Singuratatea intr-o tara straina!!
Raspunsuri - Pagina 2
Ancade spune:
Alexandra te invidiez pt ca poti sa te plimbi pe plaja si mai ales pt vremea care e mult mai buna ca in Olanda si conteaza mult pt ridicarea moralului.Eu sunt super demoralizata si nu am incredere deloc in mine.Sotul meu desi vine, dupa cum am mai spus, in jur de ora 18 acasa , e ocupat cu aranjarea casei(abia ne-am mutat de 2 luni in casa noua) , fie cu preagtirea testelor pt scoala, sau cu cirectarea altora , iar eu la 19 il pregatesc pe Vlad de culcare(baie, etc si dupa ce adoarme -in general in jur de 21-22 ma culc si eu franta de oboseala);deci timp de conversatii nu prea avem.In weekenduri se ocupa si de copil asa ca viata mea din Romania nu va ma reveni niciodata.Nu ca as alerga dupa distractii, dar nu am mai iesit de cand am nascut, undeva doar noi doi.Mi-e dor de tumultul Bucurestiului, de muntii nostri si marea indiferent de anotimp(mergeam de cel putin 4 ori/an la mare).Dar trebuie sa ma multumesc cu ce am acum si nu pot; sufletul e tare trist si departe de locul unde ma aflu fizic.Uneori trec zile fara sa schimb o vorba (in fara de Vlad si sotul meu)cu cineva.Gata , ma opresc .
Toate cele bune oriunde va aflati.
Anca si Vladimir
mitub spune:
Eu urmeaza sa plec pentru 6 luni in Italia, singura, lasandu-mi acsa sotul si fetita (3 ani si 4 luni).
Stiu cum e, am mai fost anul trecut cam tot asa, atunci insa au venit ei la mine 1 luna in concediu, anul asta voi merge eu in vacanta 10 zile...
Ce fac? Muncesc cat pot de mult, seara incerc sa ies undeva macar o dat pe saptamana, in weekend fac mancare si curat. E innebunitor de greu, dar uite ca am luat hotararea s-o iau de la capat...deci prima oara nu mi-a fost destul invatatura de minte
Dar m-am invatat sa ma uit numai inainte, sa privesc numai la punctul care inseamna finalul unei etape: de data asta concediul, apoi venirea definitiva acasa. Intre timp, sotul trebuie sa aranjeze casa deci vom discuta mai mereu de stadiul 'lucrarilor' etc.
Va tin pumnii fetelor si mai stam de vorba!
fiti optimiste, caci perioadelor grele le urmeaza si perioade frumoase!!!
Pupici,
Boga
frunzaverde2 spune:
Mi s-a intimplat de mai multe ori. Eram chiar la 6000 - 10 000 km distanta.
Nu-ti spun ca era cumplit de greu pentru ca asta stii si tu.
Imi ocupam timpul facind sport, plimbari, citit, am tradus o carte, nu aveam nici calculator nici internet (asa ca ai un avantaj), nu aveam nici serviciu ca sa imi treaca timpul mai repede. Si nici nu puteam vorbi decit o data pe saptamina.
Rabdarea a fost poate singura care m-a ajutat. Pleca si el la 6 dimineata si se intorcea seara la 20h00. Il vedeam 15 - 30 min (dusul + cina) ca dupa aceea adormea, si descopeream ca vorbeam singura. Eram in AFrica, fara mijloc de transport, fara TV, fara prieteni...
Astazi ne vedem numai de doua ori pe luna, tot din cauza serviciului sau. Dar vorbim 10 min la telefon in fiecare seara. Eu lucrez. Si timpul trece.
If you want to win you have to learn to be a master of the game.
danyce spune:
Salut, fetelor,
Am citit experientele voastre si m-am gandit sa va o scriu si pe a mea.Sunt departe de Romania din 2002, 18 iulie. Cred ca am mare noroc cu faptul ca sunt o fire adaptabila, asa am fost dintotdeauna, si sociabila. De la bun inceput am avut diverse activitati, in primul rand scoala, apoi biroul de traduceri pe care l-am deschis acum un an si de care inca ma ocup.Acum astept si un bebe, am 19 saptamani maine, si cu aceasta ocazie sunt si mai ocupata ca inainte. Pregatesc personal camera copilului, asa cum am decoarat si restul casei personal. Ideea e ca oricand imi gasesc ceva de facut. Un mare avantaj il reprezinta, cred, relatia speciala pe care o am cu intreaga familie a sotului meu, mai ales cu socrii mei. Toti ma simpatizeaza si imi sar mereu in ajutor daca am nevoie de ceva. Si eu ii ajut cu ce pot,la randul meu.Un alt mare atu e faptul ca iesim des la prieteni sau cu prietenii in oras (sotul meu are destui prieteni si acestia au devenit si prietenii mei, majoritatea, avem o viata sociala destul de activa. Daca nu suntem plecati undeva, sigur suntem ocupati cu casa sau gradina. De multe ori avem noi invitati deoarece ne face placere sa avem musafiri, sotul molipsindu-se deja de ospitalitatea romanilor. Oricand e cineva binevenit la cina, chiar fara programare (aici e obiceiul sa te programezi la cineva la cina sau la cafea, nu apari din senin). Socrul meu e primul abonat.
