Isus si casnicia de azi

Catalina spune:

Si eu sunt inca aici si citesc totul, desi acum imi este mai greu ca sunt in concediu si de acasa intru mai greu. Va multumesc ca ati continuat subiectul si indraznesc sa sper ca vom face asta si in zilele, saptamanaile si de ce nu lunile care urmeaza. Pentru mine el constituie o adevarata mobilizare.
Maine plec cu sotul meu in concediu in Neamt si abia astept sa ajung la manastiri. Senzatia mea este ca aceea de sete cand abia astepti sa ajungi la o fantana. Nu as putea spune clar la ce ma astept dar am asa o nerbdare pe care cred ca o intelegeti.

Vroiam sa mai abordez un aspect, daca se poate. Citeam in mai multe carti ortodoxe ca familia este desavarsita prin copii, ca atunci cand apar copiii se numeste familie si ca rolul femeii atunci este implinit. De asemenea, asa cum sustinea Parintele Cleopa de exemplu, prin nasterea de prunci si cresterea lor se mantuiesc parintii. Si ce e cu cei ce nu fac copii, nu pentru ca nu vor ci pentru ca nu pot ? Acestia au vreun loc pe drumul mantuirii ? Familia lor are vreun rost ? Imi pare rau daca intrebarile mele suna aiurea. Noi nu ne-am pierdut speranta dar de multe ori mi-am pus aceste intrebari si as fi dorit sa stiu cam ce credeti despre asta.

Va pup pe toate,

Catalina

Banti spune:

Catalina, iti spun ce am inteles eu din Scriptura si sper sa-ti fie de folos. Omnul se mintuieste prin credinta personala in Domnul Isus Cristos, care si-a dat viata pentru iertarea pacatelor noastre. Daca numai cei cu copiii ar intra in imparatia lui Dumnezeu, atunci s-ar putea spune ca Dumnezeu e nedrept, nu? Cum te-ai gindit si tu, atunci ce ar fi cu cei care nu au copii? Familia inseamna sotul si sotia inaintea lui Dumnezeu, chiar daca ei au sau nu copii de-a lungul vietii. Prima familie pe care a facut-o Dumnezeu- Adam si Eva - au fost o familie inainte de a fi biencuvintati cu copii. Deci faptul ca cineva are copii si ii creste nu inseamna ca are o mai mare trecere inaintea lui Dumnezeu. Copiii sint o binecuvintare de la Dumnezeu, dar nu si o conditie necesara pentru mintuire.
Scriptura spune ca "cine crede si se va boteza va fi mintuit", deci nu cine are copii. Este adevarat ca exista si un pasaj care spune ca femeia se minuieste prin nastere de fii, atunci cele care fac fete, si nu baieti, nu se mintuiesc? Cred ca se exagereaza in interpretarea acestor pasaje, pentru ca insusi Domnul Cristos a subliniat importanta credintei in El pentru mintuire, si nu a altor lucruri.
Sper ca a fost clara explicatia mea, poate alte fete pot da si alte exemple.

Ioana

Emilia B. spune:

"cine crede si se va boteza va fi mintuit", -cred ca e clar, nu?
Biblia nu se contrazice!
Catalina, din pacate teoria asta cu mantuirea prin nasterea de copii e una din multele chestii pe care bis ortodoxa le interpretaza gresit. Sa nu se ofenseze nimeni, va rog, vorbim de chestii faptice!

In primul ranmd e vorba de o traducere incompleta, si apoi interpretare gresita.
Trebuie vazut bine contextul din 1 Timotei 2:15. Putin mai sus spune ca prin femeie a intrat pacatul in lume (initial, ca dupa aia si Adam a papat din mar, fraieru'). Acuma, blestemul pus pe umerii femeii era, printre altele, ca va naste prin dureri.
O consecinta la asta a fost de-a lungul istoriei suferinta cumplita de la nastere care in trecut (dar si in prezent in tarile sarace), se solda foarte des cu moartea mamei sau a copilului.
In societatea in care Pavel da sfaturile alea lui Timotei sa incurajeze biserica, de ex, cezariana insemna apropare mereu moartea mamei, si chiar si nasterile naturale aveau de multe ori consecinte nasoale de tot! Ca sa nu mai spun ca femeia facea mult mai multi copii, contraceptia nu era chiar atat de specializata, si prin urmare si pentru femeile crestine era o "problematica" facerea de bebei!
Deci, situatia asta este o urmare a blestemului consecutiv pacatului. Ca designul lui Dumnezeu pentru om n-a fost asta...
Acuma, cuvantul folosit in greaca ptr. "mantuita" acolo, in 1 Timotei 2.15 are un sens temporar, de salvata, cum ar fi de ex. slavata de la un pericol, incendiu, etc. Din start avem aici o expicatie clara.
Apoi:
Intreaga teologie evanghelica se bazeaza pe faptul ca noi, ca si copiii lui Dumnezeu, nu suntem scutit de necazuri, dar ni se promite ca vom avea ajutor IN necazuri, PRIN necazuri (PRIN nastera de fii aici) si ca nu vom fi singuri. Chiar si in vechiul Test. spune ca "Chiar de-as trece prin valea umbrei mortii, nu ma tem de nici un rau, caci Tu, Doamne, esti cu mine."
Asa ca, chiar daca evenimentul aducerii pe lume a unui copil, poate avea consecinte oribile, poate chiar si moartea, Pavel incurajeaza femeile. Chiar daca de multe ori nu intelegem de ce se moare (mai ales cand e vorba de femei virtuase), totusi moartea fizica nu inseamna moartea spirituala (si aici fac legatura cu pacatul intrat in lume prin femeie).
Asa ca exista o cale de a iesi de sub blestem!!!
Si asta inseamna o multime de chestii!!

