Mamici si viitoare mamici de gemeni! (3)

Raspunsuri - Pagina 11

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns tina75 spune:

servus fetelor, am uitat sa va spun ca am pus poze noi in net, aici sunt linkurile:

lukas:
http://home.t-online.de/home/markus_nickel/Lukas_Alex/Lukas/lukas.html

alexander:
http://home.t-online.de/home/markus_nickel/Lukas_Alex/Alexander/alexander.html

noutati de pe santierul nostru:
http://home.t-online.de/home/markus_nickel/News/news.html

pe curand, cristina

Tina cu Lukas & Alexander(20.01.2003)
Tempora mutantur nos et mutamur in illis.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Ioana77 spune:

Buna ziua fetelor si bebeilor!

Noi avem imediat 6 luni. Lui Yann i-a aparut primul dinte, lui Philip primii doi.
Sunt baieti sanatosi, cuminti (nici nu am stiut ca le ies dintii), stau in funduletz, au inceput sa se descopere unul pe altul.

Puteti sa imi spuneti, va rog, daca dupa ce incep sa mearga ne mai este folositor caruciorul?
Noi avem un Graco Duo Rider acum, de care sunt f f multumita. Dar nu prea stiu daca va rezista inca un an.
Si ma gandeam daca oare sa incep sa caut/nu un nou carucior. Cele cu 3 roti sunt practice? Sau ocupa prea mult loc?

Va rog, invatati-ma...

Ioana,

YANN
& PHILIP
_28.01.2004_

http://community.webshots.com/user/yannphilip

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns angi_gemeni spune:

quote:
Originally posted by 2girlsmum
Angi, te rog mult spune-mi de ce devine mai greu dupa un an jumate? Asa a fost in situatia ta particulara sau te referi la modul general?Nu pot sa iti spun cat de mult astept si numar lunile, pana fetitele vor fi in stare sa umble si sa manance mai bine..in ce constau greutatile de mai incolo?As vrea macar sa fiu pregatita..Eu sunt mult mai in varsta ca voi si a sta acasa doar intre scutece si borcanele de mancare dupa ce atatia ani am fost f.activa profesional nu este usor.Nu-mi ramane decat sa imi fac niste strategii de moment si sa schimb ordinea prioritatilor ca sa pot ramane cu mintile netulburate..

Patricia, Miriam si Ruth (6.12.03)





Draga Patricia,
as mania pe Dumnezeu daca as spune ca nu am copiii cuminti!
Insa, nu mai e asa de lejer cum era cand aveau cateva luni, stateau frumusel in patuturi, linistit in carucior...
Sunt foarte activi si nu stau locului o secunda. In parc alearga de nu fac fata(ma stie tot parcul cum strig la ei; de-aia, in fiecare zi, mergem in alt parc, o luam pe alta ruta). Nu vor sa mearga de mana... Daca merg tinuti de mana, dupa un minut-doua, se zbat sa scape... Toate farurile de masini le pipaim, le stergem de praf, toate portierele le incercam si, evident, reusim sa declansam si alarme!!!
De mancat, nu intodeauna mananca ce le dau. Dar fiind vara si fiind si ei mai mari, o rezolvam repede cu o branzica topita, cu un salamior...
Acum au crescut si nu mai dorm mult. Noaptea 10 ore, iar la pranz cam 2 ore(rar se-ntampla sa doarma 3). Nu au rabdare sa deseneze, sa construiasca... insa aici nu-mi fac mari griji pentru ca sunt micuti inca si mai dureaza pana cand vor ajunge sa se concentreze... Cu toate ca, daca le pun desenele animate cu PISICILE ARISTOCRATE sau filmul SUNETUL MUZICII, pot sta nemiscati si jumatate de ora.
Deci, in linii mari, in asta consta greuatea: sunt destul de greu de stapanit! Insa, pe strada, cand sunt doar cu mine, cand mergem la piata mai ales, pentru ca, la plimbare, n-am curaj sa ies singura cu ei, atunci sunt foarte cuminti. Cand mai e cineva cu noi, incep sa faca pe grozavii! Poate ca sunt si mai alintati... Cred ca atunci cand e un singur copil, chiar daca e mai alintat, atunci lucrurile stau altfel.
Eu sunt fericita, chiar daca sunt sfarsita seara, ca am copii sanatosi. Si, pana laurma, decat sa fie doi pampalai, mai bine ca ei! Nu-i asa?
Va pupam

Angi&Andrei&Andreea

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns angi_gemeni spune:

Ah, si am uitat sa va mai spun ceva: la un an si jumatate, Andreea s-a dat singura, jos, din pat(pat inalt, gen tarc). Apoi a imitat-o Andrei. Si de atunci, se dau singuri jos din pat.
Intr-o dupa-amiza, s-au trezit mai devreme decat de obicei, nu au facut deloc galagie, eu stateam de vorba cu doamna care are grija de copii si, la un moment dat, ne-am hotarat(eu si doamna) sa mergem in camera sa vedem daca nu dau semne ca s-ar trezi. Amandoi erau jos, langa patul mare, al nostru, unde gasisera trusele mele de farduri, se jucau cu pozele de pe noptiera, ceasul era dezmembrat... Nici nu mai stiu ce facusera! Totul in cea mai desavarsita liniste!

