nu cred ca exista Dumnezeu

sau daca exista, a ales sa ma pedepseasca pe mine. citeam subiectul creat de anne-mary duminica si ma gindeam daca sa scriu cite ceva sau nu. am decis sa nu descriu experientele mele pt ca nu am vrut sa le intristez pe fetele aspirante. plus ca dupa toate prin cite am trecut aveam in burtica un bebe sanatos si care se dezvolta normal. am sperat mai mult sa pot scrie povestea mea la povesti de succes, peste ceva timp. ieri cerul s-a prabusit din nou si acum inca nu reusesc sa imi revin din soc. am aflat la un control de rutina ca inima bebelusului a incetat sa mai bata cindva saptamina trecuta. avea 14 saptamini iar motivele pentru care s-a intimplat sint inca necunoscute. nu incetez sa ma intreb: de ce eu? de ce de atitea ori? poate platesc pentru ceva sau poate ma rog la ceva ce nu exista. nu stiu ce sa mai cred si in momentul asta nu cred ca mai exista speranta.

sorry pt mesajul lung. am simtit nevoia sa ma descarc si stiu ca voi sinteti acolo si ma ascultati. probabil ca nu voi mai intra pe forum pentru o vreme. sa stiti ca ma gindesc la voi si sper ca veti simti cit de curind ce am simtit eu in ultimele 14 saptamini, un bebe mic in burtica.

va pup,
Lorelai

Victoria spune:

Lorelai, cuvintele sunt putine ca sa scriu acum ce as vrea sa-ti spun...am trecut si eu prin asta, dar nu asta te-ar putea consola, nici nu stiu cum sa-ti scriu sa-ti spun ca nu esti singura, suntem aici sa plangi pe umerii nostri, asta fac si eu de ceva timp, si...ce sa spun, incearca sa nu gandesti asa cum ai scris in titlu...si eu am interpretat ca pe o pedeapsa ce mi s-a intamplat, ma intrebam "de ce eu, de ce tocmai eu?????" am trecut si prin starile de invidie si frustrare cand vedeam o femeie gravida, si nici acum nu incetez sa calculez ce varsta ar avea si cum ar arata copilul meu daca ar fi trait si s-ar fi nascut...
M-am intors si eu la ritualul din fiecare luna: calcului ovulatiei, asteptarea, plansetele o data pe luna...si eu sunt tare deprimata acum, dar un fir de speranta tot mai am, ca altfel nu as fi aici..si de firul ala ma agat, ca sa continui...
Curaj, lasa un timp sa treaca, si te asteptam cu o poveste de succes,

V.

veni, vidi, Victorie!

monbb1 spune:

Sufletul meu plange in momentul acesta pt bebe-ul tau, Lorelai. Imi dau seama prin ce momente treci si probabil ca toti avem tendinta sa credem ca ne pedepseste pt cele rele facute dar nu trebuie sa te gandesti asa, nu ajuta la nimic sa te gandesti asa.
Nimic nu poate schimba ceea ce s-a intamplat si viitorul poate fii ajutat numai cu optimism care va veni cu siguranta , trebuie doar sa ai rabdare.
Imi dau seama prin ce treci, am un bebe in burtica acum si nu e moment sa nu ma ingrijorez ca daca se intampla ceva! Dar stii ce mi-am spus? Daca e sa se intample ceva rau, inseamna ca e mai bine caci eu cred ca natura are grija si daca bebe-ul nu e in regula, il ia tocmai ca sa nu se chinuie. Si nu ramane decat sa speram ca data viitoare va fii bine. Gandeste-te ce norocoasa esti ca ai sansa unor dati viitoare (imi amintesc ca bebe-ul tau a fost facut natural, nu cu FIV...)
Probabil ca nimic nu te poate consola acum si nici nu intentionez asta, numai timpul te va mai intari si ajuta sa mergi mai departe.
Doar sa stii ca suntem cu totii cu gandul alaturi de tine.

gabid spune:

De ce unele au prea multe si nu intotdeauna doriti si altele se chinuie ani de-a randul sa aiba unul??!!??

Dupa primul FIV nereusit si eu si sotul meu spuneam in cor "Unde este Dumnezeu?De ce nu vede cat ne chinuim?"


Suntem optimiste si increzatoare ca data viitoare va fi bine!

Nu trebuie sa renuntam,trebuie sa mergem pana la capat!




Gabi.

martha78 spune:

Lorelai, e dureros ce ti s-a intamplat si iti inteleg suferinta, dar
trebuie sa crezi in ceea ce-ti doresti si daca vei lupta pt asta intotdeauna va fi o speranta.

flori76 spune:

Draga Lorelai,ma doare sufletul pt.ceea ce ti s-a intamplat.Eu nu am trait experienta asta(si ma rog la Dumnezeu sa nu mi se intample),dar cred ca inteleg ceea ce ai simtit,pt ca eu imi doresc enorm de mult un copilas si nu stiu ce m-as face sa fiu in locul tau.Tot ceea ce te rog,este sa fii optimista,sa CREZI in continuare in Cel de Sus,pt.ca sigur dorinta ti se v-a indeplini.Te pup dulce si sper sa vii cat de curand cu o veste MARE.

anis spune:

Lorelai....nu pot sa cred.......erai una dintre aspirantele care se chinuia de multicel...
Putere nu am sa-ti dau....iti spun doar sa plangi sa suferi si sa nu renunti sa ai un bebe.



AniS

Laura_72819 spune:

Lorelai, e o situatie foarte, foarte trista. Sumtem toate alaturi de tine . Ma gandesc ca nu trebuie sa renunti. Acum insa daca iti vine sa plangi, da-ti drumul la lacrimi, si cand iti vei putea sterge lacrimile, atunci, inainte de a te apuca de alte tratamente, intreba un doctor daca nu ar fi indicat sa va faceti niste analize genetice.

coral spune:

Capul sus si nu vorbi cu pacat...
Timpul o sa vindece ranile si o sa o luati cu curaj de la inceput, data urmatoare o sa fie cu noroc.
E greu,cuvintele nici nu au valoare, stiu prin ce treci, totul e negru, urit si te intrebi de ce tocmai mie, de ce,... asa a fost sa fie, data urmatoare o sa fie bine.
De multe ori poate nu stim ce sa cerem.
Viata e plina de incercari, poate bebelusul a avut o problema, natura are un sistem spartan, indeparteaza ce nu are sanse de supravietuire.
Un buchet de noroc si mult curaj, o sa vina soarele pe strada ta si a fiecarei aspirante, timpul este singura necunoscuta.

There is a difference between knowing the path and walking the path.

MadalinaM spune:

...sa ai putere sa o iei de la capat, Lorelai!

NataliaS spune:

UUUUUUFFFFFFF draga de tine...Lorelai e trist ce s-a intimplat, dar nu e momentul sa renunti! Descarca-ti sufletul, stai tu cu tine si gaseste-ti energie sa pornesti din nou la drum cu increderea ca va fi bine! Stiu ca din exterior pare mai usor, dar sa stii ca te inteleg perfect (mi s-a intamplat si mie) si stiu ce ravasit ti-e sufletelul in momentele astea. Incearca sa gandesti pozitiv - poate bb avea o problema, sau cine stie ce s-a intamplat...esential este sa ai grija de tine acum, sa iti revii pentru a putea sa dai viata unei minuni in viitor.



Natalia