Limba japoneza - HELP

michiyan spune:

Da, animalele se numara cu piki,biki, dar iepurii se numara cu wa.Asta pentru ca in trecut oamenii cresteau la fel de multi iepuri cat pasari.Este o exceptie de la regula.

michiyan spune:

quote:

---

Originally posted by michiyan

Da, animalele se numara cu piki,biki, dar iepurii se numara cu wa.Asta pentru ca in trecut oamenii cresteau la fel de multi iepuri cat si pasari.Este o exceptie de la regula.

---

Irimell spune:

Pentru ca s-a discutat deja despre wa si ga, o sa trec la o alta particula de si functiile ei.

1. Indica locul unei actiuni:

Watashi no tomodachi wa, toshokan de hon o yonde imasu. (Prietenul meu citeste o carte la biblioteca.)

2. Indica un mijloc utilizat:

Boorupen de kaite kudasai. (Va rog scrie-ti cu un pix.)

3.Indica materialul din care este facut un obiect:

Mukashi, nihonjin wa ki to kami de tsukutta ie ni sunde imashita. (Demult, japonezii traiau in case facute din lemn si hirtie.)

4. Indica superlativul dintr-o categorie:

Sekai de ichiban takai yama wa nan desu ka. (Care este cel mai inalt munte din lume?)

5. Indica scopul sau suma:

Kono hon wa ichi ji kan de yomemasu yo. (Poti citi aceasta carte intr-o ora.)

Ano terebi wa juuman en de kaeru. (Poti cumpara acel televizor cu 100.000yeni.)

6. Indica modul sau conditia agentului actiunii:

Yamada-san wa apaato ni hitori de sunde imasu. (Yamada locuieste de unul singur in apartament.)

7. Indica timpul sau virsta:

Ano shijin wa nijuugo sai de shinda. (Acel poet a murit la virsta de 25 de ani.)

8. Indica motivul unei actiuni:

Byooki de ryokoo ni ikenakatta. (Pentru ca am fost bolnav, nu am putut merge in excursie.)

Fetelor, sa disecam in continuare japonezaaa....La ataaaaac!

hitomi spune:

Pentru inceput tin sa va recomand "Ghidul de conversatie roman-japonez"(A.Hondru si R.Nicolae),care cuprinde dialoguri situationale si gramatica.
Iti multumesc Irimell pentru informatiile despre particula DE.Imi sunt de mare ajutor informatiile primite si am sa continui cu particula NI
*Marcheaza compl.indirect
Jirou wa Tomoka NI kyoukasho o kashimashita.(Jiro i-a imprumutat lui Tomoka manualul)
*Indica un moment in timp (C.C.T)
Roku ji NI okimashita.(M-am trezit la ora 6)
ATENTIE! Nu toate C.C.T sunt marcate prin NI
Exceptie fac:kyou(azi),mainichi(in fiecare zi),rainen(anul viitor)sensyuu(saptamana trecuta),kongetsu(luna aceasta)ima(acum).Acestea pot fi urmate optional de WA
*Contactul direct este indicat tot de NI
Kokuban NI kanji o kaite kudasai.(Scrie pe tabla kanji.)
*Marcheaza locul de existenta in constructii cu verbele :arimasu(pt.obiecte)si imasu(pt fiinte)
Koko NI denwa ga arimasu.(Aici este un telefon)
*Arata o transformare
Keikan NI naritai desu(Vreau sa ma fac politist)
*Punctul de destinatie
Shinkansen ga Osaka NI tsukimashita.(Shinkansen-ul a ajuns in Osaka)
*In propozitiile de scop cu verbe de deplasare
Watashi wa sakana o kai NI dekakemashita.(Am iesit sa cumpar peste.)
*Indica sursa sau agentul in constructiile cauzative sau pasive
Hiroshi NI gohan o tsukurasemashita.(L-am pus pe Hiroshi sa gateasca.)
*Mai este folosit impreuna cu verbele:Hairu (a intra),kaeru (a se intoarce ),oku (a pune ),noru(a urca pe,a merge cu un vehicul)),sumu(a locui),naru (a deveni),au (a intalni)

Irimell spune:

Hitomi, ce inseamna C.C.T.?...nu ma prind deloc...

La functiile particulei ni mai ai si altele? Eu le am altfel structurate si sint destul de multe. Daca crezi ca iti folosesc si nu le ai, le scriu...

Numai bine,
Irimell

Dana Claudia spune:

Cred ca CCT=Complement Circumstantial de Timp

http://uk.geocities.com/dana_claudia/mypage.html

Irimell spune:

Dana,.

hitomi spune:

Irimell daca mai cunosti si alte situatii in care se foloseste particula Ni te rog sa le scrii.
Am sa continui cu particula O:
*complementul direct
Nani o nomimasuka?(Ce beti?)
*Atunci cand exista 2 complemente directe in cadrul aceleiasi propozitii ,particula O nu poate aparea de doua ori.
Suzuki sensei ga watashi ni Nihongo O oshiemashita.(Profesorul Suzuki m-a invatat japoneza.)
*Mai poate marca locul traversat ,in cazul verbelor de deplasare.
Ano kossaten O wattate kudasai.(Traversati intersectia aceea).
*locul parasit
Gakkou o demasu.(Plec de la scoala)
*Locul de origine al unei actiuni
Shinjuku de basu O orite kudasai.(Coborati di autobuz in Shinjuku)

