Psihologia copilului
Raspunsuri - Pagina 11
sfarsitoarea spune:
Buna ziua,
Am nevoie de ajutor, pentru ca sunt depasita de situatie.
Am o fetita de 3 ani ,nervoasa. Atat de nervoasa incat scrasneste noaptea din dinti ingrozitor si chiar si ziua. Tipa mult si atunci cand primeste de la noi un raspuns care nu ii convine primul gest e sa dea cu pumnul sau cu piciorul. Noaptea transpira si cand incerc sa o schimb se poarta de parca ar face o criza de nervi, da cu picioarele si mainile in toate partile haotic. Chiar in somn mai are gesturi de genul acesta.
Este greseala de educatie, suntem noi severi, sau pur si simplu e rasfat?
E cazul sa consult un psiholog de copii?
Cu stima
Theodora spune:
Draga karmen,vreau si eu sa-ti multumesc pentru ajutorul dat si pentru sfaturile atit de utile!
Eu am gemeni si problema mea e comportarea lor intre ei!
Mai exact: toata ziua se trag de par,se musca,se palia o pauzasc,vor jucaria celuilalt CU ORICE PRET,daca ii vezi acum,dupa luptele duse,unul are ochiul aproape vinat si zgiraituri pe fata,altul are un "ceas' de toata frumusetea pe brat fiind muscat pina la singe aproape ce celalalt...Nu mai stiu ce sa le fac,am ramas fara voce! Nimic nu prinde! Am vorbit frumos,am tipat,i-am pedepsit,i-am pus in camere separate...dar nimic!
Pe de alta parte nici nu va inchipuiti cit se iubesc!
Ex:Yannis musca pe A lexandros,acesta incepe sa plinga si atunci Yannis se duce,il mangaie,il roaga sa nu mai planga,il pupa,il ia in brate!
Daca i-l trimit in camera singur pe Yannis si acesta plige singur acolo,Alexandros i-mi striga intruna ca plinge si,desi ii spun sa nu se duca in camera pt ca Yannis e pedepsit pt ca la lovit,el nu asculta si se duce sa-l maingaie,sa-l pupe si sa mamance iar cite o palma sau o muscatura!
In rest sint sociabili,adora sa se joace cu copiii,dau jucariile,probabil,zic eu,pt ca au impartit mereu lucrurile fiind gemeni.
Nu-mi fac niciodata scene in parc sau pe strada,cind spun PLECAM,plecam,incep sa i-si ia ramas bun de la toti,stringem jucariile,se aseaza in carut si cer servetele sa se stearga pe maini de praful de pe jos...
Doar la cum sa ma port cu ei atunci cind sint violenti unul cu altul as vrea un raspuns mai detaliat sau in limita timpului tau,despre celelalte am scris doar pt a completa putin portretul lor!
GEMENII AU 2 ANI SI 2 LUNI!
Multumesc!
Theodora,
Alexandros, Yannis POZELE NOASTRE: web3 
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?ARCHIVE=true&TOPIC_ID=4480" target="_blank">Povestea-nasterii
alycia spune:
Buna Karmen, as avea si eu o intrebare...micutul meu de 1 anisor...nascut prematur la 7 luni e foarte sociabil, stie unde sunt nasul si ochii dar avem o problema...nu vrea sa se joace singur deloc...vrea tot timpul sa fie cineva cu el , sa-l plimbe sau sa se joace. daca primeste un lucru nou il studiaza cam 10 minute si gata...iar vrea mama sau tata ...e foarte obositor...plus ca daca nu i se face pe plac se apuca de urlat...si o tineee tot asa!
daca vreti sa ne vedeti da-ti clik aici:
http://community.webshots.com/user/penciu
2girlsmum spune:
Draga Karmen,
Mai intai de toate, apreciez foarte mult promptitudinea si implicarea cu care raspunzi tutror mamicilor.Este atat de incurajator sa stii ca poti apela la sfatul si cunostiintele unui psiholog si ca problemele care ti se par atat de misterioase si te framanta atat de mult, pot fi citite, intelese, interpretate si apoi poti primi acel ajutor care sa iti aduca linistea necesara, sau dupa caz sa iti dea semnalul de alarma in timp util..
Problema mea este inca una micuta, fetitele mele gemene avand abia 6 luni.Fiind majoritatea timpului fara ajutor si locuind intr-o casa mare, timpul meu cu ele este destul de limitat.Am citit undeva ca in cazul gemenilor, cantitatea de timp petrecuta pentru diverse treburi (legate de copii) este dublu decat in cazul unui sg.copil.Prin urmare timpul ramas ptr.copii se reduce la jumatate, iar apoi din cauza ca sunt doi, si acel timp se injumatateste, asa incat fiecare copil primeste doar un sfert din atentia pe care ar primi-o un copil singur la parinti.De multe ori, dupa cate o ora, doua de facut curat, spalat, mancare, etc, etc, cand ma duc la ele, le gasesc cu cate o figura apatica, stand in scaunelele lor si cu jucariile scapate pe jos..Au niste figurite plictisite si somnoroase de mi se rupe inima.Se invioreaza cand ma vad, zambesc si vorbesc cu mine, incerc sa petrec vreo 5-10 minute nestiind cum sa ma impart intre ele, apoi trebuie sa plec din nou.Stiu ca mai incolo vor devini mai mobile, vor invata sa umble in "patru labe", vor putea sa se joace intre ele.Ingrijorarea mea este daca nu cumva vor fi afectate pe planul dezvoltarii psiho-motorii din cauza ca nu sunt acolo langa ele mai mult timp ca sa le ofer jucarii ,sa le citesc, chiar de iesit la plimbare o facem rarut fiindca stau intr-un sat nenorocit unde sunt putine trotuare, si alea inguste de nu incape caruciorul, apoi sosea si masini si ogoare...Sa fac un efort mai mare, sa las celelalte treburi,(nu vad cum)..sau mai incolo va fi mai usor, in sensul ca ele vor gasi mai multe preocupari si vor fi mai putin apatice?