Angi&Andrei&Andreea

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns odaiana spune:

Draga Angi, puii tai sunt tare haiosi, adica m-ai facut sa rad cu povestioara asta. Sunt sigura ca tie nu prea ti-a venit atunci sa razi dar dar in timp vei privi alfel situatia.Si mie imi vine uneori sa-mi iau campii cand vad ce fac mandrutele mele dar apoi, daca stau si analizez mai detasat situatia ma apuca rasul...Pe puiutii tai frumosi si zglobii ii stiu de mult din poze asa ca atunci cand citesc ceva despre ei mi-e usor sa vizualizez povestile tale si-mi face multa placere. E mult mai bine ca sunt asa nastrusnici.Abia astept sa mai creasca si maimutelele mele. M-am gandit mult la tine azi cat de greu trebuie sa-ti fie si tie acolo. Poate cine stie,Cu putin noroc anul nou ne va gasi departe de soacrele noastre dragi:), in caminul nostru, alaturi de oamenii iubiti si de puii nostri dragi crescuti cu atata truda.ASA sa ne ajute Dumnezeu!
In rest, desi abia astept sa vorbim la tel, nu te voi mai suna in weekend pt ca Andrei nu mai are minute dar probabil te voi cauta in weekendul urmator.Nu stiu cum stateau puii tai pana la un an si jumatate cuminti in carucior si in poatut ca la ale mele nu am pomenit cumintenie de genul asta. In patut stam doar cu urlete si racnete, sau daca deja am adormit. In carucior...am invatat de mult sa evadam din cureluse, si stam doar in picioare.
(intr-o zi nu am fost atenta cateva secunde si cand m-am intors, Mara statea agatata de picioare in cureluse, cu capul in jos si papa iarba cu multa pofta, fiind foarte fericita de realizarea ei.)Sara si la masa se ridica in picioare pe scaunelul cu masuta.In curte alearga cu premergatoarele ca niste vitezomane, una intr-o parte, una in alta parte.Papa tot ce prind, de la papuci la carpe si tot ce va puteti imagina. In casa una haleste firele de la priza in camera , cealalta intre timp o ia spre hol sa linga ceva incaltaminte. Asa ca stau numai intr-o fuga. Am ridicat toate lucrurile, multe le-am ascuns. Sunt ca un sportiv de performnanta. ...Dar astea cu siguranta le stiti si voi de pe pielea voastra...
Draga Tina , ti-am vazut baieteii, sunt tare dragalasi, imi place si "santierul" vostru tare mult. Sa va bucurati de el din plin! Ma bucur si-ti multumesc ca vom avea si noi loc in rugaciunile tale, stiu cat de mult ne va ajuta.
Draga 2girlsmum ti-am vazut ursuletii cu ochii albastri ca cerul, sunt tare dragalase. Mi se poare mie saui fetitele voastre sunt gemene identice?
In rest dragele mele luni cred ca plecam in Bucuresti, inca nu am gasit nimic sigur dar astept vesti de la Andrei care vine maine acasa.
Deci...suntem pe drumul spre victorie:).
A , si in final sa va spun o chestie haioasa pe care am auzit-o de la un unchi de-al sotului. S-au facut niste teste pe un lot de sportivi de performanta sa vada cat timp rezista in rimul de viata al unui bebelus, deci au fost pusi sa faca exact aceleasi lucruri pe care le facea un bebe si in acelasi ritm. Mergea bebe iute de-a busilea, mergea si sportivul la fel.Se catara bebe pe un scaunel si sortivii la fel si uite-asa cat credeti ca au rezistat cel mai mult sportivii nostri de performanta?Doar unul a rezistat 4 ore ca restul erau deja de mult epuizati de rimul bebeului.Nu e banc e pe bune. Deci noi dragele mele suntem net superioare sportivilor nu-i asa?Va pup cu mult drag si va doresc putere si rabdare.Sa-mi tinerti pumnii sa reusesc sa va scriu cat mai curand din noul nostru camin.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Theodora spune:

Ati scris o gramada si nu va pot citi.
Mi-e tare dor de voi...in 2-3 saptamani voi fi iar cu voi!




Theodora, Alexandros, Yannis
POZELE NOASTRE: web www.desprecopii.com/forum/topic.asp?ARCHIVE=true&TOPIC_ID=4480" target="_blank">Povestea-nasterii

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Mirupati spune:

Greetings ladies !

Bai frate, m-am tot intrebat unde a disparut discutia de gemeni, am tot cautat, numai la Odiseea sarcinii in 40 de saptamini nu m-am uitat.Tare m-am bucurat acum - cu un mic regret ca n-am fost aici sa mai combat si eu - dar poate recuperez.

