reactie ciudata
Raspunsuri - Pagina 2
Nora spune:
Sanziana, oamenii sunt diferiti, nu exista numai situatii ideale cum se pare ca e la tine in familie. Unor barbati le trebuie timp sa "digere" nouatatea.
Vlad, tipic barbatesc. In ciuda inadverdentei, poate ca nimeni nu voia sa pacaleasca pe nimeni. Inteleg ca ea nu-i vorbise de problemele ei de sanatate. Asta-i cam ciudat, dar poate-i fata mai rusinoasa sau timida. Iar el, poate isi dorea, asa, in principiu, un copil si s-a speriat cand chiar s-a intamplat.
Corina, pentru sotul meu momentul in care s-a indragostit de copilul sau a fost cel in care l-a vazut prima oara la ecograf...
Sa speram ca le va fi bine!
Nora, mamica lui Andrei-Mihai(20aprilie 1999) si a lui Victor-Alexandru(12 iulie 2001)
poze noi la http://community.webshots.com/user/noracosmin
PS. Mesajul l-am scris inainte de a vedea ultimele 3 mesaje... Da, devine cam ciudat...Vlad!
mariamunteanu spune:
Pardon, am gresit in primul mesaj: renuntase de 1 luna la anticonceptionale, dupa ce luase 3 luni in loc de 4. Ma rog, astea sunt detalii care nu spun prea multe. Ideea e ca el a reactionat nepotrivit dupa parerea mea. E un om serios care accepta greu lucrurile care-i schimba viata, dar parca a exagerat de data asta.
sinzi_ana spune:
quote:
Originally posted by Nora
[br. Unor barbati le trebuie timp sa "digere" nouatatea.
Adica femeile au greturi, se ingrasa, poarta ditamai burtica, nu pot sa doarma noaptea sau sa isi lege sireturile si mai trebuie sa si nasca si tot ei trebuie sa digere?
Si noi ar trebui sa fim alaturi de ei si sa ii sustinem pana "diegera" ei? Sa ii intelegem?
Si asta de la un sot bun, iubitor si grijuliu cu care am o casnicie fericita de 4 ani si care isi mai si dorea un copil?
Nu prea mi se pare corect...si nici o reactie prea normala...
Sinzi si DAvid
http://community.webshots.com/user/sinzi_ana
Nora spune:
quote:
Originally posted by sinzi_anaquote:
Originally posted by Nora
[br. Unor barbati le trebuie timp sa "digere" nouatatea.
Adica femeile au greturi, se ingrasa, poarta ditamai burtica, nu pot sa doarma noaptea sau sa isi lege sireturile si mai trebuie sa si nasca si tot ei trebuie sa digere?
Si noi ar trebui sa fim alaturi de ei si sa ii sustinem pana "diegera" ei? Sa ii intelegem?
Si asta de la un sot bun, iubitor si grijuliu cu care am o casnicie fericita de 4 ani si care isi mai si dorea un copil?
Nu prea mi se pare corect...si nici o reactie prea normala...
Sinzi si DAvid
http://community.webshots.com/user/sinzi_ana
Sincer, nu ma asteptam sa intelegi! Cum spuneam, casnicia ta pare a fi perfecta si atunci e greu sa "cobori" in lumea celorlalti care mai au si indoieli. Eu am inteles situatia pentru ca si sotul meu a avut ezitari la inceput. Dar oricine il cunoaste poate confirma ca e un tata si un sot minunat. Si sarcinile si nasterile si alaptatul le-am trait impreuna si e mereu alaturi de mine in cresterea copiiilor. Iar copiii nostrii au o mama si un tata, mereu prezenti si care se iubesc. Ii multumim in fiecare zi lui Dumnezeu pentru asta, dar nu inseamna ca nu intelegem si altfel de situatii.
Nu stiu care e situatia prietenei Mariei dar ii doresc sa descopere in sotul ei taticul minunat pe care l-am descoperit si eu in sotul meu. Vorbele lui nu au fost frumoase, dar sa-i dam o sansa de revenire, cine stie...
