Voi cum v-ati dat seama ca va inseala?
Raspunsuri - Pagina 4
Miluna spune:
Marius, ai perfecta dreptate. Daca intradevar nu e nimic, s-ar putea sa distrug eu definitiv relatia cu obsesia mea. O discutie sincera e absolut necesara. Imi e doar putin teama ca deja am mers prea departe cu gindurile si nu stiu ce m-ar putea convinge cu adevarat ca nu a fost si nu e nimic.
Miluna
Roxana_G spune:
Miluna, eu am trecut prin ceea ce spui si cu mult timp inainte de nastere si acum dupa. E greu sa imi dau cu parerea. Pentru ca acum chiar stiu ca e obosit si imi dau seama ca am tendinta sa caut nod in papura degeaba. Si asta pentru ca atunci demult, desi nu recunoaste, cred ca aveam motive de banuiala.
Lectia pe care am luat-o de la viata a fost ca foarte multe verificari si mai ales exprimarea banuielilor nu a facut decat sa ii dea idei si sa inrautateasca si mai tare relatia, si numai dupa o pauza in care ne-am recastigat increderea a revenit totul la normal. Si cand vorbesc de incredere, eu ma refeream la increderea mea atat in mine cat si in el.
Rox si BB Alexandra Maria (10.02.2004)
gianina-alina spune:
salutare!
imi pare tare bine ca se face haz pe tema asta!ma bucur ca sint persoane care pot sa se detaseze si sa puna un strop de zimbet intr-o situatie tensionata!cred ca asta-i unul din motivele pentru care sint membru aici!
cum mi-am dat seama?sincer nu pot sa "pun degetul" dar au fost o serie de semnale:
1.program prelungit
2.atentie marita asupra aspectului exterior
3.aceeasi "ascunzatoare" a telefoanelor si convorbirilor
4.tendinta de a se "retrage" singur citeva sau mai multe ore
5.un program incetul cu incetul altul decit al nostru
cam astea.in linii mari!
plus acel sentiment NASPA rau ca nu e acolo ci undeva departe.... dezinteres fata de tot ce insemna "noi" !era el si noi
capul sus !nu-i un capat de lume!dar fii tare si daca incepi sa cercetezi pregateste-te sa suporti ORICE
poate chiar nu-i nimic!eu personal insa am foarte mare incredere in "feelingul" feminin!
va pupacim cu drag,
andreea si eu
ps.pentru mine nu a fost "sigur" pina .... mult timp.mereu ma amageam ca "mie m-i se pare".incercari de a trece peste am avut!!!!!3 dar NU AM PUTUT!pentru mine a fost prea mult!
Eliza5 spune:
Din punctul meu de vedere confruntarea nu este cea mai buna solutie.
Mi s-a intamplat din pacate iar la intrebarile mele raspunsul a fost: "esti nebuna. cum poti sa-ti imaginezi asa ceva?". Ca apoi sa descopar un mesaj de dragoste pe telefonul lui iar el sa-mi marturiseasca ca ma insela de vreo 2 luni.
Intrebarea este: esti sigura ca vrei sa stii? Daca ar fi sa dau timpul inapoi nu sunt sigura ca as mai vrea sa aflu. A fost mult, mult prea dureros pentru mine (iar noi nu eram casatoriti si nu aveam copii). Este o experienta care m-a cam marcat si cateodata ma gandesc ca ar fi bine sa merg chiar la terapeut sa uit 
(desi au trecut vreo 6 ani de atunci).
Care au fost semnele care m-au pus in garda? Se ascundea de mine cand primea un telefon, se intampla sa il sun in vreo seara si vorbea cu mine de parca vorbea cu "un prieten", si ceva ce pur si simplu simteam eu (intuitie feminina?).
Eliza - 28 saptamani
DPN 15 noiembrie - Dr. Anca - Municipal
brotacel03 spune:
Situatia pe care ai descris-o se potriveste oarecum cu a mea. Ne-am(sau mi-am?)dorit mult un copil, iar cand acesta avea 10 luni, tatal lui m-a anuntat ca nu ma mai iubeste, ca simte ca se rateaza langa mine, si ca divorteaza. In urma chiar cu o saptamana de aceasta veste intra dimineata si ne pupa inainte sa plece la munca. Ceva distanta se strecurase si intre noi, dar am pus-o pe seama oboselii, a unui copil mic, a stresului. Fiindca am CREZUT in el. Nu l-am putut banui. Intr-o vineri dupa-amiaza vine de la munca, mananca, apoi isi aduce aminte ca a uitat sa-si ia bilet, fiindca urma sa plece in delegatie. Se imbraca, iar inainte sa plece il rog sa ne ia si pe noi (eram deja imbracati, ne intorsesem din parc), sa ne plimbam cu masina. Iar el imi spune un NU hotarat, dupa care pleaca. Si revine la ora 21, cand agentia era demult inchisa. Eu eram un pachet de nervi; initial m-am enervat ca intarzie, apoi mi-am facut griji. A motivat ca a fost la munca, ca m-ar fi sunat pe mobil dar era inchis. Dar pe telefonul fix, unde stia siugur ca ma gaseste, n-a sunat. La intoarcerea din delegatie, vine cu vestea ca vrea sa divorteze. Fiindca nu ma iubeste. "Nu, nu are pe altcineva", "Va fi un tata model", si altele.
Acum e liber si fericit cu colega lui de munca. De mine, ce sa zic....
bibi spune:
Pe mine personal ma oripileaza chiar si in gluma solutii gen tine-l cu chilotii rupti si fara bani in buzunar. Pai ala nu mai e barbat, e carpa si in cazul asta hoi nu mai suntem partenere, prietene, sotii ci pur si simplu devenim castratoare de barbati.
Bibi si 
David (08.07.2003)
http://community.webshots.com/user/bgoran
casandra spune:
Laurajr, si sotul prietenei statea in fundul gol in lighean? Doar nu era de carpa.... Nici Calin, baietelul meu de 4 ani n-ar sta...
criss spune:
Chiar ca ma faceti sa rad....eu nu pot sa imi imaginez cum poate sa accepte un barbat astfel de tratament...chiloti vechi, fara bani, lighean...daca numai asta il face sa stea acasa e de rau...si apoi femei transformate in mici carabinieri....de rasul lumii.
an-k spune:
nu-i da barbatului timp sa se uite in alta parte caci s-ar putea sa vada ceva interesant, iar daca acel ceva e interesant va fii interesat sa vada cum e in alta parte. grav e ca s-ar putea sa... ii placa mai mult. Deci- nu ii da barbatului timp...
asta am dedus eu dupa "distractia" relatata mai sus
anca
cici spune:
Nu dati cu rosii in SimonaB si nici in mine!
AM o prietena care, ajunsa acasa in fata usii a ramas incremenita auzind gemete de placere din gura unei femei !In casa la ea ,unde nu putea fi decat sotul ei!!
A stat, a gandit adanc si a realizat ca daca intra isi va pierde sotul pentru ca reactia ei va fi cumplita.
A strans din dinti , a plecat din fata usii , a vazut cine iese si cine o conduce, a venit acasa dupa vreo 5 ore, vesela si surazatoare dupa ce urlase din tot sufletul vreo 2, sotul ei s-a comportat normal ,ea normal, si totul merge ca pe roate la ei in familie.Au trecut 5 ani si acum daca o intreb este convinsa ca a rocedat cum nu se poate mai bine.Este adevarat ca ea e o femeie puternica si nu oricine poate trece peste un episod asemanator.
Judecati acum voi daca a gresit au ba.
cici