pas.
Clarifica-ti problemele pe care le ai cu sotul tau.
Divorteaza daca crezi tu ca nu mai e nimic intre voi.Ai grija ca ai si un copil.
Iar apoi daca totul merge bine poti sa te afisezi pe fata cu omul care zici ca-l iubesti si te iubeste.

Daca te iubeste va avea rabdare si va aprecia comportamentul tau.
Daca nu,nu va aprecia acest lucru.
Stiu ca zici ca asta dureaza....dar tu sti cat dureaza un divort in Italia? Iti spun eu intre 4 si 5 ani.

loredanaiascu spune:

Monica, Monica... Tu ori nu te informezi, ori esti tare naiva si aeriana.
Toate avem probleme in casnicie, mai mari sau mai mici, eu ce drac sa fac acum ca al meu imi aduce flori de ziua mea si de 8 martie? Cine romantice? De unde frate? Cu un copil de nici un an in casa, cu griji si probleme cine mai are timp de atate dragalasenii? In schimb are alte calitati, ma iubeste, ma respecta, nu imi iese din cuvant de altfel... Acum ce sa fac? Imi gasesc altul? Crezi ca o fi mai bun?
Faptul ca ai probleme in casnicie ( care oricum nu mi se par de nerezolvat) nu inseamna ca trebuie sa sari in bratele altuia. Incearca sa le rezolvi, incearca sa iti salvezi casnicia, incearca sa nu iti lasi baietelul fara tata, asta in cazul in care il mai iubesti( daca nu il mai iubesti, atunci nici nu mai are rost sa citesti ce am scris ). Dupa ce faci tot ce iti sta in putinta pentru VOI si nu ai nici un rezultat, atunci te poti gandi la divort, dar nu te arunca in bratele altuia, acordati timp, tie si copilului tau. Nu pleca de la nefericire in alta relatie, care poate tot nefericire iti aduce. Ai rabdare.
In legatura cu internetul, cate as avea sa iti povestesc, nici nu iti imaginezi ce se intampla pe net... Eu mi-am cunoscut sotul pe net, e adevarat, e adevarat si faptul ca e cu cativa ani buni mai mare decat mine, dar situatia a fost alta la noi: eu singura cuc, el la fel, nici unul dintre noi nu avea nimik de pierdut. Ne-am vazut, ne-am placut si ne-am luat, dar nu asa hop top. Si sa iti mai spun ceva, de imi spunea ca ma iubeste, fara sa ma vada, fara sa putem sta de vorba, real, nu pe net, fara sa facem dragoste... i-as fi dat viteza cat ai spune peste. Cum frate sa te iubeasca asa virtual?
Daca vrei exemple de iubirii virtuale iti dau cu carul. O prietena foarte buna din Ro, cu cun copilas , clasa a 2, divortata de o groaza de vreme, singurica, cunoaste un tip pe net, roman stabilit in America. Vin , se vad, se plac, gata ii baga actele sa o ia acolo. Intre timp, trimite o groaza de bani in Ro, de isi face fata apartamentul, isi cumpara masina, bijuterii, aici fiind vorba de zeci de mii de dolari.Trece timpul si americanul nimik cu actele, dar ii trimite bani. Ca intr-o zi sa o sune doamna X, cine credeti ? Sotia americanului. Relatia lor durand mai bine de un an... va dati seama cum a putut sa minta ????
Monica, deschide bine ochii si citeste mesajul lui Marius de atatea ori pana cand iti intra dupa ureche ce e scris acolo

http://community.webshots.com/user/lisa_mica28
http://community.webshots.com/user/loredanaiascu83

dpintilie spune:

Saphir, nu ma "ambalez" decat ca rezultat al faptului ca se aduc scuze unui astfel de comportament imoral(eu asa il vad si nu numai eu, din fericire mai sunt multe fete care au aceasi parere, altfel as incepe sa cred ca sunt "defecta"). Altfel...povestea ma lasa rece,indiferent de cat de reala e. In cel mai bun caz, ramane cu sotul si totul e bine intre ei, in cel mai rau caz...ramane fara sot si fara tata la copil si italianul isi cauta o alta victima naiva in Romania...sau in Rusia, ca si acolo saracia isi spune cuvantul.
In rest,de la mine, numai de bine.

slakje spune:

bey danutza nu as vrea sa ajung pe gura ta .
Mai dau si eu cate-un ochi pe aici...beeeeeyyyyyyy ati speriat-o pe Monica!

Alina.

Katink spune:

Monica eu daca as fi in locul tau nu as pleca cu nici nu italian. Asta ca sa afli si parerea mea.

Si ca sa nu zici ca toate l-am luat pe "nu" in brate sa stii ca avem o fata printre noi care a plecat din Japonia si s-a casatorit in America si este foarte fericita (din ce am vazut ca posteza pe forum si mai mult, din fotografiile pe care le are - sunt foarte reusite), si deja are un baietel superb !
Deci exista si cazuri fericite! ...