Purceii mei, Horia si Martin, fac 11 luni peste 2 zile si inca tot nu ne vine sa credem c-am supravietuit. Ne uitam ieri la niste poze de cind aveau 2 luni si nu ne venea sa credem c-au trecut doar 9 luni de-atunci, parca a fost acum o viata - sint sigura ca stiti si voi cum e, fiecare zi e o victorie...

Ieri am tras o mare spaima: i-am pus pe copii sa doarma intr-o camera separat de pe la 6 luni. Fiecare cu patutul lui, iar barele le vin pina pe la piept... Dimineata pe la 7 incep sa ne strige, ca vor lapte mai degraba ... Rutina ... Ma duc la bucatarie, incalzesc laptele si cind intru in camera, soc ! Martin pe jos, se juca si ridea la mine: cazuse din pat !!! Banuiesc ca s-a catarat cumva - nu stiu cum - pe marginea aia cu bare si a cazut de-acolo. Mi s-au inmuiat picioarele, tremuram toata - l-am trezit pe Peter, am inceput sa-l cautam pe la miini si picioare sa vedem daca nu si-a rupt ceva, n-avea nimic... Noroc ca ridea si ca nu plingea ca nu stiu ce faceam. si noroc ca in camera lor e o mocheta mai groasa si podeaua e din lemn - poate cazatura n-a fost asa puternica, desi a cazut de la ceva inaltime. Si nu stiu ce sa fac ca patutul are trei pozitii pentru saltea si deja e la cea mai de jos... Voi ati patit asa ceva ?

In rest, ne pregatim sa venim acasa in august. Vrem sa mergem la mare vreo 3-4 zile, vom mergem la munte de ziua lor sa sarbatorim cu parintii, si tot asa. Ne tot gindim sa-i lasam cu parintii si sa evadam undeva doar noi doi o saptamina... Mai vedem.
Theodora: ne gindim sa venim in Grecia, auzi ? Poate la Skiathos, prin Atena... Sfirsitul lui august, inceputul lui septembrie.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Theodora spune:

Hop iar pe aici!
Am trimis gemeii cu tati la plimbare si am venit la cafe,din pacate cu greu am intrat,dadea error continuu!
Miruna,ma bucur ca ne-ai regasit,poate aduci aminte adminului promisiunea facuta,legata de forumul pt multiplii!
Daca vii aici suna-ma!




Theodora, Alexandros, Yannis
POZELE NOASTRE: web www.desprecopii.com/forum/topic.asp?ARCHIVE=true&TOPIC_ID=4480" target="_blank">Povestea-nasterii
Sunati-ma:003 6978693887

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ione spune:

Buna mamici,

Ce va fac copilasii?
Fetele mele au ,,crescut,, asa de repede, au inceput sa se joace foarte mult. dar au inceput ,,certurile,, Maria are momente cind o imbrinceste pe Elena, sau o trage de par. Elena incepe sa plinga.
Voi v-ati ,,lovit,, de asa ceva?

Va pupam dulce.

Ionela, Maria & Elena

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns angi_gemeni spune:

quote:
Originally posted by ione
Fetele mele au ,,crescut,, asa de repede, au inceput sa se joace foarte mult. dar au inceput ,,certurile,, Maria are momente cind o imbrinceste pe Elena, sau o trage de par. Elena incepe sa plinga.
Voi v-ati ,,lovit,, de asa ceva?
icraciun


Draga Ionela,
Andrei si Andreea au avut perioade in care se incaierau din senin. Se trageau de par, se impingeau. Acum , mai rar. Dar, chiar ieri am surprins-o pe Andreea dandu-i un branci lui Andrei si spunandu-i: "Ei, da-te". L-a impins, nu gluma. Eu ii pedepsesc pe amandoi cand gresesc. le explic, ii cert; daca e cazul ,mai dam si o palmuta(va dati seama cat de tare, da?) la fundulet sau pe manuta. Andreea a incasat-o mai des decat el. Iar acum, cand face vreo traznaie, se uita la mine, isi pune mana si fund si zice : "Nu, nana, nu!!!"
Ei doar se cearta pe jucarii... In rest, se inteleg bine. In parc, cel putin, daca se apropie vreun copil de Andrei, Andreea imediat se duce la el si-i zice "Nu, Bibi, nu". Bibi e Andrei, ea asa ii spune. Il ia de mana sau de gat si-l indeparteaza de copilul respectiv.
Stai linistita, ca nu e nimic grav daca se mai incaiera. E normal. Trebuie doar sa le explici tu, cu tact, cu rabdare, ca sunt surori si ca trebuie sa se iubeasca. Atat cat inteleg ele la varsta asta. Dar e bine sa le spui des, ca sa inteleaga...

Angi&Andrei&Andreea

Mergi la inceput