Si raspunsul altor mame este bine venit...va rog mult
Cu drag Patricia , Miriam si Ruth (6.12.03)
Cristina spune:
Patricia, din experienta de mama iti spun ca nu va fi mai usor, dimpotriva. Va trebui sa le supraveghezi pe amandoua, va trebui sa te joci cu amandoua, va trebui sa iti faci timp (macar putin) si sa stai cu fiecare in parte. Ma gandesc ca ar fi bine daca ti-ai putea permite sa angajezi pe cineva care sa faca treburile in casa. Astfel, vei avea mai mult timp pentru comorile tale. Ele sunt mult prea mici pentru a-si tine de urat una alteia, pentru a se ajuta una pe cealalta sa descopere lumea.
karmen spune:
Theodora,
Din aceste lupte duse corp la corp intre ei de fapt isi testeaza fortele (in joaca, fara sa se loveasca din rautate)isi definesc individualitatea. Ai incercat sa le iei jucarii identice, 2 cate 2 , sa aiba fiecare jucaria lui? Astfel poti stabili si niste reguli, cand vrea jucaria din mana celuilalt nu i-o ia brutal ci merge si si-o cauta pe a lui identica cu aceea. Poate se mai domolesc asa si ai grija sa fie respectata aceasta regula de fiecare dintre ei. Oricum se stie ca intre frati de varste apropiate izbucnesc conflicte care degenereaza de multe ori in violente. Nu am o reteta magica sa-ti dau, incearca sa-i temperezi cum poti si sa te comporti la fel fata de amandoi. Te astept cu vesti si ma mai gandesc la niste solutii.
Carmen
karmen spune:
Sfarsitoarea,
Ar putea fi mai multe cauze ale acestei nervozitati destul de accentuate.
- O cauza medicala, de agitatie psihomotorie intalnita in diverse tulburari neurologice(trebuie sa intrebi medicul).
-O cauza psihica si aici trebuie sa-mi dai detalii (sau sa consulti un psiholog sa vada si fetita)despre metodele de educatie care le aplici, care poate sunt prea dure sau prea permisive. In general starile de agitatie manifestate violent atat ziua cat si noaptea traduc o stare de dezechilibru si disconfort afectiv care isi poate avea cauza in relatiile si atmosfera familiala.
Carmen
karmen spune:
Alycia,
nu e nimic anormal in comportamentul micutului. La 1 an este foarte atasat de parinti (in special de mama daca aceasta a stat mai mult timp cu el). Are nevoie de adult ca sa-i arate lumea sa se joace cu el, e inca prea mic ca sa descopere singur si sa se bucure de tot felul de lucruri. E posesiv, e vorba de acea "foame de prezenta adultului" intalnita frecvent in aceasta perioada. Bucura-te de aceste clipe ca peste putin timp nu-l mai prinzi si nu mai sta sa-l pupi si sa-l iubesti.
Carmen
karmen spune:
Patricia,
Daca poti, incerca sa faci cum a spus Cristina. E o idee buna.
Sigur ca faptul ca nu ai timp suficient pentru a te juca si a petrece timpul cu ele influenteaza dezvoltarea lor psihomotorie. Nu neaparat ca nu se vor dezvolta normal ci prin stimularea care le-o oferi in plus, ai putea sa accelerezi aparitia unor competente (limbajul,in special). Incerca sa vorbesti cu ele cand esti in alta camera cu treaba. Sa te joci cu ele, sa te ascunzi si apoi sa te arati (jocul de-a cucu-bau)cand treci prin fata camerei lor. Incerca sa-ti faci treaba mai mult cand ele dorm, dar mai bine ia-ti un ajutor, c-o sa ai nevoie.
Carmen
CristinaT spune:
Buna ziua, abia astazi am vazut acest mesaj... cat ma bucur!
Din titlu am crezut ca este vorba despre dezvoltarea bebelususlui.
Am si eu o problema:
A fost mai demult un subiect inj care cineva intreba cum reactioneaza copii daca sunt pusi sa face si traba altui copil, era vorba de stransul jucariilor. Am intrebat-o si eu pe Oana (4 ani si 3 luni) care este singura la parinti si la bunici si fara nici un verisor sau... alt copil de varsta ei in afara de cei de la gradinita, ce ar fi facut si a zis ca le-ar fi strans. Si am continuat si daca Y nu le-ar fi strans si ea raspundea ca le-ar fi strans. Si am vrut sa ma opresc dar ea imi zice hai mai zi-mi si nu am incheiat discutia pana nu am zis toti copii din grupa. Pe mine m-a surprins reactia ei, si asa am aflat ca numai ea strange jucariile. Ca doamna zice ca trebuie sa stranga fetele (?!), si nici una nu strange mai repede decat ea, asa ca a zis doamna ca ea le va strange de acum.
Am apucat sa vorbesc cu sotul meu si el e de parere ca e un lucru bun, semn ca o aprecieaza, dar mie nu-mi convine.
Este normal sa profite de bunatatea ei? Si mai ales eu trebuie sa spun stop?
4 ani - februarie 2004
http://community.webshots.com/user/cristinat7