Bineinteles ca mi-e si mie dor de Romania, dar mai ales de persoane dragi. Si aici am noroc, deoarece sotul meu considera normal sa chemam regulat persoane dragi noua, care sa petreaca vacanta cu noi. Nu de mult timp a fost sora-mea la mine, iar poimaine vine o prietena.In iunie plecam noi in Romania, iar dupa ce se naste bebe vine maica-mea aici.Astea sunt doar niste exemple.
Chiar departe de Romania, eu ma consider fericita din toate punctele de vedere. Sper din tot sufletul ca si voi sa aveti aceste sentimente, sa nu mai fiti singure. Gasiti-va diverse activitati si veti vedea ca va fi altfel.
Idora, si sotul meu lucreaza de multe ori in strainatate. Uneori saptamani intregi, alteori chiar o luna.La inceput imi era greu deoarece imi era nespus de dor de el, nu de altcineva sau de Romania. Acum m-am mai obisnuit si atunci cand el e plecat sunt mult mai activa in alte planuri ca sa treaca mai repede timpul. Mai merg la cafea la vecine sau programez intalniri cu rude sau prieteni.
cam asta e experienta mea.Scuze daca m-am cam lungit, dar asta sunt eu:daca ma apuc de ceva, atunci nu ma mai opresc degraba. Pupici tuturor,
Daniela Veuger si bebe mic din burtic
Idora spune:
Danyce tu ai mare noroc!! Eu nu cunosc nici un roman in oraselul asta si nici nu stiu daca exista, iar in blocul in care stau, vecinii doar se saluta.Toti sunt suedezi si nu se imprietenesc usor sau deloc cu alti vecini.La servici la fel, toti sunt suedezi, glumim radem dar atat.Nu-ti poti face usor prieteni printre suedezi.Prietenii logodnicului meu sunt suedezi dar doar unul are prietena cu care ma inteleg bine dar sta in Göteborg, cam departe de mine iar restul sunt singuri.Nu vreau barbati prieteni, vreau fete, femei cu care sa stau la o poveste, la o cafea etc.Cand ies afara in oras, nu ma pot relaxa.Mie imi place sa fie lume multa, agitatie, veselie etc.Oraselul in care stau e mic, e prea calm si vezi putina lume pe strada, pe mine ma deprima mai rau atmosfera asta de calm.Toti sunt seriosi si tacuti, nu se entuziasmeaza, deci nu e mediul in care ma simt bine.Parca ar fi un orasel de pensionari
Si singura nici nu prea-mi vine sa ies! Mi-a cumparat acum 2 zile bicicleta, o sa incerc sa ies cu bicicleta poate e mai bine, cu ocazia asta mai fac si putina miscare, imi mai intaresc muschii si mai dau jos si cele cateva kg pe care le-am pus pe mine.In casa ma simt bine, ca am aranjat asa cum am vrut, mi-a cumparat tot felul de electronice, ascult muzica romaneasca,atmosfera e ca in Romania dar cat timp sa stau tot in casa ca ma mai si satur!!El nu mai stie ce sa-mi mai cumpare crezand ca astfel inlocuieste lipsa lui de acasa.Nu zic ca nu-mi convine ca-mi cumpara dar degeaba ca daca sunt singura aproape tot timpul nu ma prea bucur de ele.Vorba aia cu "banii nu aduc fericirea" e adevarata.Macar de as avea o prietena, doua cu care sa ma intalnesc, sa ne vizitam, sa povestim, sa stam la o cafea etc mi-ar trece altfel timpul.Sunt o fire foarte sociabila si vesela, in Romania am multi prieteni si vin tot timpul la mine dar aici e greu sa-ti faci prieteni si adevarul e ca nici nu ma pot imprieteni cu oricine daca vad ca nu suntem pe aceeasi lungime de unda.Mama lui e o fire prietenoasa si genul care-mi place mie, e de viata chiar daca are 75 ani, imi face placere sa stau cu ea dar nu sta in acelasi orasAsta e,o sa incerc sa rezist cat pot si am noroc ca sunt destul de rezistenta dar o sa si profit din plin de cele 5 luni(in 2-3 reprize) in care am voie sa ies din tara, ca sa plec in Romania, sa-mi reincarc bateriile.Aici parca sunt moarta, acolo simt ca traiesc!!