Daca avem de tatic pe Regelr Regilor, ne intoarcem ACASA, iesim de sub puterea pacatului! O limba omeneasca e prea saraca sa pot descrie cat de misto e sa incepi sa descoperi incet incet Caile Lui, secretele Lui, Dragostea Lui, Generozitatea lui

Emilia B. spune:

quote:

---

Originally posted by Cleomax
...lupta cu mine insami e mare, insa simt ca ma aflu pe drumul cel bun.
...inainte de dumnezeu ma supun sotului...

---

Cleomax, inainte de a te supune sotului, incepe prin a te supune lui Dumnezeu intai, arunca-te in bratele Lui, nu mai lupta tu, da-i Lui poverile, usureaza-te, nu esti facuta sa poti purta singura luptile vietii,
abia dupa ce o sa faci asta, o sa vezi ca "jugul Meu este usor" (desi inainte de a face pasul pare o chestie ... sumbra... religia asta...)
si abia dupa aia o sa vezi ce usor iti va fi si sa te supui sotului tau...
Iar lupta nu va mai fi deloc grea, pentru ca nu trebuie decat sa ajungi la constiinta faptului ca Victoria asupra Satanei e deja castigata, trebuie doar sa te Odihnesti in ea, cand treci in Tabara lui, e asa de Liberator sa vezi ca din Dragoste pentri Om, Dum,nezeu a asigurat totul, doar sa credem...

Emilia B. spune:

Crism,
Vad ca suntem pe aceeasi lungime de unda.
Sa-ti traiasca bebelusii, sunt scumpi foc!

Eu am avut ceva zile pline...
Voi mai sunteti pe-acolo careva?

Va pup pe toate,
si va mai provoc la o intrebare:
daca ati sti ca mai aveti de trait 1 sapt, ce-ati face?

anda141 spune:

Emilia, buna intrebare, poate trebuia sa creezi mai bine, un subiect nou.
Ce-am face?? Cel mai important, dupa mine, ar fi sa ne cerem iertare de la toti prietenii, rudele...si in primul rand lui Dumnezeu, sa spunem toate cuvintele frumoase pe care ar fi trebuit sa le spunem familiei si nu le-am spus pana acum, sa ne facem ordine in viata, iar daca am fost "suparati "pe El sa ne impacam cu Dumnezeu.

Monica si bebe Albert
( 19.ian.2004)
http://community.webshots.com/user/monica1816

camiT spune:

Intr-adevar, provocator subiect. Draga Emilia ce-ti place tie sa ne mai provoci. Oho, si ce bine faci. de la mine pentru tine caci ne provoci sa gandim si totodata sa indraznim la a scriie ceea ce gandim.
Eu asi fugi repede la agentie si asi cumpara bilete de avion ca sa zbor, uite asa departeee, spre Romania. Bineanteles ca nu asi pleca singura ci cu sotiorul si bebeul nostru drag.
De ce doresc eu sa fac asa ceva? In tara sunt fratii si parintii mei pe care-i iubesc mult si pe care asi vrea sa-i am alaturi. Cunoscand ca viata noastra pe acest pamant este doar ceva trecator si crezand cu toata fiinta mea ca dincolo de moarte voi pasi de fapt in Imparatia lui D-zeu si voi fi pentru o eternitate alaturi de Mantuitorul nostru drag Domnul Isus Hristos, voi face tot ce imi sta in putinta ca ultimele zile din viata mea sa le fac sa fie pline de bucurie, dragoste, fericire si numai zambetul sa afie pe fata mea.
I-asi incuraja pe cei dragi care stiu ca ar suferi si le-asi vorbi despre iubirea imensa a domnului Isus fata de toti oamenii, si cel mai si cel mai important ce ar trebui sa fac este sa ma rog si sa ne rugam impreuna caci numai prin rugaciune D-zeu isi revarsa din puterea Lui peste noi ca sa ne intareasca.
Intr-un cuvant: Aceasta ultima saptamana din viata mea asi trai-o pentru Domnul Isus.
Dar poate ca D-zeu vrea ca eu sa traiesc aceasta ultima saptamana, din viata mea pe acest pamant pentru El dar, in mod diferit de cel expus de mine mai sus. Si prin urmare dragele mele, cel mai important este sa ascultam de ceea ce zice El sa facem si nu de ceea ce am vrea noi.
Oricum ar fi, un lucru stiu sigur si anume, ca pasind in credinta in fiecare zi din viata noastra vom ajunge ca la momentul intalnirii cu D-zeu sa nu ne fie frica si sa ne speriem ci dimpotriva sa asteptam cu nerabdare sa-L vedem si sa pasim in lumea de dincolo cu o fata senina si cu pace in sufletul nostru si cu speranta ca la un moment dat ii vom reantalni pe cei pe care-i iubim muuuuuuuuuult.
Apocalipsa 22:1-5
< Si mi-a aratat un riu cu apa vietii, limpede ca cristalul, care iesea din scaunul de domnie al lui D-zeu si al Mielului.
In mijlocul pietii cetatii, si pe cele doua maluri ale riului era pomul vietii, rodind douasprezec feluri de rod, si dand rod in fiecare luna; si frunzele pomului slujesc la vindecarea Neamurilor.
Nu va mai fi nimic vrednic de blestem acolo.Scaunul de domnie al lui D-zeu si al Mielului vor fi in ea. Robii Lui Ii vor sluji.
Ei vor vedea fata Lui si Numele Lui va fi pe fruntile lor.
Acolo nu va mai fi noapte. Si nu vor mai avea trebuinta nici de lampa, nici de lumina soarelui, pentru ca Domnul D-zeu ii va lumina. Si vor imparatii in veci vecilor.>
Va pupicim.