Normal si anormal! Cine stabileste limitele intre normal si anormal? Inca o data: nu vorbesc de perfectiune.
Sa va fie bine!
Nora, mamica lui Andrei-Mihai(20aprilie 1999) si a lui Victor-Alexandru(12 iulie 2001)
poze noi la http://community.webshots.com/user/noracosmin
slakje spune:
Nu ii cunosc personal ca sa pot stii ce e acolo, nici nu am inteles prea bine situatia , cu lunile si contraceptivele, etc, ma rog asta e prea putin important.
Sa-mi spun si eu parerea: dupa cum prezinti situatia tu, eu cred ca ea face din tzantzar armasar, prea mult pune pe niste cuvinte, sunt absolut convinsa ca ea isi cunoaste barbatul si astea nu sunt primele lui cuvinte aruncate la plesneala asa ca sa se ingrijoreze chiar asa tare.
In rest cred ca Nora are dreptate, eu spun ca prietena ta ar trebui sa se linisteasca caci prea pune la suflet, si poate i se pare ei ca acum e mai rece si distant, oricum , inca odata, ea ar trebui sa-si cunoasca barbatul si sa stie cand vorbeste gura fara el si cand nu.
Numai bine,
Alina.
slakje spune:
Am impresia ca am fost foarte incoerenta, scuze!Nu stiu ce-i cu mine ca parca debitez uneori nu vorbesc omeneste.
Alina.
tata lu Toma spune:
"E un om serios care accepta greu lucrurile care-i schimba viata"
Atunci, ma gandesc, ca nu era cazul ca ea sa-i faca o surpriza. Ar fi trebuit sa discute impreuna, renuntarea la anticonceptionale (mai ales ca zici ca si el dorea un copil).
Cred ca in felul asta el ar fi fost, deja, pregatit in momentul in care ea ar fi ramas insarcinata.
Avind in vedere ca pentru el evenimentul a fost, oarecum, o surpriza, eu zic ca a reactionat destul de OK cand a zis " trebuie sa ma obisnuiesc cu ideea".
Eu, unul, as fi fost foarte suparat daca sotia mea mi-ar fi ascuns asa ceva si cred ca as fi reactionat mai urat decat el ...
Sigur ca o femeie poate decide, de una singura, sa faca un copil dar chestia asta e foarte departe de ideea de cuplu si infinit mai departe de ideea de "casnicie fericita".
vlad
Mik spune:
Sa-mi dau si eu cu parerea.
Da' mai intii un calcul : a oprit anticon. (dupa 3 luni da' asta e clar pentru toti) si "luna urmatoare a ramas insarcinata" (face 1 luna, esti atent Vlad ;-) ?) si apoi a durat 1 luna jumatate - doua (deci fac 3 luni) pina sa-si dea seama si sa-l anunte.
Cred ca tipul cu pricina e foarte mindru ca are sotie frumoasa, cum spun ziaristii aici "signe exterieur de reussite sociale". Si deci nu vrea sa o piarda (frumusetea si nu sotia).
Mik.
bibyrox spune:
Maria... citind povestioara ta nu m-am putut abtine sa nu-ti scriu.. Intr-adevar e dureros pentru prietena ta comportamentul sotului mai ales ca in perioada asta se stie ca majoritatea femeilor sunt foarte sensibile. In primul rand vreau sa te felicit ca ai atat de multa grija de ea; se vede ca esti intr-adevar o PRIETENA buna si e foarte norocoasa sa te aiba aproape. Iar in al doilea rand... sfatul meu ar fi sa vorbesti chiar TU cu el.. (cu sotul). Poate a fost un soc pentru el dar comportamentul sau nu are scuze... Hai sa zicem ca a fost ceva de moment dar apoi trebuia sa inteleaga.. Dar..parerea mea este ca el nu isi doreste copii sau cel putin nu acum. Repet: e doar parerea mea!
Incearca sa vorbesti cu el si tine-ne la curent!
Kissssssss
"You only live once, but if you live right, once is enough!"
Roxxy
http://photos.yahoo.com/bibyroxx