Idora spune:
Ancade, de ce nu pleci macar pentru 1 luna in Romania?? Sa stii ca conteaza mult.Eu cand vin de acasa ma simt ca noua pentru 1-2 saptamani pana imi revin la "normalul" de aici.
super mami spune:
Danyce, felicitari pentru bebe. Sa fiti sanatosi amandoi.
E foarte greu la inceput. Tin minte ca o sunam tot timpul pe prietena mea si ma plangeam la ea. Imi era dor de cele mai tampite chestii din Bucuresti, de vanzatoarea de la chioscul de langa bloc (pe care nici nu stiu cum o cheama si care in mod normal ma enerva tot timpul ca scuipa in punga cand luam paine), de vecini (care mi-au facut reclamatie cand am daramat o debara)....
Cel mai mult mi-a lipsit barfa cu prietenele mele. Veneau la mine si stateam cate o zi, fara sa facem nimic, vorbeam numai prostii...Acum una e in USA, alta pleaca in Suedia in iunie iar cealalta se marita cu un needucat.
Am inlocuit asta cu inchiriatul de casete. Am vazut la filme....
(cel mai important bagaj cand am plecat a fost geanta cu ap. video si cu casetele de la nunta, petreceri,primul catel comun... ).
Ah, noi am dat si catelul cand am plecat. Am plans de mi s-a facut rau dupa el.
DAR, uite ca au trecut toate astea. Te obijnuiesti fara sa-ti dai seama. Eu am realizat ce vreau sa fac si unde vreau sa raman cand am venit prima data in vacanta in Romania. M-am bucurat cand i-am vazut pe toti, dar cand a fost vorba sa plec inapoi, am simtit ca merg acasa. In Ro eram la ai mei, iar in BCN eram la noi acasa.Pupicuti de la noi, Alexandra si bb Isabel
marianad spune:
Buna,la toata lumea!
Citind mesajele voastre am inceput sa ma gandesc si mai mult
la ce nebunie vreau sa fac.Imi doresc(doream??!!) sa obtin un
contract de munca in Emirate!Sunt la un pas de a-l obtine.Dar
voi pleca pentru 2 ani acolo, cu o pauza de o luna de concediu
dupa un an.De felul meu sunt sociabila,dar merg intr-o lume
absolut diferita de EUROPA, de USA.Exista cineva care a trecut
prin asa ceva?Poate sa imi dea un sfat, o idee?
Va multumesc!
Ancade spune:
Idora draga, daca mi-as permite as pleca numaidecat si nu numai in Romania;sunt si pe aici o multime de locuri de vizitat;mi-as lua copilul si de dimineata pana seara as handralui(desi nu-i asa fain ca atunci cand esti singur sau cu cineva de seama ta);insa faptul ca ne-am cumparat de curand o casa ma costa vacante, distractii etc.Asa ca ramane doar internetul care deja nu ma mai atrage ca la inceput.Mie imi place viata in afara casei insa cu vremea de aici nu prea am unde iesi.Eu nici nu sofez , nici pe bicileta nu stiu sa merg asa ca raman trenul si autobuzul(care nu sunt prea ieftine)mijloace pe care le agreez si eu si Vladimir.
Deci o solutie pt iesirea din starea mea,nu vad in viitorul prea apropiat.
Anca
Idora spune:
Ancade imi pare rau ca nu-ti poti permite sa pleci undeva, sa mai schimbi atmosfera.Nici aici nu e vreme prea buna, iti dai seama ca e in nordul Europei.Am mai iesit cu el dar nu mi-a placut decat in orasele mari ca de ex. Göteborg unde e multa lume si ma simt mai bine, ma simt EU.Am fost prin mai multe parti, am stat si in camping dar nu-mi place, nu sunt terase, nu baruri,nu muzica,nici atmosfera, nimic.E stilul vietii de pensionar.La strand in oraselul asta nu mi-a placut, la fel, nu e nimic amenajat.La Marea Nordului la fel, nimic amenajat, nu e nisip ca la noi, stai pe niste bolovani sau pe iarba si atat.La restaurante sau pizzerii e cam tot timpul gol, de multe ori nici macar muzica nu e si eu decat sa stau intr-un loc pustiu mai bine stau acasa.La night-cluburi nu-mi place ca mi se face scarba de femeile care se imbata si se dau in spectacol fara nici o jena.Deci, nici eu nu vad o iesire din monotonia asta de fiecare zi decat sa plec acasa in Romania cat pot!!