Succes in deciziile tale,
Katink

casandra spune:

Mie intamplarea mi se pare plauzibila.
Faptul ca o multime de italieni vin in Romania sa intalneasca fete mai tinere, este confimat ca un fapt real. Majoritatea sunt legaturi stabilite prin internet. Fetele sunt luate de val, indragostite, convinse ca si-au gasit marea iubire. Asta iar e fapt. Sper ca fetele astea sa nu fie chiar toate casatorite. Dar nevoia de dragoste impartasita si manifesta e foarte umana si nu dispare odata cu incheierea unei casatorii si intrarea in rutina vietii de cuplu. Si cred ca oamenii sunt foarte vulnerabili, indiferent de cat de infailibili pot sa para. Fiecare are un calcai de-ai lui Ahile, daca-i gasesti punctul sensibil, poti sa il faci sa nu mai stie de el. Asa si Monica, a fost atinsa acolo unde o doare mai tare: nevoia de a i se arata ca este iubita. Asta este ce o doare pe ea. Altii poate nu au nevoie de declaratii de iubire, ea are, ce sa ii faci?
Si italianul asta are si el meritul lui, chiar daca o fi doar o himera. E remarcabila capacitatea lui de a intretine dragostea asta, disponibilitatea asta de a isi etala dragostea. E si asta un dar.

Mihaela R spune:

quote:

---

Originally posted by Eliza5

Monica, mie mi se pare ca tu ai o falsa problema. De ce spun asta? Pentru ca tu deja te gandesti oare ce faci cu sotul tau si cum ii spui, dar din punctul meu de vedere este mai mult decat prematur sa te gandesti la asta. Dragostea asta pe Internet... cum sa iti spun... sunt 90% sanse sa dispara in urmatoarele 5 minute dupa ce iti vezi italianul. Oamenii sunt foarte diferiti in realitate fata de imaginea pe care o au in lumea virtuala.. Am trecut prin asta. Dar nu eram casatorita, nu aveam nici macar iubit. Si m-am indragostit de un tip cu care imi scriam e-mailuri. Dragoste mare, simteam ca ii pot spune orice, ne faceam declaratii inflacarate, chiar aveam niste sentimente foarte puternice si ma simteam in al noualea cer. Pana cand ne-am intalnit.. Si peste cateva minute ma intrebam ce naiba cautam eu acolo cu necunoscutul ala care nu imi spune de fapt nimic. Din punctul meu de vedere (strict personal!) 50% din indragosteala adevarata sta in "chemistry". Cum sa-ti spun... nu poti spune ca esti cu adevarat indragostita daca nu te-ai uitat niciodata in ochii lui, daca nu l-ai mirosit niciodata, daca nu te-ai plimbat alaturi de el.. Poate nu esti de acord cu ce iti spun eu, insa eu iti spun ca tu te-ai indragostit de o imagine. De o imagine pe care TU ti-ai facut-o despre cum ar trebui sa fie barbatul de care te-ai indragosti tu. Italianul saracul din punctul meu de vedere si fara sa-l cunosc nu are nimic de-a face cu imaginea asta.
Desi presimt ca o sa-mi sara fetele in cap, eu m-as intalni cu italianul. Fara sa stie sotul meu. Si presimt ca dupa ce o sa va intalniti n-o sa-ti mai trebuiasca aventura asta si o sa te intorci spre sotul tau cu mai multa dragoste decat o faci acum. Stiu, suna cinic, dar simt ca trebuie sa dai nas in nas cu realitatea ca sa te dezmeticesti. Trebuie sa vezi ce este in spatele proiectiei asteia pe care ti-ai facut-o tu, sa o vezi in toata cruda realitate a ei ca sa realizezi ce ai avea de pierdut.

---

Cred ca Eliza a punctat foarte bine. In plus, tocmai pentru ca esti casatorita si ai si un copil, ar trebui sa stii foarte bine ca una e sa vorbesti la telefon, alta e sa ai un prieten, si CU TOTUL ALTA POVESTE e sa te casatoresti cu cineva, sa locuiesti cu acea persoana, sa fii impreuna cu sotul si la greu, nu numai la bine. Fetele au spus toate, foarte clar, ca in primul rind ar trebui sa te gindesti daca vrei sa mai acorzi o sansa casniciei tale, si pe urma sa te gindesti la alti barbati.
Ceea ce am vrut sa subliniez e insa faptul ca la telefon toti putem fi ingerasi, putem fi cele mai fermecatoare persoane. Cred ca in locul italianului puteau sa fie alti 100 de barbati, te-ai fi "indragostit" de toti, si am pus "indragostit" intre ghilimele pentru ca tu nu iubesti omul, ci ideea de "dragoste". Te-au cucerit probabil galanteria, vorbele dulci, si probabil faptul ca ai descoperit ca aveti citeva lucruri in comun. Pentru un barbat versat e simplu sa iti spuna exact ceea vrei sa auzi...
Dar te-ai intrebat vreodata cum va fi cind dispare vraja, cind va incepe sa il deranjeze faptul ca nu ai pus laptele pe masa, ci in frigider, cind va intra in casa si il va irita faptul ca cel mic plinge - mai ales ca nu e copilul lui - si atunci cu o fatza obosita iti intoarce spatele si se culca. (Asta in cazul fericit in care omul e serios, si nu cauta doar o fetitza cu care sa se distreze).
De ce cauti in alta parte ceea ce iti doresti - romantismul, sau cum vrei sa-l numesti, si nu incerci intii sa ii comunici sotului tau ceea ce iti lipseste.
Pentru ca, repet, chiar daca, sa zicem, divortezi si te casatoresti ulterior cu "barbatul visurilor tale", s-ar putea ca dupa alti trei - patru ani sa descoperi ca si in a doua casnicie au disparut gesturile de "cavaler"...
Tu i-ai spus sotului ce te deranjeaza? Daca nu merge treaba, pleci, asta e, dar ai grija, a doua oara, ce alegi!