Cami si bebeul David

anda141 spune:

Camy, foarte frumos ai expus!!

Monica si bebe Albert
( 19.ian.2004)
http://community.webshots.com/user/monica1816

Emilia B. spune:

Conchita,
Isus poate intra in casnicie foarte simplu!
I-o ceri!
Il ceri in viata ta. In primul rand trebuie sa fie o chestie personala, apoi de cuplu, dar va fi de cuplu doar daca si sotul isi da seama de importanta faptului, si vrea sa puneti bazele adevarate la relatia respectiva.
Dar nu poti face asta daca nu ai ajuns la concluzia ca puterile tale ca om, de unul singur, sunt limitate, si sunt prea subtiri sa tina intregul angrenaj al vietii!
Pana cand nu accepti, si recunosti fara mandrie, ca noi nu ne suntem autosuficienti, si nici un El sau o Ea nu ne potriveste Exact in Puzzle-ul din interior, si nici banii si nici aplauzele,...pana atunci nu poate ramane decat o teorie...
Este foarte simplu: Recunosc, imi dau seama ca mai toate actiunile mele au motivatii egoiste, vad ca Dumnezeu este tocmai opusul, A DAT ce avea mai scump, Isus, ca sa ne dea o sansa sa avem mizeriile pedepsite in El, si sa putem avea acces la El prin Neprihanirea pe care o capatam in schimb, si facand-o cu toata disperarea (ca e singura mea sansa) si convingerea, Lui nu Ii trebuie mult sa intre in viata Ta si sa se faca simtit!
Abia cand o sa te afli de partea cealalta a usii, iti vei da seama cati ani ai irosit, si cate ai pierdut fara El.
Apoi nu iti ramane decat sa incepi sa afli cat mai multe despre El, si....oooooo, cate lucruri Extra, Extra...
Practic vorbind, Biblia, explicata de cineva care Stie despre Cine vorbeste ptr ca Il cunoaste personal, nu doar transmis prin Sfanta Traditie...
Asta inseamna si sa ii cauti pe cei care sunt Crestini nascuti din nou, asa, aliens, cum par... ai ramane uimita sa vezi cati de mult sunt... si cate lucruri noi raman departe de ochii Mass-mediei, care din pacate se afla sub dominatia Dusmanului...

Isus intra printr-o decizie, ramane prin convingere ca ai gasit ceea ce cautai... si iti va schimba viata intr-un mod pentru care nu sunt cuvinte...
Iti vei gasi Pacea, linistea, Sensul, Scopul!

Cleomax spune:

quote:

---

Originally posted by Emilia B.
[b
Cleomax, inainte de a te supune sotului, incepe prin a te supune lui Dumnezeu intai, arunca-te in bratele Lui, nu mai lupta tu, da-i Lui poverile, usureaza-te, nu esti facuta sa poti purta singura luptile vietii,
..

---

emilia, imi pare rau nu vazusem raspunsul tau.
din pacate m-am exprimat gresit in timp ce gandeam exact ce ai spus tu, dumnezeu este primul caruia am de gand sa ma supun, pe sot il pusesem la locul lui pe o treapta deasupra mea pe scara catre dumnezeu, care in mintea mea arata cam asa, in ordin descrescator, fireste: Tatal, Fiul, Sot, eu, Copil.
stiu ca am legatura directa catre dumnezeu, nu am nevoie de nici un mijlocitor, nici o "pila", totusi am inceput sa admit ca exista o lege si o ierarhie pe care pana acum, in pacatul meu, am ignorat-o complet.