Si am sa va mai spun cate ceva despre onomatopee.
Japonezii au un sistem de onomatopee (giongo),foarte bogat,care pot reflecta atat sunetele din natura ,cat si dispozitii psihologice sau stari exterioare.
Neko ga nya-nya nakimasu.(Pisica miauna.)
Kuyokuyo shinaide kudasai.(Nu te mai framanta)
Gabugabu nomu(a galgai,a bea cu inghitituri mari)
Onomatopeele japoneze sunt folosite atat de copii cat si de adulti ,fara ca nivelul intelectual al celui care le foloseste sa aiba de suferit.
Si subiectul despre onomatopee ramane deschis ,daca mai aveti si alte exemple...

ralucami spune:

Hitomi onomatopeele sunt ff multe in limba japoneza.Candva gasisem chiar un dictionar al onomatopeelor ilustrat. Am avut cateva salvate in calculator si o sa le scriu si aici. Deci, in ordine alfabetica:

bachin-bachin heavy typing
baku-baku quickly (eating)
bara-bara scattered, loose
bari-bari tearing, crunching
becha-becha chattering, prattling, gooey, messy
bera-bera nonstop rapid talking
beron-beron very drunk
beta-beta sticky
beto-beto gooey
betsu-betsu separate
biri-biri like an electric shock
bori-bori hard to the bite
boro-boro rumpled, scuffed, slightly damaged
bota-bota drip(ping)
boto-boto drip(ping)
bura-bura idly, aimlessly (strolling or walking)
buru-buru shaking, shivering with cold or fear
butsu-butsu grumbling, complaining, muttering thduggie
byuu-byuu whistling (wind)
chiku-chiku prickling pain
choki-choki snipping, cutting Kinjirou,
dan-dan slowly but surely
dara-dara lazy, sluggish, prevaricating
doki-doki excited, nervous (esp. in romantic situations)
doku-doku gushingly, profusely
don-don quickly
fura-fura meandering, without direction (walking)
fuwa-fuwa cushy soft
gachi-gachi chattering (of teeth), thinking hard
gara-gara clattering, rattling
gari-gari scratching, clawing
giri-giri just barely thduggie,
gisu-gisu strained (atmosphere), thin and bony
goku-goku quickly (drinking, swallowing)
goro-goro idle, relaxed
goro-goro thunder
guden-guden dead drunk
gun-gun rapidly, smoothly (aircraft, boats)
guru-guru turning round, spiraling
gusha-gusha flowing slowly
gutsu-gutsu simmering
hara-hara uneasy
hiku-hiku sniffing, twitching
hiri-hiri hot, burning feeling (sunburn)
iro-iro various
jan-jan a lot
japan-japan (sic) splashing (water on oneself)
jari-jari crunchy, grainy (to the bite)
jiro-jiro (miru) staring, scrutinizing
jori-jori to shave
kachi-kachi ticking (of clock)
kan-kan (okoru) very (to get very angry)
kara-kara thirsty
kisu-kisu kissing (duh)
kocho-kocho secret
kocho-kocho (suru) to tickle
kori-kori crunchy (e.g. biting on cartilage)
koro-koro rolling (small, round object)
kotsu-kotsu clicking (of high heels)
kuta-kuta dead tired
masu-masu more and more
mecha-mecha lots, very
misu-misu under one's nose
muki-muki suitability
muzu-muzu itchy, impatient
naga-naga very long
naka-naka hardly
naka-naka quite, rather
neba-neba sticky, viscous
noro-noro slowly
nya-nya cat
nyoro-nyoro slithering
pachi-pachi dripping wet
pachi-pachi shutter-snapping
pachin-pachin small, cute
pari-pari crispy (e.g. potato chips)
pasa-pasa dry (hair, cakes, etc.)
pata-pata pattering (feet)
peko-peko very hungry
peko-peko apologize excessively, with bobbing head
pera-pera fluent(ly)
pero-pero lapping (like a dog)
peta-peta pressing repeatedly
pichi-pichi fresh, lively
pika-pika bright, flashing, sparkling
piri-piri hot (in taste)
pocha-pocha elastic (skin)
poto-poto drip(ping) in large drops
potsu-potsu bit by bit, spotty
potsun-potsun first raindrops
puchi-puchi popping (e.g. ikura, bubble plastic)
puri-puri angrily
puri-puri smell(ing) strongly
rabu-rabu romantic (love-love)
saku-saku crunchy, eating noisily
sara-sara fluently, smoothly flowing
sara-sara dry, squeaky clean
sawa-sawa soft?, patting?
shaa-shaa shamelessly, carefree
shari-shari luxurious
shiba-shiba often, frequently
shibu-shibu reluctantly
shiku-shiku crying
shito-shito raining
shiwa-shiwa (very) wrinkled
sowa-sowa nervous
sura-sura fast (writing)
suru-suru (to) nimbly (small animals, etc.)
tabi-tabi often, repeatedly
tama-tama occasionally
teku-teku walking, footsteps
toku-toku pouring quickly, in gasps thduggie,
ton-ton patting shoulder
toro-toro drowsily
tsuru-tsuru smooth to the touch
uro-uro loitering, aimless wandering
uzu-uzu itching to do something
waku-waku nervous, excited, trembling
wan-wan dog
waza-waza go to the trouble of, expressly, intentionally
zaa-zaa pouring rain, rushing water, white noise
zabuun-zabuun pouring water (on oneself)


Hai noroc si sanatate- ca-i mai buna decat toate!

Irimell spune:

cite sint....Raluca, multumim mult. Oare le voi tine minte vreodata pe toate?

Pupici si numai bine,
Irimell